Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-01-16 / nr. 466
T k 4 ÂNIL IV- NR. 466 SÎMBATA 16 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN CINSTEA SEMICENSENA, P. C. R. Dintre acțiunile inițiate de Casa pionierilor din Adjud, în cinstea zilei de 8 mai — a 50-a aniversare a creării partidului — spicuim pe cele mai importante : O întîlnire cu Veteraniil mișcării muncitorești de la Depoul C.F.R. Adjud, pregătirea piesei de teatru „Fratele meu, Culai" de Dan Tărchilă, un montaj literar-muzical I. ,„Te cîntăm partid iubit", două expoziții de artă plastică (una la Casa de cultură și alta la Casa pionierilor) cu, lucrări aparținând membrilor cercului de pictură, precum și o expoziție cu fotografii ce va ilustra realizările din Adjud, în anii socialismului. Concomitent cu aceasta, pionierii unității Școlii generale nr. 1, din aceeași localitate, vor edita o revistă omagială și vor organiza, spre sfîrșitul lunii ianuarie o excursie la Doftana, la care vor participa 80 de pionieri. Recent, în sala Casei orășenești de cultură din Panciu, a avut loc o acțiune dedicată marii aniversări, în cadrul căreia, prof. Iancu Șerban, a conferențiat despre „Participarea României socialiste la cooperarea economică și tehnico-științifică internațională". Expunerea a fost audiată de peste 250 de cetățeni ai orașului. UN IMPERATIV PRIMORDIAL: Diversificarea sortimentelor și ridicarea calității Încheind primul cincinal din activitatea sa. Fabrica de confecții din Focșani, unitate care deține o pondere importantă în economia județului, a dovedit că în ascensiunea ce caracterizează întreaga noastră economie este necesară aplicabilitatea tot mai largă a celor mai noi cuceriri ale științei la producție. De relevat că în ultimii doi ani, ca urmare a ridicării, continuie a nivelului profesional al lucrătorilor, perfecționării fluxurilor tehnologice, elaborării și aplicării unor valoroase studii privind organizarea producției și a muncii, structura, sortimentală s-a îmbunătățit,, majoritatea producției realaiată luînd, drumul piețelor externe. Semnificativ în acest sens este faptul că în ultimul an al cincinalului 1966—1970 "producția pentru export a sporit de aproape patru ori, față de primul an, concomitent cu aceasta sporind și numărul beneficiarilor externi. care a fost suportul bunelor rezultate, și în ce s-au concretizat ele ne-a vorbit tovarășul Ștefan Moraru, directorul acestei unități : „Bunele rezultate cu care am încheiat activitatea anului precedent, care consemnează numai la producția globală un spor valoric de peste 27 milioane lei, în timp ce volumul economiilor la prețul de cost peste sarcina prevăzută se ridică la 1,1 milioane lei, sunt o dovadă concludentă a muncii desfășurate la nivelul fiecărui compartiment și serviciu funcțional, a măsurilor aplicate operativ, a competenței specialiștilor în elaborarea deciziilor și înfăptuirea lor, urmăririi permanente pe fluxul producției a realizării planului. Concomitent cu aceasta o atenție deosebită s-a dat creării de noi modele și omologării acestora în scopul prospectării pieței, reorganizării fluxului tehnologic in funcție de structura sortimentală dată, îmbunătățirii normelor prin cunoașterea cit mai exactă a timpului necesar fiecărei faze de execuție. Dar, după cum este cunoscut, înfăptuirea acestor deziderate impune o aprovizionare ritmică cu materia primă pentru o bună continuitate a lansărilor, lucru care s-a LA FABRICA DE CONFECȚII FOCȘANI înscris ca o permanență a activității noastre". Alți interlocutori, printre care inginerul șef Aurel