Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)
1920-02-21 / nr. 31
ioinţa artistului Sf. Drapmir La Biserica Sf. Spiridon.—Azistenţa. Cuvântările din Biserică.— Cortegiul.—Cuvântările de la Teatrul Naţional. Ieri după amiază a avut loc înmormântarea artistului dramatic State Dragomir. A asistat o lume imensă din toate straturile sociale: toţi artiştii teatrului, profesorii şi elevii Conservatorului, numeroşi membri ai învăţământului, reprezentanţii autorităţilor, şi marea mulţime de admiratori ai defunctului artist. S-au depus numeroase Coroane. Serviciul religios a fost oficiat de clerul biericei Sf. Spiridon acompaniat de cor. După terminarea serviciului, au vorbit cuvântări în biserică Preotul Isopescul, care a ţinut o înălţătoare predică cu caracter filosofic-religios, consacrată memoriei neuitatului artist. D. V. I. Rada, din parteaSindicatului Ziariştilor“ a relevat calităţile lui State Dragomir, membru fondator al Sindicatului, punând în evidenţă întreaga-i activitate publicistică care a secondat activitatea lui artistică. Domnul Sabă din partea elevilor Conservatorului, a salutat memoria maestrului Ior, relevând însuşirile lui alese ca profesor al clasei de declamaţiune şi punând în evidenţă arta în care îşi instruia elevii. ’ D. Borcea, din partea clubului democrat a insistat asupra statorniciei şi consequenţei principiilor politice cari au călăuzit pe State Dragomir în politica pe care o făcea în chip cu totul desinteresat, fiind acelaş idealist în politică dupăcum a fost şi în cariera lui artistică. D. Gorgos, din partea ziarului „Evenimentul“ salută pe colegul dispărut, schiţând biografia şi activitatea sa pe tărâmul artei şi al publicisticei. O. C. Soteanu, din partea ziariştilor din Iaşi, a rostit următoarea cuvântare: Aristul dramatic State Dragomir părăseşte scena mare a vieţei,după un scurt interval de la plecarea lui silită, din scena teatrului ieşan, pe care a ilustrat-o aproape trei decenii. Cu aceasta exprimăm convingerea că pensionarea lui din instituţia căreia s-a jertfit a fost cea mai hotărâtoare din loviturile pe cari i le-a hărăzit soarta. Ce a fost şi ce a însemnat State Dragomir pentru teatrul din Iaşi,în raport şi comparativ cu nivelul artistic-cultural şi cu forţa elementelor actoriceşti, de la regretatul Grigore Manolescu pînă’n zilele noastre—vorbind numai de teatrul din Iaş,— o poate şti acel public select al Iaşului,—astăzi atât de rezleţit,—care a prinit şi a păstrat frumoasele şi neuitatele impresiuni în răstimpul activităţii artistice din ultimele decenii. Cine n’a uitat stagiunele teatrale ce au urmat la Teatrul Sidoli—după arderea teatrului de la Copou, şi cine îşi aminteşte de stagiunile urmate în teatrul actual—adică epoca de la 1892—1912— acela îşi poate da seama ce a însemnat State Dragomir în evoluţia teatrului modern. Artistul care pleacă astăzi din mijlocul nostru a intrat în teatru cu marea presiune pe care o poate aprinde numai foul sacru al artei El a jertfit pentru teatru, pentru arta şi literatura dramatică, titluri academice şi posiţiuni sociale cari i-ar fi putut asigura o viaţă mai fericită şi în actul ferită de luptele, frământările şi amârăciunele cari i-au umplut cupa vieţei.... În viaţa atît de sbuciumată a artistului St. Dragomir găsim ceva din viaţa figurilor clasice de actori cari înălţându-se peste toate suferinţele şi decepţiile trăiesc, în scenă, senini şi fericiţi, cu nemărginita mulţumire sufletească de a fi putut procura emoţiuni şi vibrări puternice mulţimei