Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-01-14 / nr. 464
T -+<• i I -J y •*v / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 464 JOI 14 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani Fabrica chimică Mărășești. Un colț din secția uscare gelatină Eficiență economică sporită în toate sectoarele de activitate Unitate modernă din cadrul ramurei de exploatare și industrializare a lemnului — C.E.I.S. Focșani a cunoscut în anii cincinalului care s-a Încheiat o dezvoltare continuă nu numai în sensul sporirii volumului de producție care a crescut în această perioadă cu peste 18 la sută, ci și sub raportul calității activității economice. Pîrghiile care au determinat, salturile periodice făcute de combinat au constat în dotările tehnica făcute în toate sectoarele de activitate, în îmbunătățirile aduse procesului tehnologic, la care s-a adăugat munca entuziastă a întregului colectiv, spiritul său novator, de permanentă căutare. Toate acestea au creat baza spre demararea unei noi etape — cincinalul 1971—1975. Ceea ce s-a realizat în cincinalul care s-a încheiat, sarcinile etapei viitoare, preocupării a care există pentru îndeplinirea lor, toate le-am aflat în cadrul unui interviu cu inginerul Lucian Olteanu, directorul general al combinatului. — Demararea noii etape — cincinalul 1971—1975 s-a făcut cu siguranță plecîndu-se de la o bază deja creată. In ce s-a concretizat ea ? — Cincinalul 1966—1970 a constituit pentru colectivul nostru o perioadă în care rezultatele de la an la an au fost tot mai bune, eficiența economică sporind continuu. Numai bilanțul final al ultimului an a consemnat un spor de peste 7 milioane lei la producția globală și marfă, aproape 1,5 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată, realizarea productivității muncii în proporție de 100,7 la sută și depășirea planului la export cu mai bine de un milion lei, la care trebuie firește, adăugate alte sporuri obținute în ceilalți ani din cincinalul care s-a încheiat. Calitatea muncii noastre, eforturile colectivului sunt ilustrate și de alte rezultate. Astfel, dacă în 1966 circa 36 la sută din producția noastră de mobilă era destinată exportului, în 1970 ea a ajuns la 76 la sută. Saltul a fost posibil prin îmbunătățirile permanente aduse calității mobilei, diversificarea sortimentației, ridicarea pregătirii profesionale a personalului, în cadrul căreia anual au urmat cursurile de ridicare a calificării în medie 100 de oameni. Calitatea producției de mobilă am îmbunătățit-o și prin introducerea finisajelor cu lacuri carbamidice mate și dotarea sectorului de fabricație cu noi utilaje printre care o mașină modernă de aplicat furnire pe cant, alta de turnat lacuri etc. — Rezultate remarcabile au fost dobîndite și în sectoarele de exploatare și industriale ale celor două unități, ca și în cadrul complexului de prelucrare a lemnului Gugești. Care sunt suporturile acestor realizări ? — La baza succeselor obținute de colectivele din cadrul sectoarelor de exploatare a stat, alături de munca entuziastă a oamenilor, de preocupările, pentru organizarea mai bună a producției,și interesul care a existat pe linia mecanizării unor operațiuni cu un volum mare de muncă. An de an sectoarele de exploatare au fost dotate cu noi mecanisme de doborît și scos apropiat care, pe lîngă, că au sporit productivitatea, au contribuit la o valorificare superioară a masei lemnoase — obiectiv ce a stat în centrul preocupărilor noastre. Astfel, în 1970, la nivel de combinat, am atins un indice de valorificare la rușinoase de 90 la sută față de 88,9 la sută cît a fost planificat, la stejar — 72 la sută (planificat 71,1 la sută), iar la diverse specii — 59 la sută (planificat 58,9 la sută), rezultate la care a contribuit și extinderea unor metode eficiente de lucru cum ar fi exploatarea în trunchiuri lungi și catarge. Valorificarea tot mai bună a masei lemnoase rezultă și din alt exemplu. Astfel, dacă în 1968 dintr-un metru cub de masă lemnoasă exploatată rezultau produse în valoare de 155,29 lei, în 1970, din același volum de material lemnos, au rezultat produse în valoare de 168,15 lei. Cît privește rezultatele bune obținute în sectorul de industrializare aș aminti că la baza lor au stat, în primul