Cioc, Sava Dinu, șeful serviciului plan, au ținut să exemplifice și alte laturi cum ar fi urmărirea zilnică a îndeplinirii planului și intervențiile prompte în mecanismul producției pentru înlăturarea carențelor semnalate, întărirea controlului interfazic și autocontrolului, cunoașterea din timp a modelului ce urmează a fi lansat în producție de fiecare maistru, amplasarea mașinilor la sectoare într-o cît mai bună succesiune a procesului tehnologic. Evident că toate acestea au făcut ca volumul producției să sporească de la an la an, iar ca un corolar al valorificării rezervelor și posibilităților interne și reducerii cheltuielilor de producție, cuantumul beneficiilor la bugetul statului a sporit continuu.. Urmărind evoluția, producției la această unitate sa. cuvine a face- o remarcă : ridicarea calitativă'sa, produselor, creșterea competitivității lor pe.;piață, ca urmare a' creșterii 'gradului * de calificare, au determina*, schimbări deosebite, întrunind .aprecieri unanime din partea partenerilor străini,producția destinată exportului din volumul total al anului 1970 a reprezentat peste 90 la sută. Așadar, unitatea amintită a pornit în noul cincinal, de la rezultate ce confirmă capacitatea și gîndirea tehnico-economică a specialiștilor, efervescența acestui colectiv, de muncă angrenat puternic în acțiunea de perfecționare a întregii activități. Sarcinile sporite ale anului 1971 și pe parcursul întregului cincinal, sarcini,ce consemnează o creștere la producția globală și marfă cu 4 la sută față de cincinalul precedent Im N. LADARU (Continuare In pag. a II-a) în plină campanie de reparații Paralel cu desfășurarea a altor încrări, mecanizatorii din cadrul I.A.S. Pufești sunt preocupați în aceste zile și de punerea la punct a tuturor tractoarelor și mașinilor agricole din dotare. în felul acesta, în cadrul atelierului mecanic, repararea tractoarelor se desfășoară ritmic. Din totalul de 71 tractoare, 41 sunt de-acum în perfectă stare de funcționare, iar alte 10 sunt în lucru. Intr-un procent ridicat se află și revizia celorlalte mașini. Astfel, din cele 29 de semănători pentru prășitoare și păioase 18 sunt reparate. Au fost, de asemenea, reparate plugurile, grapele, cultivatoarele, instalațiile pentru irigat și alte utilaje agricole. Respectînd graficul întocmit și făcînd reparații de bună calitate, campania agricolă de primăvară îi va găsi pregătiți și pe lucrătorii de la Î.A.S. Pufești. Stăpînul miilor de cai putere SUB TIPAR O carte de telefoane Creșterea numărului de abonați, schimbarea unor adrese au impus întocmirea unei noi cărți de telefoane. Direcția județeană de poștă și telecomunicații ne anunță că această carte se află la Bacău, sub tipar și că în cel mult 10 zile ea va intra în posesia abonaților. Noua carte de telefoane cuprinde 800 de noi posturi telefonice instalate anul trecut, adică, în total, 1900 abonați, de pe raza municipiului Focșani, a orașelor Adjud, Mărășești, Odobești și Panciu, cît și a celor 58 comune din județ. $ REPORTAJ ♦ REPORTAJ ♦ REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + 4n bala aceasta imensă, de fapt o astfel de imensitate, pe care ți-o dă dimensiunea producției mai mult, unde oamenii, femeile acestea care stau la mesele de ambalat, ori lîngă benzile transportoare așteptînd produsul finit, sticlele devenind parcă miraculoase transparente, totul respiră o vegetație de vii și dealuri, pe unde mireasma strugurilor devine o memorie a culorii și o prezență de melancolii. Aici, Vinurile, au metamorfoza lor altfel, capătă denumiri specifice și totuși intrate