Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)
1920-02-21 / nr. 31
wr-1 : 15 w ...-r.... YARUL XIV Me 30 MIȘCAREA mmta âmsmtksrI și fheeiattne S* pdm*m 8» mepiM a imát U AutmiffiMraf» căiásást feffasts îMîm S.IM*» ♦«** en pdfa&tifáte. SÂMBĂTĂ 21 FEBRUARIE 19:20 f\pmv zilnic Sîib DfeecghußeR anei comitet rfe Redacție Probleme financiare MONETARA O comparaţie între România şi alte State Documentata expunere pe care d. V. Brătianu a făcut-o n Cameră asupra situaţiunei noastre financiare a edificat o serie de probleme de o însemnătate covârşitoare. D. V. Brătianu a atins în expunerea d-sale clapele întregului nostru aparat financiar şi analizând toate cauzele cari au depreciat valuta noastră, a propus soluţii de remediare cari, aplicate, nu vor putea fi decât în folosul ţării.. Dar cu toată depreciarea leului nostru, d. Vintilă Brătianu —în expunerea d-sale ştiinţifică a făcut deplina dovadă că această depreciere nu este decât rezultatul unor manevre pe pieţele străine, la care au contribuit şi alte cauze, desigur, dar cari nu vor putea fi prelungite întrucât situaţiunea noastră economică şi financiară nu este mai rea ca în alte state. Astfel făcând o comparaţie între circulaţiunea monetară de la noi, cu circulaţiunea monetară din alte state, d. V. Brătianu a făcut următoarele constatări: Avem în circulaţiune o sumă de zece miliarde două sute de milioane. Din aceste 4.200.000.000 depind de guvern, iar restul reprezintă contribuţia impusă de germani, rublele şi coroanele. La intrarea noastă în războiu circulaţiunea noastră era urcată la lei 700.000.000. Sporurile de circulaţiune monetară din ţările aliate dau următoarea statistică: In Anglia sporul s’a urcat de la 30 milioane la 84 milioane, plus biletele de tezaur. Aceeaşi sporuri se constată şi în celelalte state, în următoarea proporţie : Franţa de la 1:7 ; Italia de la 1:7; România de la 1:7. În Germania după statistica din urmă proporţia e de 1:10. Sub raportul acesta România nu se află deci într’o situaţiune mai critică faţă de celelalte state. Ceea ce trebuie să intervie cât mai repede pentru diminuarea însufleţirei noastre monetare sunt măsuri financiare bine chibzuite care ■ să tindă direct la restrângerea circulaţiunei noastre monetare. Reducerea importului pe articolele Cari nu sunt măcar de primă necesitate şi valorificarea exportului nostru de lemn, petrol şi chiar porumb ar nivela situaţiunea noastră în ţară şi în afară, pentru a ne apropia de normal. . . „ Pentru aceasta d. V. Brătianu a propus o serie de soluţiuni menite să rezolve criza financiară de azi. 2000 pasageri ioeeafi in .Marea Neagra Vaporul englez „Danube“ cu peste 2.000 pasageri, venind din Odesa, s’a scufundat la o distanţă de zece mile departe de Constanţa. Vaporul s’a lovit de mină plutitoare. Toţi călătorii au pierit în valuri. „OPINIA” BOLGEVIGA O atitudine care trebue precizată „Opinia“ care a devenit ziarul tuturor opiniilor, însă cu inclinaţiuni pronunţate pentru politie« comunisto-revoluţionară, în numărul de aseară îşi precizează atitudinea prin următoarele declaraţii precise : „ Masa poporului foarte lesne va înclina spre o dictatură proletară. De la constatarea inutilităţii parlamentului, se va ajunge la concepţia unui nou regim politic şi anume la sovietele gata oferite de Rusia“. Ziarul acesta ne mai reprezentând vedenie vreunui partid sfia grapsie politică, evident că sub raportul politic solitudinea ce a adoptat-o nu prezintă nici o importanță şi jEiu comportă discuțiiuni. Din punctul de vedere însă al ordine! de stat, grav amenințată prin propaganda anarhică făctuta de presă pusă în serviciul intereselor străine, atitudinea adoptată de ziarul ieşan nu poate fi trecută cu vederea. Dacă astăzi „Opinia“ nu mai reprezintă vederile unui partid cu răspunderile ce decurg din acest fapt, este însă un organ de publicitate care are putinţa de a otrăvi sufletele şi de a arunca sămânţa anarhiei. Sub acest report atitudinea adoptată nu poate fi dacât blamabilă. Fekx ce poate fi îngăduit unui fiindialiat revoluţionar dela Regie, sau unui agent ce-şi primeşte simbria de agitator revoluţionar de la casieria clubului din stradă Ghica- Vodă, mi poate fi îngăduit unui ziar cu o existenţă de 16 ani în ' 13fj[£w-TS*44.'