rînd, acțiunile de organizare superioară a producției și a muncii. In cadrul lor, la Complexul de la Gugești am reutilat secțiile de furnire și parchete care și-au sporit simțitor capacitatea de producție și îmbunătățit calitatea. — Colectivul combinatului a pășit intr-o nouă etapă 1971—1975. Ce caracteristică distinctă poartă ea ? — Noul cincinal este numit, pe drept cuvînt, cincinalul calității. El prevede nu numai sarcini mobilizatoare în zia realizării unui volum direcsporit de producție, care în 1975 va trebui să crească cu 61,5 la sută față de rezultatele obținute în 1970, ci mai ales prevederi de ordin calitativ exprimate în creșterea productivității muncii, care în ultimul an al perioadei în care am intrat urmează să fie cu 61,5 la sută mai mare ca cea consemnată în 1970, în timp ce exportul va înregistra în această etapă o creștere de 79,3 la sută. Adăugind la toate acestea îndatoririle care ne revin pe linia valorificării superioare a masei lemnoase, economiile și beneficiile prevăzute să le obținem, nu putem SISTRATI (Continuare în pag. a III-a) Interviu cu Inginerul LUCIAN OLTEANU, directorul general al C.E.I.S. Focșani Testul nostru: CUM NE FACEM O LOCUINȚA PROPRIETATE PERSONALA? în ansamblul măsurilor stabilite de către partid și stat, construirea fondului locativ, atît proprietate de stat cît și personală, este reglementată de o serie de acte normative. Creîndu-se un astfel de cadru juridic, investindu-se oficiul pentru construirea locuințelor proprietate personală (O.C.L.P.P.) cu atribuții precise, acordîndu-se celor interesați posibilitatea de a beneficia de credite prin C.E.C., în conformitate cu H.C.M. 22Ș6/1969, fondul de locuințe — proprietate personală — a sporit de la an la an, în municipiul nostru, în anul trecut, au fost predate proprietarilor 80 de apartamente în zona Ștrandului, respectiv blocurile A1, A2, B2 și C1. Așa stînd lucrurile, vom începe ♦estul nostru prin a sublinia condițiile ce trebuie îndeplinite de cetățeanul, care solicită construirea unei locuințe — proprietate personală. Am notat, printre altele, obligativitatea cetățeanului de a avea domiciliul în municipiu, o dovadă scrisă că nu posedă teren pentru construcții, că nu a beneficiat de sprijinul statului pentru construcții, în baza Legii nr. 9/ 1968, că nu a vîndut o altă locuință personală, după data de 1 noiembrie 1967, că nu are o altă locuință personală etc. Răspunzînd acestor cerințe, solicitantul devine „clientul" O.C.L.P.P., care își oferă serviciile sale: teren proiect — confortul respectiv al apartamentului — clauzele contractuale — și, firește, încasarea, o dată cu întreaga valoare contractată, a unui comision de 2 la sută. De acum urmează să-și spună „cuvîntul“ constructorul, în speță , întreprinderea județeană de construcții și montaje — Vrancea. Răsturnînd, cu bună intenție, ordinea factorilor răspunzători în această filieră, a construirii locuințelor, proprietate personală — dăm cuvîntul... constructorului, în persoana tov. ing. Constantin Salanți, directorul I.J.C.M. : Valeriu LIȚĂ (Continuare în pag. a IlI-a) RAZE LA STEMA PATRIEI Moderna filatură de fibre sintetice de la Lupeni O ♦ REPORTAJ REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + Dacă n-ar fi fost címul cu gesturile și vorbele sale, cu greu ți-ai fi putut da seama de adevărata destinație a încăperii. Liniștea și lumina orbitoare îi confereau ceva din taina sălilor de operare, în timp ce mulțimea aparatelor și a semnalelor luminoase o făcea să semene mai repede o uzină sau a post de comandă pe o navă spațială. Frazele scurte rostite de cel care stăpinea instalațiile aveau și ele ceva tainic, căci termenii tehnici creau iluzia unei limbi necunoscute: „EEVG 21... EEV 21, sunt EEVG 3. Racordați de la 168 LEA de 15 kilovolți pe axul Gugești-Cotești...