înlimbajul uzual, ileși au o destinație specială. La această întreprindere de vinuri pentru export licorile se distilează numai în calitate și sortimentele descoperă efortul producției, există acel proces intim cu care toți cei de aici, specialiștii vinurilor românești creează și descoperă, prepară mai bine spus, denumirile vinurilor. Am spus denumirile vinurilor, dar aceasta înseamnă de fapt acel intim proces de creație a lor, după cantități și analize care împrumută calității, specificul și originalitatea produsului îmbuteliat. , Cu o metaforă de vii și struguri adăptînd pe dealurile Tirnavelor ori ale Odobeștilor, în acele întinderi din Murfatlar sau cine știe pe este alte suprafețe, cu a vătuindu-iTi o metaforă cuvintele, am pătruns în stația de îmbuteiere a vinurilor, acolo unde produsele suferă ultima operație înainte de expediere. Mai fusesem și în noiembrie, anul trecut, erau de fapt ultimele zile ale lunii, și de peste tot presimțeam mișcarea altfel a oamenilor, a mecanicilor, stația intra în reparație capitală, iar lucrul era oprit pentru cel puțin o lună de zile. Acolo îi descopeream, printre liniile tehnologice în repaus, printre piesele dezangrenate pe mecanici, și deosebeam , orele lor de muncă în ACEASTĂ DIMENSIUNE A VREDNICIEI... cordată, de eforturi pentru a se încadra în termenul fix al reparațiilor, și îmi spuneam că există o noțiune, expresia cu care oamenii aceștia trebuiau nu numai să se obișnuiască, ci să și-o încorporeze parcă specific, și ea se numea termen de dare în folosință a tuturor acestor utilaje. S-au înlocuit piesele vizate, au fost aduse altele noi, multe confecționate în atelierele proprii ale întreprinderii, s-au reparat toate defecțiunile în urma uinei funcționări de un an, s-au schimbat benzile transportoare uzate, capetele mașinilor de dopuri, garniturile, s-a montat vun boyler pentru preîncălzirea vinului înainte de îmbuteliere, pentru a împiedica formarea condensului (aburirea) ,pe sticlă. Și oamenii aceștia au lucrat zi de zi, orele de muncă erau eforturi și niciodată Dumitru Stoian, Gabriel Ardei, Cornel Stere, ori Ion Tarbuzan, Ion PANAIT ___________ (Cont. in pag. a II-a) 1 Fabrica de confecții. Sectorul finisaj. Un nou releu de televiziune în apropiere de Vidra, în urmă cu cîtva timp a fost montat și dat în funcțiune un nou releu de televiziune. Acest nou releu este de tipul cel mai modern, funcționînd automat. O dată cu instalarea releului cel de-al doilea din Vrancea, o seamă de localități de pe Valea Putnei, și din împrejurimi vor recepționa un program de calitate pe canalul 3, orientîndu-și în acest scop antenele. Iarna, în livadă Ultimii doi ani au fost cei mai fructuoși pentru ferma livadă de la I.A.S. Focșani. Producțiile mari de fructe realizate aici fac ca această unitate să se numere printre cele fruntașe pe țară. Pentru a obține și în continuare recolte bogate, lucrătorii fermei execută toate lucrările la timp și de calitate. Începînd din toamnă, suprafața livezii a fost arată și fertilizată, iar de curând s-a încheiat primul tratament împotriva bolilor și dăunătorilor. În aceste zile, 60 de pomicultori au început tăierile de rodire la pomi. Numărul pomilor cu „toaleta“ făcută depășește zilnic, cifra 500. Pentru a asigura fructe de o calitate superioară, paralel cu această lucrare, va începe stropitul doi și în plantația de anul III, precum și fertilizarea livezii , prin administrarea cantității de 15—20 kilograme de gunoi de grajd la rădăcina fiecărui pom. II k ACȚIUNI GOSPODĂREȘTI Acțiuni diverse în cadrul cărora participarea localnicilor