spectatoare în serile de reprezentaţii. Ceva din starea sufletească a lui Kean, Salivari şi a lui Urbann Santinum din „Actorii împăratului“ s’a resimţit în sufletul artistului adormit astăzi, pe care succesul de la rampă Îl îmbăta de fericire supremă ca şi pe Actorul simbolizat de Gorki în „Azilul de noapte". Aceste succese pe cari le-a avut, în cursul unor stagiuni de elită şi int’un repertor pe care şi l’a alcătuit el singur, State Dragomir Ie-a plătit cu preţul celui mai mare sacrificiu,cu preţul vieţii sale. Istoricul care se va ocupa de teatrul ieşan din ultimele trei decenii, va trebui să puie în fruntea artiştilor cari au ilustrat scena noastră pe St. Dragomir. El va trebui să-i consacre cea mai frumoasă pagină, pentru că cercetând repertory, ii va găsi pe St. Dragomir de cele mai multe ori, în cele mai valoroase din operele dramatice, clasice şi moderne, streine şi originale. Cercetând el va afla munca neîntreruptă pe care a depus-o ca artist, ca director de scenă, ca traducător, ca autor dramatic, ca profesor de Conservator—iar în toate va putea descoperi acel foc sacru care l’a însufleţit pentru teatru, în serviciul căruia a pus o cultură aleasa, un simţ de nobleţă artistică o muncă fără preget... Cel puţin în teatrul ieşan n’a existat vre-un artist care să se fi consacrat pentru instituţie cu atâta devotament şi abnegaţiune, şi care să fi fost răsplătit atât de nedrept, ca St. Dragomir. El a suportat, ani de zile, atacurile şi campaniile cele mai înverşunat, cele mai nedrepte,numai şi numai din marea-i dragoste pentru arta dramatică ,deşi având el însuşi darul scrisului s’ar fi putut apăra cu succes, ceea ce n'a făcut, convins profund că artistul trebue să suporte orice critică, chiar dacă e pătimaşă. Revolta adâncă pe care St. Dragomir ’şi-a înăbuşit-o în suflet în drama sguduitoare pe carea trăit-o în anii din urmă, pare încremenită în figura lui de galbenă ceară cu care pleacă acum spre drumul veciniciei... Ziariştii din Iaşi cari l-au iubit şi i-au apreciat rarele lui însuşiri, îi trimit ultimul salut de dispărţire... D-l C. B. Penel a insistat asupra importantei activităţi artistice a lui State Dragomir care a fost un adevărat apostol al artei căreia s’a devotat cu tot sufletul. In urmă sicriul acoperit de numeroase coroane şi flori este ridicat de elevii Conservatorului şi aşezat în carul mortuar. Se formează un important cortegiu care parcurge str. Brătianu, Lăpuşneanu, Cuza-Vodă, etc. D-l Ciolan directorul Conservatorului a salutat memoria artistului în faţa bisericei Banu, aducând ultimul omagiu în numele profesorilor Conservatorului. In faţa teatrului, la statuia cronicarului Miron Costin, au rostit cuvântări : Dl En. Manoliu —din partea artiştlor pensionari,—evocând ani de idealism din viaţa lui St. Dragomir. D-sa aminteşte cum nenitatul artist, basarabean de origină, a venit la Galaţi pentru studii, iar în urma ca student la Iaşi, Aicea Dragomir a luat parte la mişcările studenţeşti în universitate, luptând pentru desrobirea fraţilor din Ardeal, aducând în localitate steagul simbolic al fetelor din Sibiu. In urmă d-sa trece în revistă cele mai însemnate din creaţiunile realizate de artistul defunct, căruia îi aduce omagii din partea artiştilor pensionari. Dl. Profir din partea artiştilor teatrului naţional a rostit o înduioşătoare cuvântare de despărţire salutând memoria iubitului dispărut în termeni cu adevărat creştineşti. Carul funebru urmat de o mulţime imensă, se îndreaptă apoi spre locaşul de veci în care se va odihni mult zbuciumatul artist. In faţa mormântului d-l Ştefan Lungu, din partea personalului tipografic al ziarului „Evenimentul“ adresează ultimul omagiu artistului dispărut dintre noi. Rep. ist — Şedinţa cercului didactic.