Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)

1920-02-21 / nr. 31

i­oinţa artistului Sf. Drapmir La Biserica Sf. Spiridon.—Azistenţa.­­ Cuvântările din Biserică.— Cortegiul.—Cuvântările de la Teatrul Naţional. Ieri după amiază a avut loc înmor­mântarea artistului dramatic State Dra­go­mir. A asistat o lume imensă din toate stra­turile sociale: toţi artiştii teatrului, pro­fesorii şi elevii Conservatorului, nume­roşi membri ai învăţământului, reprezen­tanţii autorităţilor, şi marea mulţime de admiratori ai defunctului artist. S-au de­pus numeroase Coroane. Serviciul religios a fost oficiat de cle­rul b­iericei Sf. Spiridon acompaniat de cor. După terminarea serviciului, au vor­bit cuvântări în biserică Preotul Isopescul, care a ţinut o înăl­ţătoare predică cu caracter filosofic-re­­ligios, consacrată memoriei neuitatului artist. D. V. I. Rada, din partea­­Sindicatu­lui Ziariştilor“ a relevat calităţile lu­i State Dragomir, membru fondator al Sindicatului, punând în evidenţă întrea­­ga-i activitate publicistică care a secon­dat activitatea lui artistică. Domnul Sabă din partea elevi­lor Conservatorului, a salutat memoria maestrului Ior, relevând însuşirile lui a­­lese ca profesor al clasei de declama­­ţiune şi punând în evidenţă arta în care îşi instruia elevii. ’ D. Borcea, din partea clubului demo­crat a insistat asupra statorniciei şi con­­sequenţei principiilor politice cari au că­lăuzit pe State Dragomir în politica pe care o făcea în chip cu totul desintere­­sat, fiind acelaş idealist în politică după­­cum a fost şi în cariera lui artistică. D. Gorgos, din partea ziarului „Eve­nimentul“ salută pe colegul dispărut, schiţând biografia şi activitatea sa pe tărâmul artei şi al publicisticei. O. C. Soteanu, din partea ziariştilor din Iaşi, a rostit următoarea cuvântare: Aristul dramatic State Dragomir pără­seşte scena mare a vieţei,după un scurt interval de la plecarea lui silită, din scena teatrului ieşan, pe care a ilustra­­t-o aproape trei decenii. Cu aceasta ex­primăm convingerea că pensionarea lui din instituţia căreia s-a jertfit a­ fost cea mai hotărâtoare din loviturile pe cari i le-a hărăzit soarta. Ce a fost şi ce a însemnat State Dra­gomir pentru teatrul din Iaşi,­în raport şi comparativ cu nivelul artistic-cultural şi cu forţa elementelor actoriceşti, de la regretatul Grigore Manolescu pînă’n zilele noastre—vorbind numai de teatrul din Iaş,— o poate şti acel public select al Iaşului,—astăzi atât de rezleţit,—care a prinit şi a păstrat frumoasele şi neui­tatele impresiuni în răstimpul activităţii artistice din ultimele decenii. Cine n’a uitat stagiunele teatrale ce au urmat la Teatrul Sidoli—după arde­rea teatrului de la Copou, şi cine îşi a­­minteşte de stagiunile urmate în teatrul actual—adică epoca de la 1892—1912— acela îşi poate da seama ce a însemnat State Dragomir în evoluţia teatrului modern. Artistul care pleacă astăzi din mijlo­cul nostru a intrat în teatru cu marea presiune pe care o poate aprinde numai fo­ul sacru al artei El a jertfit pentru teatru, pentru arta şi literatura dramatică, titluri academice şi posiţiuni sociale cari i-ar fi putut asigura o viaţă mai fericită şi în actul ferită de luptele, frământările şi amârăciunele cari i-au umplut cupa vieţei.... În viaţa atît de sbuciumată a artis­tului St. Dragomir găsim ceva din viaţa figurilor clasice de actori cari înălţân­­du-se peste toate suferinţele şi decepţiile trăiesc, în scenă, senini şi fericiţi, cu nemărginita mulţumire suf­letească de a fi putut procura emoţiuni şi vibrări pu­ternice