Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-01-16 / nr. 466

T k 4 ÂNIL IV- NR. 466 SÎMBATA 16 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN CINSTEA SEMICENSE­NA, P. C. R. Dintre acțiunile inițiate de Casa pionierilor din­­ Adj­ud, în cinstea zilei de 8 mai — a 50-a aniversare a creării partidului — spicuim pe cele mai impor­tante : O întîlnire cu Veteraniil miș­cării muncitorești de la Depo­ul C.F.R. Adj­ud, pregătirea pie­sei de teatru „Fratele meu, Cu­­lai" de Dan Tărchilă, un mon­taj­­ literar-muzical I. ,„Te cîn­­tăm partid­­ iubit", două ex­poziții de artă plastică (una la Casa de cultură și­ alta la Casa pionierilor) cu, lu­crări­­ aparținând membrilor cercului­ de pictură, precum și o expoziție cu fotografii ce va ilustra realizările din Adjud, în anii socialismului. Concomitent cu aceasta, pio­nierii unității Școlii generale nr. 1, din aceeași localitate, vor edita o revistă omagială și vor organiza, spre sfîrșitul lunii ia­nuarie o excursie la Doftana, la care­­ vor participa 80 de pio­nieri. Recent, în sala Casei orășe­nești de cultură din Panciu, a avut loc o acțiune dedicată ma­rii aniversări, în cadrul căreia, prof. Iancu Șerban, a conferen­țiat despre „Participarea Româ­niei socialiste la cooperarea e­­conomică și tehnico-științifică internațională". Expunerea a fost audiată de peste 250 de cetățeni ai orașului. UN IMPERATIV PRIMORDIAL: Diversificarea sortimentelor și ridicarea calității Încheind primul cincinal din acti­vitatea sa. Fabrica de confecții din Focșani, unitate care deține o pon­dere importantă în economia județu­lui, a dovedit că în ascensiunea ce caracterizează întreaga noastră eco­nomie este necesară aplicabilitatea tot mai largă a celor mai noi cuce­riri ale științei la producție. De relevat că în ultimii­ doi ani, ca urmare a ridicării, continuie a ni­velului profesional al lucrătorilor, perfecționării fluxurilor tehnologice, elaborării și aplicării unor­ valoroase studii privind­­ organizarea producției și a muncii, structura, sortimentală s-a îmbunătățit,, majoritatea producției realaiată luînd, drumul piețelor ex­terne. Semnificativ în­ acest­­ sens este faptul că în ultimul an al cincinalului 1966—1970 "producția pentru export a sporit de aproape patru­ ori, față de primul­­ an, concomitent cu aceasta sporind și­­ numărul­ beneficiarilor ex­­­terni. care a fost suportul bunelor rezultate, și în ce s-au concretizat ele ne-a vorbit tovarășul Ștefan Moraru, directorul acestei unități : „Bunele rezultate cu care am încheiat activi­tatea anului precedent, care con­semnează numai la producția globală un spor valoric de peste 27 milioa­ne lei, în timp ce volumul­­ economiilor la prețul de cost peste sarcina pre­văzută se ridică la 1,1 milioane lei, sunt o dovadă concludentă a mun­cii desfășurate la nivelul fiecărui compartiment și serviciu funcțional, a măsurilor aplicate operativ, a com­petenței specialiștilor în elaborarea deciziilor și înfăptuirea lor, urmăririi permanente pe fluxul producției a realizării planului. Concomitent cu aceasta o atenție deosebită s-a dat creării de noi modele și omologării acestora în scopul prospectării pie­ței, reorganizării fluxului tehnolo­gic in funcție de structura sorti­mentală dată, îmbunătățirii norme­lor prin cunoașterea cit mai exactă a timpului necesar fiecărei faze de execuție. Dar, după cum este cunos­cut, înfăptuirea acestor deziderate impune o aprovizionare ritmică cu materia primă pentru o bună conti­nuitate a lansărilor, lucru care s-a LA FABRICA DE CONFECȚII FOCȘANI înscris ca o permanență a activității noastre". Alți interlocutori, printre care in­ginerul șef Aurel