—Aseară a avut loc şedinţa obicinuită de Mercuri la Cercul didactic. Prezidează d. Bratu. înainte de a intra în ordinea zilei, d. Bratu aminteşte de dispariţia lui State Dragomir care iasă în urma sa regrete unanime. Analizează activitatea artistică a regretatului activitate de care se poate făli teatrul naţional. Vorbeşte apoi de personalitatea lui Dragomir ca ora, vecinie îndatoritor şi gata la orice sacrificiu pentru bine. Cuvântarea e ascultată în picioare de întreaga asistenţă. Se intră în ordinea zilei. După propunerea mai multor membri se decide ca aprovizionarea corpului didactic cu stofe, să se facă direct prin casa de economie a corpului didactic, după preţurile fixate de ministerul de comerţ şi industrie. Se continuă cu discuţia, cu privire la descentralizarea ministerului de instrucţie. D. Cădere arată principiile călăuzătoare al acestei descentralizări, alcătuirea directoratelor, atribuţiile şi felul lor de funcţionare. Directoratele au a fi înfiinţate, având ca diviziune baza istorică a diferitelor regiuni din ţară. Adunarea acceptă principiul descentralizărei ministerului de instrucţie. D. Cădere exprimă părerea, ca directorii de şcoli, să fie aleşi în urma unui examen special, apoi recomandaţi de corpul didactic respectiv. Numirea în aceste condiţiuni, să fie pe 3 ani, după care, dacă se va constata că directorul respunde chemărei, numirea să rămâe definitivă. D-na Popescu şi d-nii Bratu, Diaconescu şi alţii, obiectează numai că directorii de şcoli să fie numiţi numai pe un timp limitat, pentru a face loc şi altor energii în folosul şcoalei. Chestia va continua afi desbătută în şedinţa viitoare. — Prefectura de Poliţie în urma invitaţiei I. P. S. Mitropolitului Pirmen, va lua măsuri ca toate spectacolele să fie suspendate în zilele de 5 Martie, 8, 9 şi 10 Aprilie. — Domnii membrii ai Societăţei de binefaceri şi ajutor reciproc, „Sfânta Cruce“, din Iaşi, sunt convocaţi în adunare generală pe ziua de 22 Februarie st. n. ora 2 p. m. La ordinea zilei fiind chestiuni foarte importante. — In urma intervenţiunei Prefecturei de poliţie, ministerul de interne, a anunţat că Prefectura de Iaşi poate viza paşapoartele în locul Siguranţei generale. • Au fost daţi judecăţoi pentru speculă: negustorii Zalman Nadelsohn, str. Misai 11, Mihai Popa, Malu 6, Elena Manta, Cetatea Mică 1, Profiţa Stuparu Sf. Sava 4, lancu Bernstein, piaţa Halei şi lancu Cernea, piaţa sf. Spiridon. — Duminică 15 Februar s-a ales Comitetul şcolar al Liceului Internat. Fac parte din acest Comitet: Principesa Olga Sturza, Doamna Zoe G. Mârzescu şi D-nii Gh. Lascar, A. C. Cuza, Em. Severin, M. Carp. Cenzori sunt d-nii I. Baian, P. Bogdan (profesori) şi d-l Marinescu, Directorul Băncii Naţionale. In staţiile Ciurea şi Socola, se fac însemnate încărcări de mărfuri, care sunt dosite a eşi din oraş, pentru care se pun vagoane la dispoziţie. Primăria care a fost sezizată de acest fapt a luat măsuri. De asemenea a fost sezizată şi direcţia regională a c. f. — Examenele particulare vor dura până la 29 Februarie. Rezultatele se vor da la 10 Martie. — Suspendarea trenurilor de călători se va face de mâine seară. — Sindicatul naţional R. M. S. a format un dosar din toate reclamaţiile lucrătorilor şi lucrătoarelor roşti în sindicatul roşu, în care se arată