Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)
1920-02-14 / nr. 25
ANÖL m No. 25 ßfo&zmmm&m 4Ä 4bI^ üssél . .....................#-*«* tat............. M4tssm 1-4 p. R ! a. ». ţi 3t pffcssam hu rntuiQ BwmrrsWw- jwfts «waätegswR» ifânwst t» A<taJ' ' fta£> tfefrol «. <fc fefr&tMaix. SAMBATA 14 FEBRUARIE m Apare zilnic S*îi DwecfhiOfla »mri comitet cfe R«4*cfie iwr...... mmJ lani 51 SE MAHEST! ? iscările greviste -n_ .rt-i .!Jt,.jv.rt y»...i--.- . . .r, atirui«:***»LQ.T*f.*»Ml UTI1I CE SE IFI Grevele continuă. Nu este zi în care o nouă grevă să nu izbucnească. Eie nu mai au nici macar în formă un substrat economic. Greva a devenit arma făţişă de luptă politică a sindicalismului internaţional, care prin permanentizarea agitaţiunilor greviste urmăreşte dezorganizarea vieţii de stat şi împiedecarea oricărei activităţi industriale şi economice. Situaţiunea se defineşte în contururile cele mai limpezi şi mai precise pentru toată lumea. Până acum s’a putut crede că situaţiunea materială a muncitorimei reclama o îmbunătăţire pe care în extremis muncitorii o puteau cuceri chiar prin mijlocul grevei, întrucât, era vorba de însăşi dreptul lor la viaţă. Astăzi muncitorii au obţinut tot ce puteau obţine ca ameliorare a situaţiunei lor materiale. De aci încolo începe acţiuna pur politică, sub masca grevei şi a intereselor economice. Primejdia unei atari acţiuni a devenit evidentă. Ea este agravată prin tendinţa făţiş manifestată de a se afilia mişcarea sindicală din România la Internaţionala III de la Moscova—deci solidarizarea francă a socialiştilor români cu revoluţionarii din Rusia şi Ungaria. Primejdia a fost denunţată de la tribuna parlamentului şi în cele din urmă a fost recunoscută şi de o parte a presei, încătuşată în organizaţiile teroriste ale sindicatelor roşii, muncitorimea va întimpina dificultăţi serioase în orice tendinţă de reacţiune şi de emancipare. ... Dificultăţile însă vor trebui învinse, pentru că pot fi înlăturate. Simţimântul solidarităţii sociale va trebui să înfrângă tendinţele de anarhizare şi de distrugere a vieţei de stat. Să nădăjduim că în rândurile muncitorimei conştiente, acest simţimânt va răsuna mai puternic decât pe banca ministerială de astăzi, care cel puţin în lotul ministerului de interne, dă impresia că se găseşte dincolo de baricada ordinei şi a solidarității sociale. Presa franceză şi România Disolvarea Consiliului Dirigent Marele ziar parizian „Le Temps“, publică următoarele: Ministrul de finanţe din România, membri în Consiliul dirigent din Transilvania, s’a pronunţat, într’un interview, pentru disolvarea Consilului dirigent, a cărui raţiune trebue să fie diminuată pe măsură ce fuziunea între Transilvania şi vechiul regat devine mai intimă. Consiliul dirigent a fost un organ de tranziţie necesar atâta’vreme că nu a existat Parlamentul. Astăzi, când Parlamentul funcţionează, Consiliul dirigent poate fi nu numai inutil, dar chiar vătămător. Pentru ca să nu mai fie vreo diferenţă între administraţiile transilvănene şi cele din România veche, ele vor putea fi uşor înlocuite prin un organ central, şi pentru aceasta crearea pe lângă fiecare minister a unui secretariat pentru fiecare din noile provincii. Curentul este unamim în Transilvania pentru disolvarea Consiliului diriginte, care va marca unificarea definitivă a Statului român, trenuri cu grîu pe care le întovărăşeau escorte numeroase, şi totuşi ei nu reuşiră, după luni de