Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)

1920-02-21 / nr. 31

wr-1 : 15 w ...-r....­ YARUL XIV Me 30 MIȘCAREA mmta âmsmt­ksrI și fheeiattne S* pdm*m 8» mepiM a imát U Autmi­ffiMraf» căiásást feff­asts îMîm S.­IM*» ♦«** en pdfa&tifáte. SÂMBĂTĂ 21 FEBRUARIE 19:20 f\pmv zilnic Sîib DfeecghußeR anei comitet rfe Redacție Probleme financiare MONETARA O comparaţie între România şi alte State Documentata expunere pe care d. V. Brătianu a făcut-o n Cameră a­­supra situaţiunei noastre financiare a edificat o serie de probleme de o­­ însemnătate covârşitoare. D. V. Brătianu a atins în expu­nerea d-sale clapele întregului no­stru aparat financiar şi analizând toate cauzele cari au depreciat va­luta noastră, a propus soluţii de re­­mediare cari, aplicate, nu vor pu­tea fi decât în folosul ţării.. Dar cu toată depreciarea leului nostru, d. Vintilă Brătianu —în ex­punerea d-sale ştiinţifică a făcut de­plina dovadă că această depreciere nu este decât rezultatul unor ma­nevre pe pieţele străine, la care au contribuit şi alte cauze, de­sigur, dar cari nu vor putea fi prelungite întru­cât situaţiunea noastră econo­mică şi financiară nu este mai rea ca în alte state. Astfel făcând o comparaţie între circulaţiunea monetară de la noi, cu circulaţiunea monetară din alte state, d. V. Brătianu a făcut următoarele constatări: Avem în circulaţiune o sumă de­­ zece miliarde două sute de milioane. Din aceste 4.200.000.000 depind de guvern, iar restul reprezintă con­tribuţia impusă de germani, rublele şi coroanele. La intrarea noastă în războiu cir­­culaţiunea noastră era urcată la lei 700.000.000. Sporurile de circulaţiune mone­tară din ţările aliate dau următoarea statistică: In Anglia sporul s’a urcat de la 30 milioane la 84 milioane, plus bi­letele de tezaur. Ac­eeaşi sporuri se constată şi în celelalte state, în următoarea pro­porţie : Franţa de la 1:7 ; Italia de la 1:7; România de la 1:7. În Germania după statistica din urm­ă proporţia e de 1:10. Sub raportul acesta România nu se află deci într’o situaţiune mai cri­tică faţă de celelalte state. Ceea­ ce trebuie să intervie cât mai repede pentru diminuarea însu­­fleţirei noastre monetare sunt mă­suri financiare bine chibzuite care ■ să tindă direct la restrângerea cir­­culaţiunei noastre monetare. Reducerea importului pe articolele Cari nu sunt măcar de primă nece­sitate şi­ valorificarea exportului nos­tru de lemn, petrol şi chiar porumb ar nivela situaţiunea noastră în ţară şi în afară, pentru a ne apropia de normal. . . „­ Pentru aceasta d. V. Brătianu a propus o serie de soluţiuni menite să rezolve criza financiară de azi. 2000 pasageri ioeeafi in .Marea Neagra Vaporul englez „Danube“ cu­ peste 2.000 pasageri, venind din Odesa, s’a scufundat la o dis­tanţă de zece mile departe de Constanţa. Vaporul s’a lovit de mină plu­titoare. Toţi călătorii au pierit în valuri. „OPINIA” BOLGEVIGA O atitudine care trebue precizată „Opinia“ care a devenit ziarul tu­turor opiniilor, însă cu inclinaţiuni pronunţate pentru politie« comu­­nisto-revoluţionară, în numărul de aseară îşi precizează atitudinea prin următoarele declaraţii precise : „ Masa poporului foarte lesne va înclina spre o dictatură proletară. De la constatarea inutilităţii parla­mentului, se va ajunge la concepţia unui nou regim politic şi anume la sovietele gata oferite de Rusia“. Ziarul acesta ne mai reprezentând vedenie vre­unui partid sfia gra­­psie politică, evident că sub ra­portul politic solitudinea ce a adop­­tat-o nu prezintă nici o importanță şi jEiu comportă discuțiiuni. Din punctul de vedere însă al or­dine! de stat, grav amenințată prin propaganda anarhică făctuta de presă pusă în serviciul intereselor străine, atitudinea adoptată de zia­rul ieşan nu poate fi trecută cu ve­derea. Dacă astăzi „Opinia“ nu mai re­prezintă vederile unui partid cu răspunderile ce decurg din acest fapt, este însă un organ de publi­citate care are putinţa de a otrăvi sufletele şi de a­ arunca sămânţa anarhiei. Sub acest report atitudinea a­­doptată nu poate fi da­cât blama­bilă. Fekx ce poate fi îngăduit unui fiindi­aliat revoluţionar dela Regie, sau unui agent ce-şi primeşte sim­bria de agitator revoluţionar de la casieria clubului din stradă Ghica- Vodă, mi poate fi îngăduit unui ziar cu o existenţă de 16 ani în ' 13fj[£w-TS*44.'