Cioc, Sava Dinu, șeful serviciului plan, au ținut să e­­xemplifice și alte laturi­­ cum ar fi­­ urmărirea zilnică a îndeplinirii pla­­­­nului și intervențiile prompte în me­canismul producției pentru înlătura­rea carențelor semnalate, întărirea controlului interfazic și autocontro­lului, cunoașterea din timp a mode­lului ce­ urmează a fi lansat în pro­ducție de fiecare maistru, amplasa­rea mașinilor la sectoare într-o cît mai bună succesiune a procesului tehno­logic. Evident că toate acestea au făcut ca volumul producției să sporească de la an la an, iar ca un corolar al valorificării rezervelor și posibilită­ților interne și reducerii cheltuielilor de producție, cu­antumul beneficiilor la bugetul statului a­ sporit con­tinuu.. Urmărind evoluția, producției la a­­ceastă unitate sa. cu­vine a face- o re­marcă : ridicarea calitativă'sa, produ­selor, creșterea competitivității lor pe.;piață, ca urmare a' creșterii 'gra­dului * de calificare, au determina*, schimbări deosebite, întrunind .aprecieri unanime din partea partenerilor străini,­­producția destinată exportului di­n volumul to­tal al anului 1970 a reprezentat pes­te 90 la sută. Așadar, unitatea amintită a pornit în noul cincinal, de la rezultate ce confirmă capacitatea și gîndirea teh­­nico-economică a specialiștilor, efer­vescența acestui colectiv, de muncă angrenat puternic în acțiunea de per­fecționare a întregii activități. Sarcinile sporite ale anului 1971 și pe parcursul întregului cincinal, sar­­cini­,ce consemnează o creștere la producția globală și marfă­ cu 4 la sută față de cincinalul precedent Im­ N. LADARU (Continuare In pag. a II-a) în plină campanie de reparații Paralel cu desfășurarea­ a altor în­­­crări, mecanizatorii din cadrul I.A.S. Pufești sunt preocupați în aceste zile și de punerea la punct a­­ tuturor trac­toarelor și mașinilor agricole din do­tare. în felul acesta, în cadrul atelierului mecanic, repararea tractoarelor se desfășoară ritmic. Din totalul de 71 tractoare, 41 sunt de-acum în perfectă stare de funcționare, iar alte 10 sunt în lucru. Intr-un procent ridicat se află și revizia celorlalte mașini. Astfel, din cele 29 de semănători pentru prăși­­toare și păioase 18 sunt reparate. Au fost, de asemenea, reparate plugurile, grapele, cultivatoarele, instalațiile pentru irigat și alte utilaje agricole. Respectînd graficul întocmit și fă­­cînd reparații de bună calitate, cam­pania agricolă de primăvară îi va găsi pregătiți și pe lucrătorii de la Î.A.S. Pufești. Stăpînul miilor de cai putere SUB TIPAR O carte de telefoane Creșterea numărului de abonați, schimbarea unor adrese au impus în­tocmirea unei noi cărți de telefoane. Direcția județeană de poștă și teleco­municații ne anunță că această carte se află la Bacău, sub tipar și că în cel mult 10 zile ea va intra în pose­sia abonaților. Noua carte de telefoane cuprinde 800 de noi posturi telefonice instalate anul trecut, adică, în total, 1­900 a­­bonați, de pe raza municipiului Foc­șani, a orașelor Adjud, Mărășești, O­­dobești și Panciu, cît și­­ a celor 58 comune din județ. $ REPORTAJ ♦ REPORTAJ ♦ REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ + 4n bala aceasta imensă, de fapt o astfel de imensi­tate, pe care ți-o dă di­mensiunea producției mai mult, unde oamenii, femeile acestea care stau la mesele de ambalat, ori lîngă benzile transportoa­re așteptînd produsul fi­nit, sticlele devenind par­că miraculoase transpa­rente, totul respiră o ve­getație de vii și dealuri, pe unde mireasma stru­gurilor devine o memorie a culorii și o prezență de melancolii. Aici, Vinurile, au metamorfoza lor alt­fel, capătă denumiri spe­cifice și