ocupaţie, ca să transporte în Germania şi Austro-Ungaria, de cit 200.000 poduri, sau ceva mai mult de 3000 tone. Prin ce miracol bolşevicii şi cooperativele unite vor reuşi mai bine astăzi în transportul mărfurilor, chiar recurgând la măsuri implacabile de a costrînge pe Germani atunci când foamea cuprinde trei sferturi din teritoriul sovietic, la vreme ce stocuri imense de cereale stau pe loc, în urma dezorganizării progresive a mijloacelor de transporturi. Sub regimul DOIŞâuri CUM SE FUG TRANSPORTURILE IN HUSI ? Astăzi, transportul călătorilor şi a mărfurilor pentru fisajul comun au încetat cu desevărşire. Cină un comisar al poporului are nevoie să se deplaseze, se pupe un vagon la o locomotivă, se instalează o pază bună de mitraliere şi locomotiva o porneşte ai cea mai mare viteză fără a se opri. Restul materialului subsistind din cai ferate este cu totul absorbit de transporturile trupelor roşii. Dar se va spune, se va putea lucra astfel pentru transporturile mărfurilor cooperativelor, acestea fiind secondate de autorităţile bolcavice. A întovărăşi trenurile de gărzi roşii, pentru a străbate mii de kilometri din vastul imperiu, cu produsele aliaţilor către centrele ruseşti şi produsele ruseşti cătră porturile mării Negre şi ale Balticei, ar trebui să distrugi la aceasta sute şi mii de soldaţi, mii de vagoane pentru a le ocupa, ei şi însoţitorii ior. Să nu credeţi că este vre-o exagerare: Germanii, Austriacă şi Ungarii au făcut experienţă in detrimentul ior. Atunci , când sub harmanimatul lui Skoropadsky, Germanii ocupau Ucraina şi când Austro-Ungarii „administrau“ regiunea Ekaterinoslav, şi unii şi alţii tentata de a transporta in ţările lor milioane de hectolitri de grîu pe cari le deţineam ţaranii din aceste pământuri fertile. Dar Germanii şi Ungurii încârcara multe Noua lege a chiriilor închirierile obligatorie prevăzute prin proect Bucureşti.—Noul proect de lege cu privire la chirii, prevede următoarele : Prelungirea tuturor contractelor, fără excepţie, pa timp de 3 ani. 40 la sută spor pentru locuinţe particulare. 80 la sută spor pentru prăvălii, hoteluri şi orice alte imobile pentru comerţ. Prin proect se prevăd închirierile obligatorie. Sunt scutite de aceste închirieri obligatorie: trei camere pentru o singură persoană, patru camere pentru două persoane, cinci camere pentru trei persoane şi şase camere pentru orice familie mai numeroasă. Trenurile personale nu se vor suspenda în Moldova Putând vedea ori pe d. Scutaru l’am rugat să ne spue ce comunicări are de la centru cu privire la suspendarea trenurilor care s’a anunţat din Bucureşti. D-sa ne spune că încă nu i-a sosit nici o comunicare în acest sens şi ca tocmai în acest scop va pleca astăzi la Bucureşti. In ce priveşte Moldova, spune mai departe d. Scutaru, eu am credinţa ca o suspendare totală a trenurilor personale nu este necesară. Desigur că faţă de ce 3 clelalte regiuni, cu toată starea proastă de lucruri, ne putem lăuda ca stăm mai bine. Voi demonstra aceasta şi la Bucureşti şi cred că intervenţia mea nu va fi lipsită de rezultatul dorit Medicina la Paris Serviciul medical de noapte Prefectul de Poliţie din Paris în înţelegere cu organele în drepte au organizat serviciul medical de noapte, iar după propunerile aprobate de Consiliul municipal. Acest serviciu este asigurat prin treizeci de medici desemnaţi de prefect. Durata lor va fi de trei ani cel mult, cu o îndemnizare fixă anuală de 3000 franci