**& ijp'S , tjîi$T 4?j Riă USOfSH*» să o recunoaştem, a fost o tribună politică şi na sîs canal de scurgere a otrâvei anarîiieî sociale. Poate frazele citate mai sus prin care se face apologia bolcevismului sunt produsul imaginaţiei aprinse a unui redactor fără răspundere. In caz contar, fiind vorba de adoptarea unei atitudini precise și chibzuite, „Opinia“ este obligată să și-o clarifice. Asaltul I ? Ziarul preşedintelui Camerei denunţă asaltul pentru putere pe care pretinde câ-l dă partidul liberal prin atacul împotriva bolşevismului întronat de d-rul Lupu şi patronat de un guvern care sufere de boala somnului... De la deschiderea actualului parlament reprezentanţii partidului naţional liberal au avut cea mai rezervată atitudine. Din rândurile grupului liberal nu s’a produs nici un atac şi nici o provocaţiune, pe când blocul majoritar timp de trei luni de zile a oferit spectacolul cel mai penibil. Dacă blocul ardelenesc s’a desfăcut, dacă majoritatea naţionaliştilor, precum şi a reprezentanţilor Basarabiei şi Bucovinei au retras creditul lor guvernului, partidul liberal este acela care dă asaltul pentru putere? Dacă parlamentul nu lucrează, iar guvernul doarme, partidul liberal poate fi făcut răspunzător. Dacă însă se poate vorbi de un asalt, apoi se poate vorbi de asaltul conştiinţei împotriva inconştiinţei, asaltul împotriva anarhiei şi a lipsei de experienţă politică, caii împing ţara la dezastru. Şi din acest punct de vedere revendicăm o mare parte de merit fruntaşului, nostru de d. G. G. Mârzescu. Interpelarea fostului ministru de interne în chestiunea anarhiei întronată şi patronată de d. dr. Lupu, a fost hotărâtoare în ceia ce priveşte situaţia guvernului. D. Mârzescu a fost în asentimentul general al Camerei şi de partea d-rului Lupu nu rămăsese decât cei 5 socialişti, ţărăniştii şi câţiva ardeleni. Această şedinţă a însemnat condamnarea definitivă a regimului oamenilor noi. De altfel, în câteva zile, poate chiar în cursul acestei săptămâni, dovada va fi făcută. SITUAŢIA Gravitatea momentului — CRIZA E DESCHISĂ — Evenimentele interne şi externe se precipită. Ialăuntru ţara se sbucurntă in convulsiunile celei mai cumplite artsrhiî, iar în afară eşecurile d-lui Vaida şi atacurile de la Nistru complectează concertul de îimprejurări grave ce ne înlănţue din toate părţile, în faţa unei asemeni atitudini ţara este lipsită de guvern, căci formaţiunea d-lui Vaida nu mai poate fi considerată, nici de formă, ca stare. Unii miniştri au redeschis lupta împotriva Marelui Cartier General, căruia i se refuză măsurile necesitate de apărarea frontierelor ţării. Ministrul de război a demisionat, iar ministrul de industrie Bonţiscu a înţeles că nu mai poate rezista situaţiunei ce i s’a creat şi s’a retras din guvern. Criza de guvern poate fi considerată ca deschisă. „Blocul“ se agită, dar agitaţiile lui nu vor putea salva nimic din formaţiunea naufragiată a d-lui Vaida. Momentul e prea grav şi situaţiunea prea serioasă, pentru ca în experienţa, impulsivitatea, violenţa şi inconştienţa sa mai poată fi tolerate pe banca ministerială. Ţara are nevoe de un guvern conştient de gravitatea situației și cu suficieasa autoritate pentru a putea domina. Cititorii cunosc disolîiţiunile care au avut foc în jurul chestiunei socîatizărei femeilor—una dintre ceia senzaţionale inovaţiuni ale regimului bolşevist. Guvernele Ententei pentru a se informa exact asupra regimului sovietic au însărcinat pe căpitanul Sadoul care timp rL» rlniii sanţațfâî - *y' ^uiegând toate datele asuprii*„organizărei“ statului şi socităţei bolşeviste. Sadoul a scos şi o lucrare „La Revolution bolcheviste“ care a produs