m­ulţimei spectatoare în serile de reprezentaţii. Ceva din starea sufletească a lui Kean, Salivari şi a lui Urbann San­­tinum din „Actorii împăratului“ s’a resimţit în sufletul artistului adormit astăzi, pe care succesul de la rampă Îl îmbăta de feri­cire supremă ca şi pe Actorul simbolizat de Gorki în „Azilul de noapte". Aceste succese pe cari le-a avut, în cursul unor stagiuni de elită şi int’un repertor pe care şi l’a alcătuit el sin­gur, State Dragomir Ie-a plătit cu pre­ţul celui mai mare sacrificiu,cu preţul vieţii sale. Istoricul care se va ocupa de teatrul ieşan din ultimele trei decenii, va tre­bui să puie în fruntea artiştilor cari au ilustrat scena noastră pe St. Dragomir. El va trebui să-i consacre cea mai fru­moasă pagină, pentru că cercetând re­pertory, ii va găsi pe St. Dragomir de cele mai multe ori, în cele mai valo­roase din operele dramatice, clasice şi moderne, streine şi originale. Cercetând el va afla munca neîntre­ruptă pe care a depus-o ca artist, ca director de scenă, ca traducător, ca au­tor dramatic, ca profesor de Conserva­tor—iar în toate va putea descoperi a­­cel foc sacru care l’a însufleţit pentru teatru, în serviciul căruia a pus o cul­tură aleasa, un simţ de nobleţă artistică o muncă fără preget... Cel puţin în teatrul ieşan n’a existat vre-un artist care să se fi consacrat pentru instituţie cu atâta de­votament şi abnegaţiune, şi care să fi fost răsplătit atât de nedrept, ca St. Dragomir. El a suportat, ani de zile, atacurile şi campaniile cele mai înverşu­nat, cele mai nedrepte,­numai şi numai din marea-i dragoste pentru arta dra­matică ,de­şi având el însuşi darul scri­sului s’ar fi putut apăra cu succes, ceea ce n'a făcut, convins profund că artistul trebue să suporte ori­ce critică, chiar dacă e pătimaşă. Revolta adâncă pe care St. Dragomir ’şi-a înăbuşit-o în suflet în drama sgu­­duitoare pe care­­a trăit-o în anii din urmă, pare încremenită în figura lui de galbenă ceară cu care pleacă acum spre drumul veciniciei... Ziariştii din Iaşi cari l-au iubit şi i-au apreciat rarele lui însuşiri, îi trimit ulti­mul salut de dispărţire... D-l C. B. Penel a insistat asupra importantei activităţi artistice a lui Sta­te Dragomir care a fost un adevărat a­­postol al artei căreia s’a devotat cu tot sufletul. In urmă sicriul acoperit de numeroase coroane şi flori este ridicat de elevii Conservatorului şi aşezat în carul mor­tuar. Se formează un important corte­giu care parcurge str. Brătianu, Lăpuş­­neanu, Cuza-Vodă, etc. D-l Ciolan directorul Conservatoru­lui a salutat memoria artistului în faţa bisericei Banu, aducând ultimul omagiu în numele profesorilor Conservatorului. In faţa teatrului, la statuia cronica­rului Miron Costin, au rostit cuvân­tări : Dl En. Manoliu —din partea artişt­­lor pensionari,—evocând ani de idealism din viaţa lui St. Dragomir. D-sa amin­teşte cum nenitatul artist, basarabean de origină, a venit la Galaţi pentru studii, iar în urma ca student la Iaşi, Aicea Dragomir a luat parte la mişcă­rile studenţeşti în universitate, luptând pentru desrobirea fraţilor din Ardeal, aducând în­ localitate steagul­ simbolic al fetelor din Sibiu. In urmă d-sa trece în revistă cele mai însem­nate din crea­­ţiunile realizate de artistul defunct, că­ruia îi aduce omagii din partea artiştilor pensionari. Dl­­. Profir din partea artiştilor te­atrului naţional a rostit o înduioşătoa­re cuvântare de despărţire salutând me­moria iubitului dispărut în termeni cu adevărat creştineşti. Carul funebru urmat de o mulţime imensă, se îndreaptă apoi spre locaşul de veci în care se va odihni mult zbu­ciumatul artist. In faţa mormântului d-l Ştefan Lungu, din partea personalului tipografic al ziarului „Evenimentul“ a­­dresează ultimul omagiu artistului dis­părut dintre noi. Rep. ist — Şedinţa cercului didactic.