precum şi o îndemnizare de 50 fr. pe noapte gărzii efective pentru înlocuiri cu care sânt însărcinaţi cinci medici supleanţi. Parisul este împărţit în 5 sectoare, în fiecare, câte un medic se ţine in permanenţă de la orele 10 seara până la 7 ore dimineaţa, de la 1 Octombrie la 31 Martie, şi de la 18 ore seara la 11 ore dimineaţa de la 1 April până la 30 Septembrie, la dispoziţia bolnavilor care fac apel la serviciul medical de noapte. Garda este luată la un post central al Poliţiei, unde se va amenaja o cameră cu un pat pentru odihnă. Apelul medicului se face la postul de poliţie cel mai apropiat de bolnav. Postul de poliţie previne imediat prin telefon direcţiunea poliţiei municipale, care trimite o trăsură automobil ca să fie medicul şi să-l ducă apoi la postul său. Fiecare trăsură, este prevăzută cu o cutie farmaceutică conţinând medicamentele de urgenţă indispensabile, precum şi o mică proviziune de seringe sau instrumente sterilizate. Garda medicală este organizată astfel că rândul fiecărui doctor revine la şase zile. In ceea ce priveşte serviciul de moşii, el continuă a fi asigurat prin moaşe înscrise la serviciul medical de noapte, şi tariful onorarilor este astfel fixat: vizita simplă, 15 fr.; moşirea simplă 35 fr.; în caz când o moaşă recurge la intervenţia medicului, ea va chema, în condiţiile aratate mai sus, un medic din serviciul medical de noapte. Acţiunea anarhică a partidului socialist în discuţia Camerei. In şedinţa de crnd, G. G. Mârzescu a făcut dovada legăturilor dintre socialişti şi bolşevici. — PRIN FIR TELEGRAFIC — CAMERA.— Şedinţa se deschide la ora 3 p. nt. D. SORCICA a depus proectul de lege cu privire la unificarea bisericei. Se fac mai multe comunicări, D. MÂRZESCU care s’a asociat la interpelarea d-lui P. Ioaniţescu în chestiunea grevelor şi la legiferarea muncei, a luat cuvântul pentru a dovedi acţiunea primejdiossâ a partidului socialist care se află in directă legătură cu toate organizssţiie bolşevice din Rusia şi Ungaria. D. Mârzescu a produs o serie de acte prin care a făcut dovada deplină a legăturilor pe care le au socialiştii cu bolşevici ruşi şi unguri. Deasemenea a produs o comunicare frimeasă de Rakovschi partidului socialist român prin care le dădea instrucţiuni cum se desfăşură în mod tactic toată acţiunea primejdioasă contra siguranţei Statului. Socialiştii din Cameră—în faţa dovezilor zdrobitoare produse de I. Mârzescu—au încercat a împiedeca continuarea şedinţei. D. Duca a cerut preşedintelui Camerei să restabilească ordinea atrăgându-i atenţiunea asupra îndatoririlor preşidenţiale. S’a remarcat faptul că şi tirul Lupu ministru de Interne a încercat să împiedece cuvânt fires, fiind în armonie cu deputaţii socialişti. D. MÂRZESCU, aplaudat de întreaga Cameră, şi-a continuat cuvântarea pânä la sfârşitul şedinței. fr un ea, grav Bolşevicul d-lui Tafrali ................................... . . .... ... .... Alăturea de întreaga activitate revoluţionară, a partidului socialist, asupra vieţei politico-sociale din ţara noastră. * * * Dar acest tânăr mâncător de burghezi, care nu se sfieşte să scrie că „burghezimea capitalistă smulge cu forţa legiferată pe cei mai buni fii ai poporului, cari îndobitociţi în cazărmi sunt pregătiţi în arta cruuciderei şi uneori a fratriciderei“ este profesor al unui stat burghez, care s’a întemeiat prin munca şi sacrificiile „îndobitocii lor în căzărmi“ şi care nu poate să-şi dea ţinerile generaţii