“ De undeva țimea aparatelor, din mulvenea răspunsul interlocutorului nevăzut care, cu o voce puțin alterată de timpanul microfonului, anunța executarea manevrei. Știam, din explicații : re, că în acel anteriormoment Costache Bălan, omul din țara mea, printr-o simplă aprinsese comandă constelația de lumini a unei localități. Vedeam parcă fascinanta lucire a globurilor străsub incandescența miilor de wați care le însuflețiseră. Apoi, după un scurt răstimp de liniște, o altă comandă rostită sau clipirea măruntă a unui bec de control aduceau o nouă manevră și undeva în noapte încă o așezare omenească își schimba înfățișarea, sub reflexul acelor lumini depărtate. Plimbindu-și privirile de la cadrane la păienjenișul de linii colorate al planșelor de pe pereți, pe fața tînără a coordonatorului de manevre Costache Bălan a prins să înflorească un zîmbet. Totul decurgea normal- In clipele acelea, uriașa energie pompată de rotoarele hidrocentralelor și termocentralelor se scurgea prin cei peste 3 000 de kilometri de rețele aeriene și subterane ale județului. Și pentru fiecare om se aprindea un bec, alungînd umbrele de noapte, sau se puneau în mișcare angrenajele vre-unei instalații menite să execute cine știe ce lucrare. Era una din liniștite, fără avarii senile și întreruperi cînd tînărul stăpin al fulgerului încătușat in cabluri își permitea rememorări. De fapt, se bucura că drumul parcurs de la primele cursuri ale școlii tehnice și pînă ii oferă satisfacția astăzi acestei poezii a muncii. Nopțile sau zilele „cuminți“ sînt aici puține. Imensa împletire de la OAMENI ÎNTRE CONSTELAMI bluri și aparate necesită adeseori omului. Și nu intervenția numai a celui din centrala stafiei. In încăperea asta este doar locul în care acțiunile simultane ale zecilor de salariați se centralizează, ordonîndu-se, Vintui aspru al iernii sau chiciura, o descărcare electrică în atmosferă sau o pulsație prea puternică scăpată de sub controlul aparatelor pot avarii nebănuite declanșa în oricare punct al rețelelor încărcate cu energie. Și atunci, sub amenitatea primejdiei prezentă însemnalele roșii ale becurilor de alarmă, pornește o luptă încordată împotriva tuturor defecțiunilor și a secundelor care se scurg. Din alte localități ale județului, tehnicieni a căror prezență nu putea fi bănuită încep să-și transmită un noian de indicații ale aparatelor. Sub indicativele stațiilor se află însă oameni. La stația de 110 kilovolți Focșani, MangArtur și Florea Costică, la Adjud Ion Lădaru, la Mă- Radu VORNICU (Cont. în pag. a II-a) I I 12.230 Q Viața de partid : ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI - PREOCUPAREA ÎNTREGULUI COLECTIV TRU OCHIUL MAGIC • ..PICTURILE" DE LA’TEAMEMENTO • LUMEA CĂRȚILOR .sinaa |i-a Șeful de echipă Vasile Tufănoiu de la exploatarea forestieră Zirna Mică Foto N. MOLDOVEANU Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vrancea Ieri a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vrancea care a discutat și adoptat Decizia cu privire la convocarea celei de a IX-a sesiuni ordinare a Consiliului popular județean. Comitetul executiv a stabilit ordinea de zi a sesiunii: proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea planului economiei locale pe anul 1971 al județului Vrancea ; proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1971 al județului Vrancea ; răspuns la Chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Neamț ; proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea stemei județului Vrancea ; proiectul de hotărîre cu privire la alegerea asesorilor populari pentru Tribunalul județean și pentru judecătoriile Focșani și Panciu ; revocarea unui judecător de la Judecătoria Focșani și alegerea în locul acestuia a altui judecător, proiectul de hotărîre privind trecerea unor activități în subordinea consiliilor populare orășenești. Sesiunea Consiliului popular județean a fost convocată pentru 23 ianuarie 1970, ora 9, în sala Ateneului popular din Focșani 200000 Isi peste prevederi Prima decadă a lunii ianuarie care s-a încheiat recent, înscrie în graficul realizărilor întreprinderii de industrie locală din Focșani succese, meritorii. Asigurînd din timp stocurile necesare trecerii la producția acestui an și organizînd judicios producția, s-au realizat peste prevederile planului cantități importante de produse din lemn, metal și împletituri din răchită. Astfel, valoarea produselor realizate în plus față de sarcina stabilită la secția 1 lemn se ridică la 91 000 lei, la secția de metal 83 000 lei, iar la secția împletituri 39 000 lei. Concomitent cu realizarea producției o atenție deosebită s-a acordat și livrărilor, ceea ce a făcut ca indicativul marfă vîndută și încasată la nivelul