—Aseară a avut loc şedinţa obicinuită de Mer­­curi la Cercul didactic. Prezidează d. Bratu. înainte de a in­tra în ordinea zilei, d. Bratu aminteşte de dispariţia lui State Dragomir care iasă în urma sa regrete unanime. Ana­lizează activitatea artistică a regretatului activitate de care se poate făli teatrul naţional. Vorbeşte apoi de personalitatea lui Dragomir ca ora, vecinie îndatoritor şi gata la ori­ce sacrificiu pentru bine. Cuvântarea e ascultată în picioare de întreaga asistenţă. Se intră în ordinea zilei. După propunerea mai multor membri se decide ca aprovizionarea corpului di­dactic cu stofe, să se facă direct prin casa de economie a corpului didactic, după preţurile fixate de ministerul de comerţ şi industrie. Se continuă cu discuţia, cu privire la descentralizarea ministerului de in­strucţie. D. Cădere arată principiile călăuză­­toare al acestei descentralizări, alcătui­rea directoratelor, atribuţiile şi felul lor de funcţionare. Directoratele au a fi înfiinţate, având ca diviziune baza istorică a diferitelor regiuni din ţară. Adunarea acceptă principiul descen­­tralizărei ministerului de instrucţie. D. Cădere exprimă părerea, ca direc­torii de şcoli, să fie aleşi în urma unui examen special, apoi recomandaţi de cor­pul didactic respectiv. Numirea în aceste condiţiuni, să fie pe 3 ani, după care, dacă se va cons­tata că directorul respunde chemărei, nu­mirea să rămâe definitivă. D-na Popescu şi d-nii Bratu, Diaco­­nescu şi alţii, obiectează numai că di­rectorii de şcoli să fie numiţi numai pe un timp limitat, pentru a face loc şi al­tor energii în folosul şcoalei. Chestia va continua a­­fi desbătută în şedinţa viitoare. — Prefectura de Poliţie în urma in­vitaţiei I. P. S. Mitropolitului Pirmen, va lua măsuri ca toate spectacolele să fie suspendate în zilele de 5 Martie, 8, 9 şi 10 Aprilie. — Domnii membrii ai Societăţei de binefaceri şi ajutor reciproc, „Sfânta Cruce“, din Iaşi, sunt convocaţi în a­­dunare generală pe ziua de 22 Febru­arie st. n. ora 2 p. m­. La ordinea zilei fiind chestiuni foarte importante. — In urma intervenţiunei Prefecturei de poliţie, ministerul de interne, a anun­ţat că Prefectura de Iaşi poate viza pa­şapoartele în locul Siguranţei generale. •­ Au fost daţi judecăţoi pentru spe­culă: negustorii Zalman Nadelsohn, str. Misai 11, Mihai Popa, Malu 6, Elena Manta, Cetatea Mică 1, Profiţa Stupa­­ru Sf. Sava 4, lancu Bernstein, piaţa Halei şi lancu Cernea, piaţa sf. Spi­ridon. — Duminică 15 Februar s-a ales Co­mitetul şcolar al Liceului Internat. Fac parte din acest Comitet: Princi­pesa Olga Sturza, Doamna Zoe G. Mârzescu şi D-nii Gh. Lascar, A. C. Cuza, Em. Severin, M. Carp. Cenzori sunt d-nii I. Baian, P. Bog­dan (profesori) şi d-l Marinescu, Di­rectorul Băncii Naţionale.­­ In staţiile Ciurea şi Socol­a, se fac însemnate încărcări de mărfuri, care sunt dosite a eşi din oraş, pentru care se pun vagoane la dispoziţie. Primăria care a fost sezizată de acest fapt a luat măsuri. De asemenea a fost sezizată şi direcţia regională a c. f. — Examenele particulare vor dura până la 29 Februarie. Rezultatele se vor da la 10 Martie. — Suspendarea trenurilor de călători se va face de mâine seară. — Sindicatul naţional R. M. S. a for­mat un dosar din toate reclam­aţiile lu­crătorilor şi lucrătoarelor roşti în sin­dicatul roşu, în care se arată diversele acte de violenţă şi constrângere a lu­crătorilor, de a se înscrie în sindicatul roş. Dosarul va fi prezentat guvernului printr’un delegat special.