**& ijp'S , tjîi$T 4?j Riă USOfSH*» să o recunoaştem, a fost o tribună politică şi na sîs canal de scurgere a­ otrâvei anarîiieî sociale. Poate frazele citate mai sus prin care se face apologia bolcevismului sunt produsul imaginaţiei aprinse a unui redactor fără răspundere. In caz conta­r, fiind vorba de a­­doptarea unei atitudini precise și chibzuite, „Opinia“ este obligată să și-o clarifice. Asaltul I ? Ziarul preşedintelui Camerei denunţă asaltul pentru putere pe care pretinde câ-l dă partidul liberal prin atacul îm­potriva bolşevis­mului întronat de d-rul Lupu şi patronat de un guvern care su­fere de boala somnului... De­ la deschiderea actualului parla­ment reprezentanţii partidului naţional liberal au avut cea mai rezervată atitu­dine. Din rândurile grupului liberal nu s’a produs nici un atac şi nici o pro­­vocaţiune, pe când blocul majoritar timp de trei luni de zile a oferit spectacolul cel mai penibil. Dacă blocul ardelenesc s’a desfăcut, dacă majoritatea naţionaliştilor, precum şi a reprezentanţilor Basarabiei şi Bu­covinei au retras creditul lor guvernu­lui, partidul liberal este acela care dă asaltul pentru putere? Dacă parlamentul nu lucrează, iar gu­vernul doarme, partidul liberal poate fi făcut răspunzăto­r. Dacă însă se poate vorbi de un asalt, apoi se poate vorbi de asaltul conştiin­ţei împotriva inconştiinţei, asaltul împo­triva anarhiei şi a lipsei de­ experienţă politică, caii împing ţara la dezastru. Şi din acest punct de vedere revendi­căm o mare parte de merit fruntaşului­, nostru de d. G. G. Mârzescu.­­ Interpelarea fostului ministru de in­terne în chestiunea anarhiei întronată şi patronată de d. dr. Lupu, a fost hotă­râtoare în ceia ce priveşte situaţia gu­vernului. D. Mârzescu a fost în asentimentul general al Camerei şi de partea d-rului Lupu nu rămăsese de­cât cei 5 socia­lişti, ţărăniştii şi câţi­va ardeleni. Această şedinţă a însemnat condam­narea definitivă a regimului oamenilor no­­i. De altfel, în câte­va zile, poate chiar în cursul acestei săptămâni, dovada va fi făcută. SITUAŢIA Gravitatea momentului — CRIZA E DESCHISĂ — Eveniment­­ele interne şi externe se precipită. Ialăuntru ţara se sbu­­cu­rntă in convulsiunile celei mai cumplite artsrhiî, iar în afară eşecurile d­-lu­i Vai­da şi atacurile de l­a Nistru complectează concertul de îimpre­­jurări grave ce ne înlănţue din toate părţile, în faţa unei asemeni atitudini ţara este lipsită de guvern, căci for­maţiunea d-lui Vaida nu mai poate fi considerată, nici de formă, ca stare. Unii miniştri au redeschis lupta împotriva Marelui Cartier General, că­ruia i se refuză măsurile­ necesitate de apărarea frontierelor ţării. Ministrul de război a demisionat, iar ministrul de industrie Bon­ţi­scu a înţeles că nu mai poate rezista situaţiunei ce i s’a creat şi s’a retras din guvern. Criza de guvern­ poate fi considerată ca deschisă. „Blocul“ se agită, dar agitaţiile lui nu vor putea salva nimic din formaţiunea naufragiată a d-lui Vaida. Momentul e prea grav şi situaţiunea prea serioasă, pentru ca în ex­­perienţa, impulsivitatea, violenţa şi inconştienţa sa mai poată fi tolerate pe banca ministerială. Ţara are nevoe de un guvern conştient de gravitatea situației și cu suficieasa autoritate pentru a putea domina. Cititorii cunosc disolîiţiunile care au a­­vut foc în jurul chestiunei socîatizărei femeilor—una dintre ceia senzaţionale inovaţiuni ale regimului bolşevist. Guvernele Enten­tei pentru a se infor­ma exact asupra regimului sovietic au însărcinat pe căpitanul Sadoul care timp rL» rlniii sanţ­ațfâî - *y' ^­uieg­ând toate datele asuprii*„organizărei“ statu­lui şi socităţei bolşeviste. Sadoul a scos şi o lucrare „La Re­volution bolcheviste“ care a