diversele acte de violenţă şi constrângere a lucrătorilor, de a se înscrie în sindicatul roş. Dosarul va fi prezentat guvernului printr’un delegat special. Primăria a dat ordine în sensul ca nici o moară nu poate vinde în oraş, nici o cantitate de făină fără autorizaţia administraţiei. — D. Octav Botez profesor la liceul naţional a obţinut un concediu de boală de 2 luni. — La 1 Martie începe să funcţioneze fabrica de tutun al statului din Kişinău D-l Gr. Berescu şeful mecanic al fabricei de tutun din Iaşi a fost delegat cu recepţionarea diverselor materiale pentru noua fabrică. — D. Octav Botez, profesor la liceul Naţional, a obţinut un concediu de 2 luni din cauză de boală. — Administraţia comunală, a cerut azi de urgenţă lămuriri de la inspecţia « de O'-* vvl», 3 vagoane cu zatăr, pe care comuna le aşteaptă din Galaţi. — Mâine va avea Ioc la Primărie o consfătuire pentru a discuta stuaţia creată Iaşului , din cauza refuzului unor prefecţi din alte judeţe, care refuză să libereze grâul cumpărat pentru Iaşi. — Iaşul nu are iarăşi combustibil. Cele 40 vagoane cu ţiţei sosite în localitate pentru comuna laşi, nu mai aparţin comunei, direcţia căilor ferate, căminele de la Moineşti de unde a fost adus acest combustibil, sunt concesionate exclusiv c. f. Cu multe greutăţi primăria a putut obţină cîteva vagoane din această cantitate. Faptul fiind de o gravitate deosebită a fost imediat convocat consiliu de aprovizionare spre a se vedea ce măsuri sunt de luat. ŞTIRI MUZICALE Al 14-lea Concert Simfonic va avea loc Vineri 20 Februarie ora 9 seara. Pe program : 1) Dvorak simfnia No. 2 (Pima audiţie). 2) Wagner, Tristan şi Isolda. 3) Tschikowsky Capriccio Italian (Prima audiţie). Cronica Spectacolelor Sa în CINEMA SIDOLI—Cu începere de astăzi la ambele matineuri de la 3 şi la 5 ziua şi seara la ora 9 fix se va reprezenta pentru prima oară în România, recentă producţie a anului 1919 D-ra FRANCISCA BERTINI apare în ultima şi cea mai mare creaţie a ei „INIMĂ ’ ZDROBITA“ (piovra) Superbă dramă sentimentală în 5 colosale acte. — Marele balet internaţional ce a obţinut nouă succese pe centie din întreaga Europă şi în Capitală la „Majestic“ şi „Alhambra“ va da câteva reprezentaţii între pauzele cinematografice cu începere de joi. — Sala CINEMA—MODERN. Astăzi la ambele matineuri şi seara se reprezintă „AMOR şi MILIARDE Dramă in 5 mari acte jucată de MARIA IACOBINI rivala d-rei FRANCESCA BERTINI. — Cinema ELISABETA. . Astăzi la ambele matineuri şi seara se reprezintă a patra (IV-a) serie din Noua însărcinare a lui „J U D E X“ bunul cavaler al dreptăţii, stăpânul misterelor. Această desfăşurare cuprinzând 6 acte, e una din cele mai senzaţionale serii.—Spectacolul se termină cu „Noctumpuin comedie în 2 acte. TEATRULCINEMA SI DOLI... — JOI 19 FEBRUARIE 1920 — —— Zilnic 2 Matineuri la ora 3 şi jum. şi seara la ora 9 şi jum.----PE langa bogatul program cu FRANCESCA BERTINI apare in ultima şi cea mai mare creaţie a ei INIMA ZDROBITA Superbă dramă sentimentală în 5 colosale acre cu o acţiune şi un lux extraodinar Intre pauzele Cinematografice la Matineu 1 2 şi Seara ---------- va debuta --------- MARK BALET INTERNAŢIONAL Compus din 7 persoane în frunte cu „ŞTEFAN DUMITRESCU“ decorat de M. S. REGGLE CAROL la expoziţia din Buc. cu următoarele numere de atracţiune: „O NUNTĂ LA CURTEA DE ARGEŞ“-----„QUSTETUL ŢIGĂNESC“ (PIOVRA) „DUETUL N. GAVRILESCU în dansuri noi americane -------Mare ansamblu rus care va executa „O NUNTĂ IN CAUCAZIA“--------TELEGRAME DIN BUCUREŞTI — De la corespondentul nostru - ■ Isbucnirea crizei ministeriale Consiliul de la Palat. Conflictul dintre d. Bontescu şi ţărănişti. Conflictul dintre d. general Râşcanu şi dr. Lupu. Demisiile d-lor Bontescu şi Graf Râşcanu. Consiliul de miniştri la Sinaia. Ziua de ieri a fost bogată in evenimente politice, mai întâi prin cele petrecut la Cameră, iar în urmă prin cele petrecute la Consiliul de miniştri. După incidentele de la Cameră, d. Vlad ministrul de finanţe a fost silit săşi întrerupă cuvântarea şi să plece imediat la consiliul de miniştri, care a fost convocat de urgenţă la Palat.* Intr’adevăr la palat, sub presidentia M. S. Regelui, s’a ţinut ieri un consiliu de miniştri, provocat de faptul demisiunei din guvern a d-lui ministru Bontescu. D. Bontescu şi-a înaintat demisiunea motivând-o pe faptul că nu se poate împăca cu acţiunea politică a ţărăniştilor. O a doua demisune din guvern a fost aceea a d-lui general Râşcanu, ministru de răsboi. D. general Râşcanu a demisionat în urma unui conflict pe care la avut cu d. dr. Lupu ministrul de interne care intervenise în toate măsurile militare pentru a urma politica ce i-o impuseră deputaţii comu-A* Dwji'n yU CI Ti li j Cm /« In chiar consiliul de miniştri ţinut ieri itt Palat d. dr. Lupu a declarat inoportune măsurile militare cerute de către d. general Râşcanu pentru apărarea frontierelor ţarei. Ambele demisiiuni nu au fost rezolvate. * Mâine se va ţine la Sinaia un nou consiliu de miniştri. M. S. Regele a plecat în acest scop, de astăzi, la Sinaia. Io consiliul de mâine se vor discuta demisiile d-lor miniştri Bontescu şi Râşcanu. Ce se petrece la Nistru — DECLARAŢIUNEA D-LUI GENERAL RÂŞCANU — La eşirea din Consiliu ţinut ori la Palat d. general Râşcanu a declarat representanţilor presei că a demisionat din guvern din mai multe motive. Deasemenea ministrul de răsboi a mai declarat că la Nistru nu sunt bolșevici ci resturi din trupele lui Denikin care încearcă a se refugia în România. Patrulele bolșevice cari se văd peste Nistru până acuma nu au încercat nici o ostilitate. O hotărâre a Aliaţilor pentru Germania Aliaţii au hotărât ca Germania să judece ea pe vinovaţii răsboiului. Aliaţii îşi rezervă numai dreptul de control. a şedinţa agitată la Cameră Atacurile d-lui Vlad la adresa Băncei Naţionale şi a Marelui Cartier. — Atitudinea Marghilomaniştilor.— Apostrofarea d-lui Lascar Antoniu. Şedinţa de ori a Camerei a fost extrem de agitata. După diverse comunicări a luat cuvântul d-l Vlad, ministrul de finanţe, care răspunzând în numele guvernului în chestiunea financiară, a întrebuinţat o serie de atacuri vehemente la adresa Băncii Naţionale şi a Marelui Cartier General. Această ieşire a d-lui Vlad a fost întreruptă de o mare mulţime de deputaţi. Au intervenit toţi deputaţii marghilomanişti cari în frunte cu d-l Al. Marghiloman au aplaudat atacurile îndreptate de d-l Vlad contra Băncei Naţionale. D-l Dimitriu a apostrofat pe d. Lascar Antoniu amintindu-i că nu are calitatea de a se pronunţa contra Marelui Cartier, ca uliul care a provocat o serie de conflicte cu diverşi militari. Din cauza tumultului şedinţa a fost suspendată. D-l Vlad, la redeschidere, a făcut propuneri d-lui Marghiloman ca să intre în guvern cu condiţiunea ca să se puie în acord cu majoritatea. La ora 5 p. m. d-l Vlad a fost nevoit să-şi întrerupă cuvântarea fiind chemat de urgenţă la Consiliul de miniştri ce s-a ţinut la Palat. Numeroşi deputaţi au strigat d-lui Vlad că nu va mai avea când să-şi termine această cuvântare.