­­ Primăria a dat ordine în sensul ca nici o moară nu poate vinde în oraş, nici o cantitate de făină fără autoriza­ţia administraţiei. — D. Octav Botez profesor la liceul naţional a obţinut un concediu de boa­lă de 2 luni. — La 1 Martie începe să funcţioneze fabrica de tutun al statului din Kişinău D-l Gr. Berescu şeful mecanic al fa­­bricei de tutun din Iaşi a fost delegat cu recepţionarea diverselor materiale pentru noua fabrică. — D. Octav Botez, profesor la liceul Naţional, a obţinut un concediu de 2 luni din cauză de boală. — Administraţia comunală, a cerut azi de urgenţă lămuriri de la inspecţia « de O'-* vvl», 3 vagoane cu zatăr, pe care comuna le aşteaptă din Galaţi. — Mâine va avea Ioc la Primărie­ o consfătuire pentru a discuta s­tuaţia cre­ată Iaşului , din cauza refuzului unor prefecţi din alte judeţe, care refuză să libereze grâul cumpărat pentru Iaşi. — Iaşul nu are iarăşi combusti­bil.­ Cele 40 vagoane cu ţiţei sosite în localitate pentru comuna laşi, nu mai aparţin comunei, direcţia căilor ferate, că­minele de la Moineşti de unde a fost a­­dus acest combustibil, sunt concesionate exclusiv c. f. Cu multe greutăţi primăria a putut obţină cîte­va vagoane din a­­ceastă cantitate. Faptul fiind de o gravitate deosebită a fost imediat convocat consiliu de a­­provizionare spre a se vedea ce măsuri sunt de luat. ŞTIRI MUZICALE Al 14-lea Concert Simfonic va avea loc Vineri 20 Februarie ora 9 seara. Pe program : 1) Dvorak simfnia No. 2 (Pima au­diţie). 2) Wagner, Tristan şi Isolda. 3) Tschikowsky Capriccio Italian (Pri­ma audiţie). Cronica Spectacolelor Sa în CINEMA SIDOLI—Cu înce­­pere de astăzi la ambele matineuri de la 3 şi la 5 ziua şi seara la ora 9 fix se va reprezenta pentru prima oară în Ro­mânia, recentă producţie a anului 1919 D-ra FRANCISCA BERT­INI apare în ultima şi cea mai mare creaţie a ei „INIMĂ ’ ZDROBITA“ (piovra) Superbă dramă sentimentală în 5 colosale acte. — Marele balet internaţional ce a obţinut nouă succese pe centie din în­treaga Europă şi în Capitală la „Ma­jestic“ şi „Alhambra“ va da câteva re­prezentaţii între pauzele cinematografice cu începere de joi. — Sala CINEMA—­MODERN. As­tăzi la ambele matineuri şi seara se re­prezintă „AMOR şi MILIARDE Dramă in 5 mari acte jucată de MARIA IACO­BINI rivala d-rei FRANCESCA BERTINI. — Cinema ELISABETA. . Astăzi la ambele matineuri şi seara se reprezintă a patra (IV-a) serie din Noua însărcina­re a lui „J U D E X“ bunul cavaler al dreptăţii, stăpânul misterelor. Această desfăşurare cuprinzând 6 acte, e una din cele mai senzaţionale serii.—Spectacolul se termină cu „Noctumpuin­ comedie în 2 acte. TE­A­TRULCIN­E­M­A SI DOL­I... — JOI 19 FEBRUARIE 1920 — —— Zilnic 2 Matineuri la ora 3 şi jum. şi seara la ora 9 şi jum.----­PE langa bogatul program cu FRANCESCA BERTINI apare in ultima şi cea mai mare creaţie a ei INIMA ZDROBITA Superbă dramă sentim­entală în 5 colosale acre cu o acţiune şi un lux extraodinar Intre pauzele Cinematografice la Matineu 1 2 şi Seara ---------- va debuta ---------­ MARK BALET INTERNAŢIONAL Compus din 7 persoane în frunte cu „ŞTEFAN DUMITRESCU“ decorat de M. S. REGGLE CAROL la expoziţia din Buc. cu următoarele numere de atracţiune: „O NUNTĂ LA CURTEA DE ARGEŞ“-----„QUSTETUL ŢIGĂNESC“ (PIOVRA) „DUETUL N. GAVRILESCU în dansuri noi americane -------Mare ansamblu rus care va executa „O NUNTĂ IN CAUCAZIA“--------­TELEGRAME