totuși intrate în­­limbajul uzual, ileși au o destinație specială. La această întreprindere de vinuri pentru export li­corile se distilează numai în calitate și sortimentele descoperă efortul produc­ției, există acel proces intim cu care toți cei de aici, specialiștii vinurilor românești creează și des­coperă, prepară mai bine spus, denumirile vinuri­lor. Am spus denumirile vinurilor, dar aceasta în­seamnă de fapt acel in­tim proces de­ creație a lor, după cantități­­ și­ a­nalize care împrumută calității, specificul și ori­ginalitatea produsului îmbuteliat. , Cu o metaforă de vii și struguri adăptînd pe dea­lurile Tirnavelor ori ale Odobeștilor, în acele în­tinderi din Murfatlar sau cine știe pe este alte su­prafețe, cu a­ vătuindu-iT­i o metaforă cuvintele, am pătruns în stația de îmbuteiere­­ a vinurilor,­ acolo unde produsele su­feră ultima operație îna­inte de­ expediere. Mai fusesem și în noiembrie, anul trecut, erau de fapt ultimele zile ale lunii, și de peste tot presimțeam mișcarea altfel­­ a oameni­lor, a mecanicilor, stația intra în reparație capita­lă, iar lucrul era oprit pentru cel puțin o lună de zile. Acolo îi descope­ream, printre liniile teh­nologice în repaus, prin­tre piesele dezangrenate pe mecanici, și deosebeam , orele lor de muncă în­ ACEASTĂ DIMENSIUNE A VREDNICIEI... cordată, de eforturi pen­tru a se încadra în ter­menul fix al reparațiilor, și îmi spuneam că exis­tă o noțiune, expresia cu care oamenii aceștia tre­buiau nu numai să se o­­bișnuiască, ci să și-o în­­corporeze parcă specific, și ea se numea termen de dare în folosință a tu­turor acestor utilaje. S-au înlocuit piesele vi­zate, au fost aduse altele noi, multe confecționate în atelierele proprii ale întreprinderii, s-au repa­rat toate defecțiunile în urma uinei funcționări de un an, s-au schimbat ben­zile transportoare uzate, capetele mașinilor de do­puri, garniturile, s-a mon­tat vun boyler pentru pre­­încălzirea vinului înainte de îmbuteliere, pentru a împiedica formarea con­densului (aburirea) ,pe sticlă. Și oamenii aceștia au lucrat zi de zi, orele de muncă erau­ eforturi și niciodată Dumitru Stoian, Gabriel Ardei,­­ Cornel Stere, ori Ion Tarbuzan, Ion PANAIT ___________ (Cont. in pag. a II-a) 1 Fabrica de confecții. Sectorul finisaj. Un nou releu de televiziune în apropiere de Vidra, în urmă cu cîtva timp a fost montat și dat în funcțiune un nou releu de televiziune. Acest nou releu este de tipul cel mai modern, funcționînd automat. O dată cu instalarea releului cel de-al doilea din Vrancea, o seamă de localități de pe Va­lea Putnei, și din împrejurimi vor recepționa un program de calitate pe canalul 3, orientîn­­du-și în acest scop antenele. Iarna, în livadă Ultimii doi ani au fost­­ cei mai fructu­oși pentru ferma livadă de la I.A.S. Focșani. Producțiile mari de fructe re­alizate aici fac ca această unitate să se numere printre cele fruntașe pe țară. Pentru a obține și în continuare re­colte bogate, lucrătorii fermei execu­tă toate lucrările la timp și de cali­tate. Începînd din toamnă, suprafața live­zii a fost­­ arată și fertilizată, iar de curând s-a încheiat primul­­ tratament împotriva bolilor și dăunătorilor. În aceste zile, 60 de pomicultori au început tăierile de rodire la pomi. Nu­mărul pomilor cu „toaleta“ făcută de­pășește zilnic, cifra 500. Pentru a asigura fructe de o cali­tate superioară, paralel cu această lu­crare, va începe stropitul doi și în plantația de anul III, precum și fer­­­tilizarea­­ livezii , prin administrarea cantității de 15—20 kilograme de gu­­noi­ de grajd la rădăcina fiecărui pom. II k ACȚIUNI GOSPODĂREȘTI Acțiuni diverse în­ cadrul­­ cărora