pe mânere unor educatori de felul acestui tânăr care după cât se pare răspunde la numele de P. Constantinescu Iaşi. Căci, lăsând la o parte orice discuţie asupra probabilităţilor sau certitudinilor socialismului doctrinar, şi întrebându-ne ce fel de educaţie naţională poate face un profesor de istorie ca acesta, îmbuibat în toată făptura sa de această ură feroce împotriva întregei noastre organizaţii naţionale care vine dintr’un trecut eroic, plin de jertfe şi de mândrie, pe care nu-l putem despărţi de însemnătatea simbolică a Regelui de astăzi care a prezidat unirea tuturor românilor şi pe care conştiinţa acestui popor nu-l poate cufunda în abisul anarhiei bolşevice— n’am găsi alt răspuns decât acela ca un astfel de profesor propagă de pe catedră dezordinea şi ura, facilitând întinderea acţiunei de subminare a tuturor instituţiilor de stat. Şi totuşi—d. Tafrali a avut energia necesară, să aducă în Iaşi, pentru studii de arheologie pe acest tânăr „om de ştiinţă“—care habar n face de arheologie —punându-l la dispoziţia sindicatelor roşii din localitate care aveau nevei de un tovarăş care să sugă budgetul burghezo-capitalist, pentru a îndeplini în La liceul internat din localitate a fost detaşat, în plin an şcolar, de Ministerul Instrucţie la o parte din orele de istorie ale d-lui Teodor Vasiliu, aflat în concediu, un tânăr profesor de la Bârlad, a cărui activitate se poate urmări, deocamdată, doar numai în ziarele socialiste din Iaşi şi Bucureşti. Această detaşare, după cât ştim, a fost imperios cerută la minister de d. profesor Universitar Tafrali pentru necesităţile ştiinţei arheologice care, la facultatea de litere, nu se putea face fără concursul acestui tânăr pe care d-sa l’a recomandat ca specialist reputat în arheologie. Fără a cunoaşte reputaţia de arheolog pe care d. Tafrali i-o atribuie acestui tânăr care, pănă în prezent, nu s’a produs nicăeri cu lucrări de asemenea natură, ba ce e mai mult nici măcar nu s’a ocupat în facultate în mod special de această ramură a ştiinţei istorice, căci nu ştie o slovă de greceşte iar latineasca a ocolit-o, ocupându-se de slavistică—putem face cunoştinţă cu activitatea, aşa zisă publică, a pretinsului discipol al profesorului de arheologie de la Iaşi, închinată exclusiv cauzei socialisto-revoluţionare cu o persistenţă şi o continuitate demnă de partidul diorihe Moscovici şi Cristescu, afiliat internaţionalei a 3-a de la Moscova. Dacă tânărul revoluţionar n’ar avea calitatea de profesor şi încă de profesor de istorie, căruia să-i revină un aşa de însemnat rol educativ de păstrător al tradiţiilor naţionale însufleţit de cea mai vie iubire faţă de toate manifestările naţionale ale neamului—activitatea sa bolşevică prin care slăveşte republica sovietelor ruse, atacă armata, se ridică împotriva formei noastre de stat, critică dinastia şi propagă neîncrederea în toată organizarea noastră socială şi politică, nu ne-ar putea interesa decât în măsura valorei sale documentare şi a influenței generale pe care ar avea-o, a Un caz * şcoală ceia ce s’a realizat în diferitele ateliere cu bieţii copii de 15 şi 16 ani, cărora li s’au pervertit sufletele, exploatându-le inconştienţa în cea mai sălbatecă luptă de dizolvare şi de anarhie socială. * Felicitând pe d. Tafrali pentru achiziţia făcută în persoana ilustrului bolşevist pe care şi l-a apropiat şi apa care la dat învăţământului din Iaşi, fie chiar numai pentru puţin timp, îl întrebăm