întreprinderii să se realizeze în proporție de 114,5 la sută. „Soțul de profesie" a fost... jignit Fiecare zi a unei aniversări este de fapt o sărbătoare, ori așa omenește vrem să credem, și în aer ar trebui să fie lumină, neapărat multă lumină și un cîntec adevărat și frumos să însemne o încredințare a liniștii plecînd din fericire. Pentru Sultana Olteanu, femeia aceea cu 5 copii pe care îi crește singură și despre care ziarul a mai relatat în numărul său din 15 aprilie 1970. Anul nou a însemnat o astfel de aniversare, tristă, ceva pornind din nefericire și pentru care ziua s-a îmbrăcat cu umbre și lacrima din ochi s-a definit nefiresc. La Anul nou s-a împlinit un an de zile, poate și alte cîteva în plus, dar acum ce mai contează zilele cînd nimic nu mai este adevărat, cînd totul se întîmplă nefiresc, un an de zile de cînd Mihai Olteanu, soțul și tatăl copiilor ei a plecat de acasă căutîndu-și „fericirea" în altă parte, aiurea, cu noua „aleasă" a inimii sale, Anicuța Pogan, destrămînd și pe această cale o altă familie,în urma cărora 2 copii au rămas cu tatăl. După mai mult decît prelungita „lună de miere", cei doi proaspeți amorezi, necăsătoriți însă, s-au reîntors „acasă“, în comuna Cîmpineanca, unde au devenit „cetățeni onorabili“. La început s-au așezat în clasa mamei „mirelui”, aceeași mamă care declarase, în aprilie, reporterului : — Maică, dar eu n-am știit ce face el, nu m-a întrebat pe mine nimic, îmi dau seama că nu este omenește așa și la mine nu are ce căuta... Dar, după cum se vede, inima mamei lui M.O. s-a „îmblînzit" brusc, și fiul rătăcitor a fost primit acasă cu brațele deschise. După un anume număr de zile însă noua și tînăra „familie“ s-a mutat în altă casă, exact în fața lui V. Pogan, fostul soț al celei pe care am numit-o A. P. Două case, dintre care în una cu siguranță mai sălășluia tristețea, o tristețe dreaptă și sinceră, erau acum despărțite doar de un singur drum. Ne-am gîndit, firesc și nu numai cu amărăciune, cum.de se pot întîmplă astfel de lucruri, cu cîtă inimă trebuie să judeci ori să privești cazul, și atunci iarăși ne-am întrebat, cine eștii dumneata, Mihai Olteanu și cu ce fel de drept al omeniei trăiești în umbra lucrurilor, le desfaci ori le supui, falsificîndu-le ordinea firească ? Desigur, nu era nici un răspuns, aici și acum ar fi trebuit să spunem despre rațiune, bun simț într-un fel, dar de fapt nu exista decît trista suprafață a lucrurilor relatate. Dar, M.O. este nemulțumit, îl „supără“, se pare, îl jignește vecinătatea celor două locuințe și, nici mai mult nici mai puțin, îl acționează în judecată, la comisia de judecată de Ion PANAIT (Continuare «n pag a H-al Desemnarea asesorilor populari Zilele trecute, au avut loc adunări ale salariaților și, cetățenilor din întreprinderi industriale și agricole, din cooperative agricole de producție și alte unități,în care au fost desemnați candidațileși asesori populari pentru a fi ala Tribunalul județean Vrancea și Judecătoriile Focșani și Panciu, pe perioada anilor 1971—1974. în aceste adunări au fost desemnați un număr de 30 de asesori populari care, conform legii, vor fi prezentați sesiunii ordinare a Consiliului popular județean pentru a fi aleși. O FLACĂRĂ ANUME... Cunosc un pui din Bolotești, îmi place și numele lui și Sterian Roșea..Născut în 1911, are deci 60 de ani. Totuși nu pare să-i aibă. Parcă o flacără anume i s-a amestecat în fibre, în zile, întîrziindu-le trecerea. I S-au făcut sprinten înălțimile, riscurile. Din 1947 „moș Roșca“ e — fără nici o întrerupere — șeful formației P.C.I. din comuna Bolotești, își amintește de fiecare foc, unde, cum a fost: la Rădvan, la Buleandră, la Dogaru, la Cucoș, sau la Calin... Fiecare foc, o lecție amară, nedorită, a imprudenței unora. Dintr-o „lecție“, de la Anghel Calin, moș Sterian Roșea și l-a apropiat pe Matei Calin, luîndu-l în formația voluntară: — Să cunoști și tu îndeletnicirea asta mare de pompier, că botezul focului văd că de-acum, vrînd-nevrînd, îl ai. Dacă se spune că flăcările au un grai aspru, moș Sterian Roșea cunoaște contrareplica. O flacără anume, dragoste de om, de bunurile aspru încercate, îl face mereu prezent. Vrem să-i spunem și dumisale un „La mulți ani!" aducîndu-i un sincer omagiu ! îl prea merită l I A. S. ek