participarea localnicilor se traduce prin realizarea unor economii însem­nate, au loc tot mai frecvent în toa­te satele componente ale comunei Ți­­fești. Amintim dintre,proiecte imedia­te, extinderea canalizării în satele I­­gești și Pătrășcani, pe o distanță de peste 4 kilometri. De asemenea, se vor definitiva lucrările de construc­ții interioare la casa de naștere. Cinematografia, arta cu cea mai mare putere de atracție, a cărei vîr­­stă este sub cupolele sărbătoririi, se află într-o continuă ascensiune în ceea ce privește pătrunderea sa în mediile cele mai diverse. Că lucruri­le stau astfel, ne-o arată și actualul Festival al filmului la sale, acțiune de mare anvergură, prin care se face un serviciu cultural nu numai celei de a 7-a arte, dar și ideii de cultură în general. Aflîndu-ne, așadar, încă în plină desfășurare a manifestării, condeiul reportericesc a fost tentat de a „în­registra“ o scurtă „peliculă-sondaj", prin care să se releve stadiul mani­festărilor, calitatea și modalitatea or­­ganizatorică a ceea ce numim Festi­valul filmului la state. O descindere prin cîteva săli cine­matografice sătești, a dus la rezulta­tul următoarei „developări" : La Garoafa, ambianța biroului unde se afla directorul de cămin cultural, Mircea Boeri — dată de două fru­moase fotografii care reprezintă sce­ne semnificative din filmul Elisabetei Bostan „Amintiri din copilărie", pre­cum și din est al lui Gopo. „Pași spre lună" — sunt o introducere la dialo­gul primului „tur de manivelă a peli­culei“ pe care încercăm a o derula. „Țelul Festivalului — ne spune Mircea Boeru — este, în primul rînd, de a face o bună propagandă artei cine­matografice autentice, cu referiri di­recte la producțiile autohtone. În a­­cest sens, noi am depus eforturi în a reliefa cît mai pregnant scopul ur­mărit. Pe lîngă faptul că am avut în vedere crearea unei atmosfere plăcu­te, care să stimuleze contactul dintre spectacol și spectator, am organizat o serie de acțiuni popularizatoare și exemplificatoare a unor pelicule. Concursurile gen „Cine știe, cîștigă", recenziile, discuțiile pe marginea o­­relor de vizionare, au fost apreciate de către spectatori. O remarcă : anul acesta, Întreprinderea cinematografi­că județeană ne-a oferit posibilitatea de a aduce pe ecran cîteva pelicule solicitate în mod deosebit de către locuitorii comunei". Tovarășul Ionel Avram, șeful sec­torului I din cadrul întreprinderii ci­nematografice județene, aflat la Ga­roafa în muncă de îndrumare și con­trol, sublinia eforturile depuse de că­tre organele comunale de partid și de stat în ceea ce privește sprijinul a­­cordat actualei ediții a Festivalului, prin asigurarea unor condiții cît mai propice, precum și a unei intensifi­cări a activităților de propagandă culturală. „Cele trei unități cinematografice de pe raza comunei Țifești se află în sărbătoare — afirma profesorul Nicolae Măgureanu, directorul cămi­nului cultural comunal. Căci Festiva­lul înseamnă nu numai o sărbătoare cinematografică, ci o sărbătoare cul­turală în general. Noi am integrat varietatea acțiunilor cuprinse în plă­nul de desfășurare a actualei ediții contextului de muncă culturală a co­munei. Iată de pildă , în sprijinul în­­vățăm­întului agrozootehnic de masă, am obținut un ciclu de filme exempli­ficatoare pentru prelegerile din cadrul cursurilor. Apoi, filmele pentru copii („Fru­moasa Vîrvara", „Neamul Șoimăreș­­tilor“, „Tinerețe fără bătrînețe" etc.), concursurile pe care le-am organizat („Eroi îndrăgiți din filmele patrioti­ce românești") sau pe care le vom or­ganiza („Filme care oglindesc lupta poporului nostru pentru libertate și independență