produs ma­re senzaţie în Franţa. Sacroul a fost atât de influenţat de mediul în care a trăit în Rusia, în­cât expunerile sale sunt viciate de o vădită parţialitate faţă de opera lui Lenin, Trotzki Zinoviev, etc. In recensia pe care marea revistă franceză „Mercure de France“ o face în numărul de la 1 Ianuarie asupra lu­­crărei lui Sadoul găsim următoarele a­precieri: „Un alt exemplu de parţialitatea lui Sadou! în favoarea bolşevişti­­lor, presa franceză s-a ocupat mult, acum câtva timp, de socializarea femeilor sub regimul bolşevist. Cele două ziare care susţin, în Franţa, pe bolşevişti au tăgăduit cu energie acest fapt, atribuindu-i presei burgheze. Or, căpitanul Sadoul, în una din scrisorile sate confirmă faptul: socializarea femeilor a fost decretată în unele oraşe şi districte ale Rusiei sovie­­tiste. Şi în această privinţă, nici un cuvânt de blam, nici o indignare, el citează acest fapt ca şi cum ar fi vorba de lucrul cel mai natural." Tot dintr’o scrisoare a lui Sadoul, de la 16 April 191­8, se vede în ce constă regulamentul întocmit cu privire la so­cializarea femeilor, iată ce cuprinde acel regulament: După ce declară că fetele care nu au 18 ani împliniți sunt garan­tate împotriva violului, regulamen­tul indica, ca dela vârsta de 18 ani orice fată este declarată „proprie­tate naţională“, trebue să fie înre­gistrată la biuroul amorului liber. Copiii născuţi, din căsătorii de­vin „proprietatea Republicei. Iată fericirea vieţei de familie asigu­rată sub regimul bolşevist: femeile de­clarate proprietate naţională, iar copiii proprietatea Republicei. SUB REGIMUL BOLŞEVIST Femeile declarate „proprietate naţională“ Copiii devin „proprietatea republicei Regulamentul elaborat de Soviete.—Ce spune căpitanul Sadoul? 66 POLITICA D-LUI GRECEANU Bolşevismul . Evenimentu­lui“ 55 „Evenimentul“, ziarul d-lui D­imit­re Greceanu şi al partidului democrat, a trecut pur şi simplu în lagărul bol­­şevist. Ocupăndu-se­­de discursul rostit în Cameră­­de d-l G. G. Mârzescu, ziarul „Evenimentul“ ia făţiş ap­ărarea d-rului Lupu şi a sindicaliştilor revoluţionari! Fără a ne opri în faţa tonului necu­viincios pe care „Evenimentul“ îl între­buinţează faţă de d­l Mârzescu, care prin interpelarea sa n’a urmărit de­cât asigurarea ordinei publice şi apărarea intereselor superioare ale ţării, socotim interesant să relevăm atitudinea unui ziar care reprezintă politica d-lui D. Greceanu. Este o atitudine care de­notă nu numai o complectă necunoaşte­­a situaţiunei, dar dovedeşte o incon­ştienţă de­ care, totuşi, noi nu ştim da­că trebue sâ-l învinuim pe d-l Gre­ceanu, pentru că ne e greu să credem că fostul ministru conservator ar putea manifesta sau macar împărtăşi o atitu­dine ca acea adoptată de ziarul „Eve­nimentul“. Bolşevismul „Evenimentului“ este un act de dezechilibru pe care nu-l putem atribui de­cât inconştienţei. Ecouri La­­ Februarie preşedintele Republicei franceze, d-l Poincaré, a prezidat la Grand- Tob­atre din Bordeaux, o mişcătoare cere­monie, in aceiaşi sală unde la 1 Martie 1871 a avut loc frumoasa şedinţă de protestare contra tratatului de pace ce-i fusese impus Franţei,—a avut loc o manifestare organi­zată de municipalitatea din Bordeaux, evo­­când-se amintirea acestei neuitate şedinţe. Pe Ungă D-l Poincaré au mai luat parte cei trei mareşali, precum şi deputaţii din Măştile şi Haut şi Bas-Rhin. D-l Clemenceau singurul deputat protes­tatar ce mai trăieşte, n’a putut lua parte la această manifestare.* Eminentul prozator d. Brătescu- Voineşti va reuni într’un volum intitulat „In slujba păcei o serie de articole —în parte publi­cate în formă de scrisori—in care expune o serie de reflecţii filosofice şi sociale. Plenipotenţiarul Henri de Lamartinière a scot într'un volum recent o serie de „Amin­tiri din Maroc" in care descrie nivelul cul­tural din Maroc. Scriitorul elveţian Ram­uz obţine frumoase succese cu romanele sale mistice. Ultima o­­peră a lui Ramuz este intitulată „La gnazi­son des Maladies".