se traduce prin realizarea unor economii însemnate, au loc tot mai frecvent în toate satele componente ale comunei Țifești. Amintim dintre,proiecte imediate, extinderea canalizării în satele Igești și Pătrășcani, pe o distanță de peste 4 kilometri. De asemenea, se vor definitiva lucrările de construcții interioare la casa de naștere. Cinematografia, arta cu cea mai mare putere de atracție, a cărei vîrstă este sub cupolele sărbătoririi, se află într-o continuă ascensiune în ceea ce privește pătrunderea sa în mediile cele mai diverse. Că lucrurile stau astfel, ne-o arată și actualul Festival al filmului la sale, acțiune de mare anvergură, prin care se face un serviciu cultural nu numai celei de a 7-a arte, dar și ideii de cultură în general. Aflîndu-ne, așadar, încă în plină desfășurare a manifestării, condeiul reportericesc a fost tentat de a „înregistra“ o scurtă „peliculă-sondaj", prin care să se releve stadiul manifestărilor, calitatea și modalitatea organizatorică a ceea ce numim Festivalul filmului la state. O descindere prin cîteva săli cinematografice sătești, a dus la rezultatul următoarei „developări" : La Garoafa, ambianța biroului unde se afla directorul de cămin cultural, Mircea Boeri — dată de două frumoase fotografii care reprezintă scene semnificative din filmul Elisabetei Bostan „Amintiri din copilărie", precum și din est al lui Gopo. „Pași spre lună" — sunt o introducere la dialogul primului „tur de manivelă a peliculei“ pe care încercăm a o derula. „Țelul Festivalului — ne spune Mircea Boeru — este, în primul rînd, de a face o bună propagandă artei cinematografice autentice, cu referiri directe la producțiile autohtone. În acest sens, noi am depus eforturi în a reliefa cît mai pregnant scopul urmărit. Pe lîngă faptul că am avut în vedere crearea unei atmosfere plăcute, care să stimuleze contactul dintre spectacol și spectator, am organizat o serie de acțiuni popularizatoare și exemplificatoare a unor pelicule. Concursurile gen „Cine știe, cîștigă", recenziile, discuțiile pe marginea orelor de vizionare, au fost apreciate de către spectatori. O remarcă : anul acesta, Întreprinderea cinematografică județeană ne-a oferit posibilitatea de a aduce pe ecran cîteva pelicule solicitate în mod deosebit de către locuitorii comunei". Tovarășul Ionel Avram, șeful sectorului I din cadrul întreprinderii cinematografice județene, aflat la Garoafa în muncă de îndrumare și control, sublinia eforturile depuse de către organele comunale de partid și de stat în ceea ce privește sprijinul acordat actualei ediții a Festivalului, prin asigurarea unor condiții cît mai propice, precum și a unei intensificări a activităților de propagandă culturală. „Cele trei unități cinematografice de pe raza comunei Țifești se află în sărbătoare — afirma profesorul Nicolae Măgureanu, directorul căminului cultural comunal. Căci Festivalul înseamnă nu numai o sărbătoare cinematografică, ci o sărbătoare culturală în general. Noi am integrat varietatea acțiunilor cuprinse în plănul de desfășurare a actualei ediții contextului de muncă culturală a comunei. Iată de pildă , în sprijinul învățămîntului agrozootehnic de masă, am obținut un ciclu de filme exemplificatoare pentru prelegerile din cadrul cursurilor. Apoi, filmele pentru copii („Frumoasa Vîrvara", „Neamul Șoimăreștilor“, „Tinerețe fără bătrînețe" etc.), concursurile pe care le-am organizat („Eroi îndrăgiți din filmele patriotice românești") sau pe care le vom organiza („Filme care oglindesc lupta poporului nostru pentru libertate și independență națională"), sunt