națională"), sunt doar cîteva argumente pentru afirmația noastră anterioară. Aș remarca — ne spunea profesorul Măgureanu, în continuare — asigurarea suportului metodologic al Festivalului de către specialiștii întreprinderii cinemato­grafice, prin materialele puse la dis­poziție sau îndrumarea directă ofe­rită". Pe data de 13 ianuarie, cînd „peli­cula“ noastră cinematografului a înregistrat numele sătesc Bolotești, seara, rula „Operațiunea Leontine". Directorul căminului era plecat de la orele 16 cu cineva din cadrul contro­lului financiar. Operatoarea Ioana Florin MUSCALI­ (Continuare în pag. a II-a) FESTIVALUL FILMULUI LA SATE Cîteva comentarii pe spațiul „derulat“ Secvență de la atelierul mecanic al S.M.A. Adjud. Foto­­ N. MOLD­O­VEANU Largi acțiuni de valorificare turistică Cunoscutele stațiuni montane — Sinaia, Predeal, Băile Herculane, O­­lănești, Govora, Căciulata, Vatra Dornei, Tușnad, Slănic Moldova, în­drăgite și peste fruntariile țării, vor beneficia și în anii următori de noi extinderi și modernizări ale bazei de tratament și agrement. Ca și la Sina­ia, unde a intrat recent în funcțiune un teleferic de mare capacitate pan­­tru a ușura ascensiunile turiștilor pînă la cota 1400 a Bucegilor, și în alte stațiuni se vor construi asemenea instalații. Tot în peria turismului nostru montan — Sinaia — se va a­­menaja o pîrtie de schi pu o lungime de 8 km și un teren de golf care va fi pus la dispoziția amatorilor, chiar în vara acestui an. Piscine, diferite terenuri de sport, localuri de alimen­tație publică­ cu specific românesc și baruri de noapte vor completa, de a­­semenea, gama posibilităților de re­laxare, de distracții și în alte stați­uni. In zona celebrelor mănăstiri din nordul Moldovei și în zona Piatra Neamț-Bicaz vor fi construite noi spatii de cazare cărora li se vor ală­tura numeroase dotări cu caracter distractiv care să permită Turistului zilelor noastre să se instruiască să-și refacă forța de muncă în con­st diții cît mai prielnice. în actualul plan cincinal vor intra în circuitul turistic și stațiuni mai puțin cunoscute: Malnaș, Sărata, Monteoru, Călacea (județul Timiș), Bradul (județul Harghita), Bran, Mo­­eciu, Șirnea, Podul Dîmboviței, Ru­­căr. Acțiuni similare de valorificare tu­ristică vor fi întreprinse în perioada imediat următoare în Munții Vrancei, pe valea superioară a rîului Lotru, unde încep să fie deja cunoscute sta­țiunile :Vidra și Moineasa, în Oltenia de nord,pe­­ văile Argeșului și Jiului. (Agerpres) „CERAMICA“ DE... BAHNE Cineva, cîndva susținea că noroiul este cea mai interesantă com­­­­poziție ceramică: pe haina de culoare mai deschisă el apare negru,­­ pe haina neagră, apare alb. Un alt înțelept susținea că tot omul care trece prin noroi, devine întrucâtv o statuie. Nu mi-am propus să fac apologia acestui, neprieten al cetățeanu­lui, dar în aceste zile, în care natura o lasă... mai moale cu înghețul, m-a îngrijorat cantitatea noroiului din cartierul­ focșănean Bahne. „Tîrît" de autovehiculele șantierului, pe aleile parțial asfaltate, no­­­­roiul, se instalează in straturi încăpățînate, așteptîndu-l pe pieton să calce cu stîngul sau cu dreptul... Înfățișarea „festivă" a pantofilor devine dintr-o dată discutabil­ă ceramică. Ai impresia că t­vii după tine materia primă a olarilor din Irești. Dacă locuiești pe-aici, e oarecum bine, dacă nu, gazdele îți spun un „Bine ai venit!“, privindu-te nu atît din cap, cît... din picioa­re, cu aerul că ai trecut Misceva­ printr-un ghid­. Apoi revii în centru și curiozitatea celor de pe asfalt absolut, sporește : „De unde o fi venind, dumnezeule, ăsta ?" — Din* Bahne ! *• s_. Emil STANCIU É

Next