ce crede d-sa ca om de ordine şi de apărător al tuturor tradiţiilor noastre care trăesc prin statul de astăzi, despre rânduri ca acelea citate în articolul de faţă referitoare la armată, despre „un suflet nou“ unde,, discipolul său preamăreşte Rusia bolşevică, despre „Duhul vreme! viitoare"—ambele publicate în „Socialismul“ şi despre toată activitatea pe care o desfăşoară acest tovarăş a! tuturor streinilor de prin cluburile socialiste,—(A se vedea „Iaşul Socialist“ de la 8 Februar a. c. unde se spune că „tov. P. Constantinescu-Iaşi va vorbi la Cercul de Studii sociale“a clubului socialist din localitate despre „Consiliul economic al muncii“) care înainte de toate este profesor la o şcoală a Statului,—şi dacă, acoperind cu numele său o asemenea activitate, inducând în eroare Ministerul cu intervenţii neîntemeiate, nu riscă o răspundere cu atât mai însemnată cu cât d-sa se pretinde a fi unul dintre educatorii neamului în vremurile acestea tulburi, care cer atâtea sforţări şi atâta muncă ordonată pentru asigurarea liniştei şi a triumfului definitiv ? Atragem, în acelaş timp, atenţiunea autorităţilor şcolare asupra acestui caz—pe care pentru demnitatea corpului didactic îl credem unic în învăţământul din ţară—şi cerem să se ia măsurile necesare pentru a se scuti cel puţin şcoala de această molimă periculoasă a bolşevismului, dându-i-se siguranţa unei dezvoltări, stăpânită neîncetat de spiritul ordinei şi al educaţiei naţionale. ^ri la 1 $ 1 — O nouă bancă în Iaşi.—Eri, în saloanele sindicatului agricol din Iaşi, s’a pus bazele unei noui bănci, cu numele „Creditul Moldovenesc“. Întrunirea a avut loc, sub preşedinţia Princesei Marie Moruzzi. In asistenţă s’a remarcat presenţa Princesei Olga Sturza, şi a d-lor Uhrinovski, D. Greceanu, Meisner, N. Stoianovici, P. Sion, Israel Blechman, I. Nacht, Anton Rohr, Nicu P. Carp, Pogonatu, Gh. Lascar, P. Dragomirescu, colonel Ghercuiescu, A. Gheorghiade, Nicu Calerghi, Carol S. Brand-Roman, Tufli, inginer Brill, inginer Welt, dr. Ph. Blumenfeld, Alfred şi Leon Fişer, Maria, căpitan Corjescu, Ignatz Diamant, dr. Frühling, dr. Haimovici, Ciomac, Fraţii Hirschensohn, Jaques Frühling şi alţii. S’a subscris o primă emisiune de 10 milioane. Banca va avea un capital statuar ,de 30 milioane. Tot capitalul înscris a fost acoperit de fondatori. O viitoare întrunire va avea loc în curând, pentru autentificarea actelor şi alegerea consiliului de administraţie. — Speculă cu lemne.—Faţă de specula Ia care s’au dedat depozitarii de lemne urcând preţurile la 30 lei suta kg. primăria a hotărât să rechiziţioneze toate cantităţile de lemne de la acei depozitari care se vor dovedi că vând lem- nele peste preţul hotărât de primărie. • Se ştie ca administraţia a stabilit preţul lemnelor la depositari la 25 lei suta kgr. tăiate. — Cercul didactic.—Aseară a avut loc şedinţa săptămânală la Cercul didactic. Presidează d. Cădere. D-na Apostolescu, directoara şcoalei Sf. Sava, a cetit uli memoriu cu privire la organizarea şcolilor profesionale, care după intervenţia d-lui Diaconescu şi a d-nei Gavrilescu, se va discuta în şedinţa viitoare. D. Cădere a anunţat apoi unele principii generale asupra descentralizări ministerului de instrucţie, care a rămas să se discute, cu prilejul prezentarei proectului în acest sens. Misiunea americană din Iaşi achitându-se de opera filantropică faţă de populaţia săracă, a plecat ori din focalitate întorcându-se în patrie.