doar cîteva argumente pentru afirmația noastră anterioară. Aș remarca — ne spunea profesorul Măgureanu, în continuare — asigurarea suportului metodologic al Festivalului de către specialiștii întreprinderii cinematografice, prin materialele puse la dispoziție sau îndrumarea directă oferită". Pe data de 13 ianuarie, cînd „pelicula“ noastră cinematografului a înregistrat numele sătesc Bolotești, seara, rula „Operațiunea Leontine". Directorul căminului era plecat de la orele 16 cu cineva din cadrul controlului financiar. Operatoarea Ioana Florin MUSCALI (Continuare în pag. a II-a) FESTIVALUL FILMULUI LA SATE Cîteva comentarii pe spațiul „derulat“ Secvență de la atelierul mecanic al S.M.A. Adjud. Foto N. MOLDOVEANU Largi acțiuni de valorificare turistică Cunoscutele stațiuni montane — Sinaia, Predeal, Băile Herculane, Olănești, Govora, Căciulata, Vatra Dornei, Tușnad, Slănic Moldova, îndrăgite și peste fruntariile țării, vor beneficia și în anii următori de noi extinderi și modernizări ale bazei de tratament și agrement. Ca și la Sinaia, unde a intrat recent în funcțiune un teleferic de mare capacitate pantru a ușura ascensiunile turiștilor pînă la cota 1400 a Bucegilor, și în alte stațiuni se vor construi asemenea instalații. Tot în peria turismului nostru montan — Sinaia — se va amenaja o pîrtie de schi pu o lungime de 8 km și un teren de golf care va fi pus la dispoziția amatorilor, chiar în vara acestui an. Piscine, diferite terenuri de sport, localuri de alimentație publică cu specific românesc și baruri de noapte vor completa, de asemenea, gama posibilităților de relaxare, de distracții și în alte stațiuni. In zona celebrelor mănăstiri din nordul Moldovei și în zona Piatra Neamț-Bicaz vor fi construite noi spatii de cazare cărora li se vor alătura numeroase dotări cu caracter distractiv care să permită Turistului zilelor noastre să se instruiască să-și refacă forța de muncă în const diții cît mai prielnice. în actualul plan cincinal vor intra în circuitul turistic și stațiuni mai puțin cunoscute: Malnaș, Sărata, Monteoru, Călacea (județul Timiș), Bradul (județul Harghita), Bran, Moeciu, Șirnea, Podul Dîmboviței, Rucăr. Acțiuni similare de valorificare turistică vor fi întreprinse în perioada imediat următoare în Munții Vrancei, pe valea superioară a rîului Lotru, unde încep să fie deja cunoscute stațiunile :Vidra și Moineasa, în Oltenia de nord,pe văile Argeșului și Jiului. (Agerpres) „CERAMICA“ DE... BAHNE Cineva, cîndva susținea că noroiul este cea mai interesantă compoziție ceramică: pe haina de culoare mai deschisă el apare negru, pe haina neagră, apare alb. Un alt înțelept susținea că tot omul care trece prin noroi, devine întrucâtv o statuie. Nu mi-am propus să fac apologia acestui, neprieten al cetățeanului, dar în aceste zile, în care natura o lasă... mai moale cu înghețul, m-a îngrijorat cantitatea noroiului din cartierul focșănean Bahne. „Tîrît" de autovehiculele șantierului, pe aleile parțial asfaltate, noroiul, se instalează in straturi încăpățînate, așteptîndu-l pe pieton să calce cu stîngul sau cu dreptul... Înfățișarea „festivă" a pantofilor devine dintr-o dată discutabilă ceramică. Ai impresia că tvii după tine materia primă a olarilor din Irești. Dacă locuiești pe-aici, e oarecum bine, dacă nu, gazdele îți spun un „Bine ai venit!“, privindu-te nu atît din cap, cît... din picioare, cu aerul că ai trecut Misceva printr-un ghid. Apoi revii în centru și curiozitatea celor de pe asfalt absolut, sporește : „De unde o fi venind, dumnezeule, ăsta ?" — Din* Bahne ! *• s_. Emil STANCIU É