mare senzaţie în Franţa. Sacroul a fost atât de influenţat de mediul în care a trăit în Rusia, încât expunerile sale sunt viciate de o vădită parţialitate faţă de opera lui Lenin, Trotzki Zinoviev, etc. In recensia pe care marea revistă franceză „Mercure de France“ o face în numărul de la 1 Ianuarie asupra lucrărei lui Sadoul găsim următoarele aprecieri: „Un alt exemplu de parţialitatea lui Sadou! în favoarea bolşeviştilor, presa franceză s-a ocupat mult, acum câtva timp, de socializarea femeilor sub regimul bolşevist. Cele două ziare care susţin, în Franţa, pe bolşevişti au tăgăduit cu energie acest fapt, atribuindu-i presei burgheze. Or, căpitanul Sadoul, în una din scrisorile sate confirmă faptul: socializarea femeilor a fost decretată în unele oraşe şi districte ale Rusiei sovietiste. Şi în această privinţă, nici un cuvânt de blam, nici o indignare, el citează acest fapt ca şi cum ar fi vorba de lucrul cel mai natural." Tot dintr’o scrisoare a lui Sadoul, de la 16 April 1918, se vede în ce constă regulamentul întocmit cu privire la socializarea femeilor, iată ce cuprinde acel regulament: După ce declară că fetele care nu au 18 ani împliniți sunt garantate împotriva violului, regulamentul indica, ca dela vârsta de 18 ani orice fată este declarată „proprietate naţională“, trebue să fie înregistrată la biuroul amorului liber. Copiii născuţi, din căsătorii devin „proprietatea Republicei. Iată fericirea vieţei de familie asigurată sub regimul bolşevist: femeile declarate proprietate naţională, iar copiii proprietatea Republicei. SUB REGIMUL BOLŞEVIST Femeile declarate „proprietate naţională“ Copiii devin „proprietatea republicei Regulamentul elaborat de Soviete.—Ce spune căpitanul Sadoul? 66 POLITICA D-LUI GRECEANU Bolşevismul . Evenimentului“ 55 „Evenimentul“, ziarul d-lui Dimitre Greceanu şi al partidului democrat, a trecut pur şi simplu în lagărul bolşevist. Ocupăndu-sede discursul rostit în Camerăde d-l G. G. Mârzescu, ziarul „Evenimentul“ ia făţiş apărarea d-rului Lupu şi a sindicaliştilor revoluţionari! Fără a ne opri în faţa tonului necuviincios pe care „Evenimentul“ îl întrebuinţează faţă de dl Mârzescu, care prin interpelarea sa n’a urmărit decât asigurarea ordinei publice şi apărarea intereselor superioare ale ţării, socotim interesant să relevăm atitudinea unui ziar care reprezintă politica d-lui D. Greceanu. Este o atitudine care denotă nu numai o complectă necunoaştea situaţiunei, dar dovedeşte o inconştienţă de care, totuşi, noi nu ştim dacă trebue sâ-l învinuim pe d-l Greceanu, pentru că ne e greu să credem că fostul ministru conservator ar putea manifesta sau macar împărtăşi o atitudine ca acea adoptată de ziarul „Evenimentul“. Bolşevismul „Evenimentului“ este un act de dezechilibru pe care nu-l putem atribui decât inconştienţei. Ecouri La Februarie preşedintele Republicei franceze, d-l Poincaré, a prezidat la Grand- Tobatre din Bordeaux, o mişcătoare ceremonie, in aceiaşi sală unde la 1 Martie 1871 a avut loc frumoasa şedinţă de protestare contra tratatului de pace ce-i fusese impus Franţei,—a avut loc o manifestare organizată de municipalitatea din Bordeaux, evocând-se amintirea acestei neuitate şedinţe. Pe Ungă D-l Poincaré au mai luat parte cei trei mareşali, precum şi deputaţii din Măştile şi Haut şi Bas-Rhin. D-l Clemenceau singurul deputat protestatar ce mai trăieşte, n’a putut lua parte la această manifestare.* Eminentul prozator d. Brătescu- Voineşti va reuni într’un volum intitulat „In slujba păcei o serie de articole —în parte publicate în formă de scrisori—in care expune o serie de reflecţii filosofice şi sociale. Plenipotenţiarul Henri de Lamartinière a scot într'un volum recent o serie de „Amintiri din Maroc" in care descrie nivelul cultural din Maroc. Scriitorul elveţian Ramuz obţine frumoase succese cu romanele sale mistice. Ultima operă a lui Ramuz este intitulată „La gnazison des Maladies".