* Profesorul Mario Roques face actualmen­te la Sorbona, la cursul său, o expunere a teatrului românesc. * Leul nostru la Paris Pe ziua de alaltăieri leul nostru a fost cotat 20.75. ţ­i­u­­ii . Noul proect cu privire la chirii, trecut prin ultimul consiliu de miniştri, a fost modificat în sensul că s’a intro­dus principiul formulat de „Sindicatul Chiriaşilor din Iaşi“ de a se institui co- ■ misiuni speciale care să­ reguleze anu­mite­ cazuri excepţionale dintre proprie­tari şi chiriaşi. Rezultatul tratativelor de la fabrica de tutun Tratativele începute între deputatul Oprescu delegatul sindicatelor roşii şi comitetul sindicatului naţional, n’au dus la nici un rezultat, din cauza câ cel din­tâi n’a vrut să mai continue discuţia pe motiv câ i s’a insultat, steagul roşu pe care îl reprezintă. In urmă deputatul Oprescu a avut o lungă convorbire cu d­ecisiv directo­rul fabrice!. D. Oprescu a cerut ga­t s& fie reprimite în fabncă toate lucratoarele şi lucrătorii, aflaţi în greva, făcând sa înţeleagă să să recunoaşte „greşea“ sin­dicaliştilor roşii. Directorul fabricei a convenit să a­­probe cererea delegatului cu următoarele condiţiuni : • Lucrătorii şi lucrătoarele fabricei nu vor mai avea dreptul de a face parte din alt sindicat de­cât acel profesional. 100 din lucrători şi lucrătoarele care s’au­ dovedit a fi recalcitranţi vor fi în­depărtaţi pentru tot­deauna din fabrică. Delegatul Oprescu s’a silit să demon­streze imposibilitatea de a fi primite a­­ceste condiţii de sindicaliştii roşii. Intre timp sosi un ordin al direcţiei, în care spune că delegatul Oprescu, va avea să trateze cu d. Costin, directorul regional din Iaşi a monopolului. Şi d. Costin a pus aceleaşi condiţii cu prilejul întrevederii, care a avut-o a­­seară cu d. Oprescu. Este sigur că condiţiile impuse ruşilor nu putea suferi nici o schimbare. Delegatul Sindicatului naţional care se afla la Bucureşti a fost primit de primul ministru interim Ştefan Pop, că­ruia i-a adus re cunoştinţă mişcarea de la regie. Primul ministru a aprobat în totul mişcarea sindicaliştilor naţionali, şi a spus că de data aceasta guvernul este ferm hotărât să ia­ măsuri severe con­tra anarhiei. Delegatul comunică printr’o telegra­mă, că un ordin în acest sens va sosi imediat la direcţia regiei. Asupra tratativelor care au avut loc cu deputatul Oprescu, direcţia regii a trimis astăzi un raport la Bucureşti printr’un delegat special. Hotărârile vor fi date de la centru. Până atunci nici un lucrator sau lu­crătoare din cei puşi în grevă, nu­ vor mai fi primiţi în lucru. — Asociaţia generală a corpului di­dactic din România, secţia Chişinău, a ales următorul comitet pe anul 1919— 1920: C. Alexandrescu, preşedinte ; I. Ma­­covei, vice-preşedinte; P. Hotnog şi G. Obreja, secretari; E. Popovici, casier ; R. Ciofiec, Iocot,-colonel Cristescu, I. Frăţiman, I. Hudiţă, d-na Nicolae, d-na Florica Niţă, A. Oatu­, M. Rădulescu, B. Vizireanu şi G. Zagoriţ. D­in vederea întocmirei budgetului, Ministerul de Instrucţiune a cerut şcoa­­lelor secundare tabloul profesorilor, cari au drept la gradaţii, de la 1 April 1910. De către liceul naţioal s’a făcut cu­noscut că în această categorie, întră d-nii Pârvan, Botez, I. Constantin, Bo­tez Octav, Bârsan grigore, Manoliu Gh. Finţescu Gh. şi Mezetti Enrico.­­ Parchetul cercetează cazurile m­a multor agresiuni produse de sindicatele roşii asupra personalului fabricei de tu­tun care s’a abţinut de la grevă. Intre alţii a fost crunt bătut şi mecanicul Tur­­tureanu care nu s’a solidarizat la grevă. Parchetul va ordona darea in judecată a lucrătoarei Lucreţia Ştefâriescu care a proferat cuvinte ofensatoare la adresa tricolorului românesc. — Prefectura de Poliţie a luat hotă­rârea de a interna pe cerşetorii cari mişună pe toate uliţele. — Prefectul de poliţie, în urma in­tervenţiei administraţiei comunale şi pe baza unor raporturi ale medicilor co­munali, a dispus azi, închiderea pe mo­tiv de insalubritate, Cofetăria, Cazaca din piaţa Unirei, Handi Ştefâneşti şi o ceainărie din str. Cîsmărîei.

Next