DIN BUCUREŞTI — De la corespondentul nostru - ■ Isbucnirea crizei ministeriale Consiliul de la Palat. Conflictul dintre d. Bontescu şi ţărănişti. Conflictul dintre d. general Râş­­canu şi dr. Lupu. Demisiile d-lor Bontescu şi G­raf Râşcanu. Consiliul de miniştri la Sinaia. Ziua de ieri a fost bogată in evenimente politice, mai întâi prin cele petre­cut la Cameră, iar în urmă prin cele petrecute la Consiliul de miniştri. După incidentele de la Cameră, d. Vlad ministrul de finanţe a fost silit să­­şi întrerupă cuvântarea şi să plece imediat la consiliul de miniştri, care a fost convocat de urgenţă la Palat.* Intr’adevăr la palat, sub presidentia M. S. Regelui, s’a ţinut ieri un consiliu de miniştri, provocat de faptul demisiunei din guvern a d-lui ministru Bontescu. D. Bontescu şi-a înaintat demisiunea motivând-o pe faptul că nu se poate împăca cu acţiunea politică a ţărăniştilor. O a doua demisune din guvern a fost aceea a d-lui general Râş­canu, ministru de răsboi. D. general Râşcanu a demisionat în urma unui conflict pe care la avut cu d. dr. Lupu ministrul de interne care intervenise în toate mă­surile militare pentru a urma politica ce i-o impuseră deputaţii comu-A* Dwji'n yU CI Ti li j Cm /« In chiar consiliul de miniştri ţinut ieri itt Palat d. dr. Lupu a de­clarat inoportune măsurile militare cerute de către d. general Râşcanu pentru apărarea frontierelor ţarei. Ambele dem­isiiuni nu au fost rezolvate. * Mâine se va ţine la Sinaia un nou consiliu de miniştri. M. S. Regele a plecat în acest scop, de astăzi, la Sinaia. Io consiliul de mâine se vor discuta demisiile d-lor miniştri Bontescu şi Râşcanu. Ce se petrece la Nistru — DECLARAŢIUNEA D-LUI GENERAL RÂŞCANU — La eşirea din Consiliu ţinut ori la Palat d. general Râşcanu a declarat representanţilor presei că a demisionat din guvern din mai multe motive. Deasemenea ministrul de răsboi a mai declarat că la Nis­tru nu sunt bolșevici ci resturi din trupele lui Denikin care în­cearcă a se refugia în România. Patrulele bolșevice cari se văd peste Nistru până acuma nu au încercat nici o ostilitate. O hotărâre a Aliaţilor pentru Germania Aliaţii au hotărât ca Germania să judece ea pe vinovaţii răsboiului. Aliaţii îşi rezervă numai dreptul de control. a şedinţa agitată la Cameră Atacurile d-lui Vlad la adresa Băncei Naţionale şi a Marelui Cartier. — Atitudinea Marghilomaniştilor.— Apostrofarea d-lui Lascar Antoniu. Şedinţa de ori a Camerei a fost extrem de agitata. După diverse comunicări a luat cuvântul d-l Vlad, ministrul de finanţe, care răspunzând în numele guver­nului în chestiunea financiară, a întrebuinţat o serie de atacuri vehemente la adresa Băncii Naţionale şi a Marelui Cartier General. Această ieşire a d-lui Vlad a fost întreruptă de o mare mulţime de deputaţi. Au intervenit toţi deputaţii marghilomanişti cari în frunte cu d-l Al. Marghi­loman au aplaudat atacurile îndreptate de d-l Vlad contra Băncei Naţionale. D-l Dimitriu a apostrofat pe d. Lascar Antoniu amintindu-i că nu are cali­tatea de a se pronunţa contra Marelui Cartier, ca uliul care a provocat o serie de conflicte cu diverşi militari. Din cauza tumultului şedinţa a fost suspendată. D-l Vlad, la redeschidere, a făcut propuneri d-lui Marghiloman ca să intre în guvern cu condiţiunea ca să se puie în acord cu majoritatea. La ora 5 p. m. d-l Vlad a fost nevoit să-şi întrerupă cuvântarea fiind che­mat de urgenţă la Consiliul de miniştri ce s-a ţinut la Palat. Numeroşi deputaţi au strigat d-lui Vlad că nu va mai avea când să-şi ter­mine această cuvântare.

Next