* Profesorul Mario Roques face actualmente la Sorbona, la cursul său, o expunere a teatrului românesc. * Leul nostru la Paris Pe ziua de alaltăieri leul nostru a fost cotat 20.75. ţiuii . Noul proect cu privire la chirii, trecut prin ultimul consiliu de miniştri, a fost modificat în sensul că s’a introdus principiul formulat de „Sindicatul Chiriaşilor din Iaşi“ de a se institui co- ■ misiuni speciale care să reguleze anumite cazuri excepţionale dintre proprietari şi chiriaşi. Rezultatul tratativelor de la fabrica de tutun Tratativele începute între deputatul Oprescu delegatul sindicatelor roşii şi comitetul sindicatului naţional, n’au dus la nici un rezultat, din cauza câ cel dintâi n’a vrut să mai continue discuţia pe motiv câ i s’a insultat, steagul roşu pe care îl reprezintă. In urmă deputatul Oprescu a avut o lungă convorbire cu decisiv directorul fabrice!. D. Oprescu a cerut gat s& fie reprimite în fabncă toate lucratoarele şi lucrătorii, aflaţi în greva, făcând sa înţeleagă să să recunoaşte „greşea“ sindicaliştilor roşii. Directorul fabricei a convenit să aprobe cererea delegatului cu următoarele condiţiuni : • Lucrătorii şi lucrătoarele fabricei nu vor mai avea dreptul de a face parte din alt sindicat decât acel profesional. 100 din lucrători şi lucrătoarele care s’au dovedit a fi recalcitranţi vor fi îndepărtaţi pentru totdeauna din fabrică. Delegatul Oprescu s’a silit să demonstreze imposibilitatea de a fi primite aceste condiţii de sindicaliştii roşii. Intre timp sosi un ordin al direcţiei, în care spune că delegatul Oprescu, va avea să trateze cu d. Costin, directorul regional din Iaşi a monopolului. Şi d. Costin a pus aceleaşi condiţii cu prilejul întrevederii, care a avut-o aseară cu d. Oprescu. Este sigur că condiţiile impuse ruşilor nu putea suferi nici o schimbare. Delegatul Sindicatului naţional care se afla la Bucureşti a fost primit de primul ministru interim Ştefan Pop, căruia i-a adus re cunoştinţă mişcarea de la regie. Primul ministru a aprobat în totul mişcarea sindicaliştilor naţionali, şi a spus că de data aceasta guvernul este ferm hotărât să ia măsuri severe contra anarhiei. Delegatul comunică printr’o telegramă, că un ordin în acest sens va sosi imediat la direcţia regiei. Asupra tratativelor care au avut loc cu deputatul Oprescu, direcţia regii a trimis astăzi un raport la Bucureşti printr’un delegat special. Hotărârile vor fi date de la centru. Până atunci nici un lucrator sau lucrătoare din cei puşi în grevă, nu vor mai fi primiţi în lucru. — Asociaţia generală a corpului didactic din România, secţia Chişinău, a ales următorul comitet pe anul 1919— 1920: C. Alexandrescu, preşedinte ; I. Macovei, vice-preşedinte; P. Hotnog şi G. Obreja, secretari; E. Popovici, casier ; R. Ciofiec, Iocot,-colonel Cristescu, I. Frăţiman, I. Hudiţă, d-na Nicolae, d-na Florica Niţă, A. Oatu, M. Rădulescu, B. Vizireanu şi G. Zagoriţ. Din vederea întocmirei budgetului, Ministerul de Instrucţiune a cerut şcoalelor secundare tabloul profesorilor, cari au drept la gradaţii, de la 1 April 1910. De către liceul naţioal s’a făcut cunoscut că în această categorie, întră d-nii Pârvan, Botez, I. Constantin, Botez Octav, Bârsan grigore, Manoliu Gh. Finţescu Gh. şi Mezetti Enrico. Parchetul cercetează cazurile ma multor agresiuni produse de sindicatele roşii asupra personalului fabricei de tutun care s’a abţinut de la grevă. Intre alţii a fost crunt bătut şi mecanicul Turtureanu care nu s’a solidarizat la grevă. Parchetul va ordona darea in judecată a lucrătoarei Lucreţia Ştefâriescu care a proferat cuvinte ofensatoare la adresa tricolorului românesc. — Prefectura de Poliţie a luat hotărârea de a interna pe cerşetorii cari mişună pe toate uliţele. — Prefectul de poliţie, în urma intervenţiei administraţiei comunale şi pe baza unor raporturi ale medicilor comunali, a dispus azi, închiderea pe motiv de insalubritate, Cofetăria, Cazaca din piaţa Unirei, Handi Ştefâneşti şi o ceainărie din str. Cîsmărîei.