Mişcarea, martie 1920 (Anul 14, nr. 39-64)

1920-03-28 / nr. 62

ANUL XIV No. 61 ■ $ : immaa fommteami f? ftwaaHm' t3ft stUmx* te m&aglmi wwufc^tsw» Sb»«^ *• a&sxMAh niwS’A Ssa,^# tJW»« '»­­OwBWNaw*' ««ei fewsa: ag&y/fiM­­fe juMMtcte. iituiile piei ei Besia* Entuziasmul unei păci apropiate cu J Rusia bolșevică a trebuit să sufere în ultimele zile, oarecare diminuări. Propu­nerile guvernului sovietelor au fost pri­mite, în genere, cu multă încredere şi aproape nimeni nu se îndoia de reuşita încercărilor de pace care urmau a se începe. In special o parte a presei noa­stre care, în vremea din urmă, îşi făcea o deosebită plăcere de a descrie în cu­lori trandafirii starea de lucruri creată , de bolşevism—manifesta o bucurie zgo­motoasă faţă de atitudinea pacifică a cercurilor noastre conducătoare preocu­pate de a găsi modalitatea mai accesi­bilă a trativelor şi a păcei însăşi. Noi am păstrat o rezervă cu atât mai fi­rească cu cât ne lipsea siguranţa unei sincerităţi reale din partea guvernului sovietist în propunerile pe care le făcea şi cu cât nu puteam renunţa de a cre­­d­e că pacea noastră cu Rusia revolu­ţionară trebuia îngrădită cu toate ga­­ranţiile pentru viitor, fără de care ea ar deveni iluzorie.­­ Mersul tratativelor dintre guvernul po­lon ,şi cel sovietist, care nu e tocmai fa­vorabil, adunarea de trupe la graniţa dinspre Polonia pe care conducătorii Rusiei o executau în timp ce se urmau tratative la Varşovia—inspiră oare­care neîncredere în reuşita acestei păci. Re­zerva semnificativă a Franţei—care are fără îndoială în Rusia prea multe inte­rese pentru a nu căuta să obţie pacea dacă ea s’ar oferi în condiţiuni accep­tabile—ridică în sufletele tuturora îndo­ieli care, negreşit, că nu pot facilita re­alizarea acestei’păci. Singură Anglia a început să se mişte şi plecarea lui Bal­four în Rusia se­ consideră ca fiind în intimă legătură cu problema pacei.­ Dar politica Angliei nu poate constitui o li­nie de conduită şi pentru celelalte state. Situaţia acestei ţări, interesele ei care îşi urmează drumul unei continuităţi is­torice cu totul speciile—explică, în a­­nume privinţe, atitudinea sa pacifică fa­ţă de haosul revoluţionar al Rusiei lui Lenin şi Troţchi. Atitudinea Italiei—care vrea pacea—ne spune mare­­ om. Să nu se uite însă că Rusia ,comu­nistă, creată prin teroare, şi prin dis­trugere—chiar dacă, formal, poate ră­mânea într’o pasivitate virtuoasă şi că prin tratativele începute cu capitaliştii, vrea să-şi trăie indiferenţa faţă de po­litica internă­ a celorlalte state — ea, în fond, nu poate renunţa la scopurile sale. Prin agenţii săi, prin partizanii pe cari îi are şi, mai­ cu seamă, prin libertatea pe care’ ar căpăta-o, a doua zi după pace, de a veni în contact direct­­cu ţările ce­lelalte. — Rusia revoluţionară va încerca să-şi urmărească scopurile sale. Că n’ar fi cu putinţă ca bolşevismul să prindă în alte părţi ? Se poate. Dar perturbă­rile sociala şi dezechilibrarea vieţei pu­blice prin infiltraţiunea lentă a­­acestei otrăvi — vor aduce destule convulziuni, a că­or manifestare ar putea periclita, fie şi pentru un singur moment, ordinea actuală. Se zvoneşte că România şi-ar fi tri­mis chiar delegaţi pentru a începe tra­tativele. Ştirea nu e confirmată. Nu este însă posibil să nu se aibă în vedere a­­ceste dificultăţi, dealtfel, destul de pu­ternice,­­ pentru a lua toate mă­surile care să ne pună la adăpost de orice neplăceri. Dorim, fără în­­doială, pacea ; dar nu putem sacrifica acestei păci nici măcar liniştea internă de astăzi — aşa de relativă şi aceasta*— de care avem nevoe pentru refacerea şi consolidarea statului nostru mărit. De aceia nu ne grăbim să aplaudăm o pace pe care,, până acum, o asigură nu­mai declaraţiile oficiale ale guvernului de la Moscova. Pentru cos­solidarea ţării Datoria noastra, a tuturor Ţara a făcut apel la toţi fiii ei ca să contribuie la opera de refacere şi consolidare naţio­nală, subscriind la împrumutul Intern. Excepţie făcând de toate con­­diţiunile avantagioase pe cari le­ oferă acest împrumut, dato­ria tuturora este să răspundă la această chemare, pentru ca acoperind împrumutul cu toate sumele disponibile, să se acce­lereze opera de refacere a ţă­rii. Pilda ce ne-au dat- o ţările ci­vilizate în această direcţiune tre­buie să fie un im­­bol­­ pentru noi. in Franţa, în it, î şi în ce­lelalte state europ­­ne, s-au lan­­sat împrumuturi identice cari au fost acoperite din primele mo­mente, ca o dovadă a patrio­tismului luminat al cetăţenilor. Dragostea şi interesul pentru ţara noastră nu trebue să fie mai pre­jos ca aiurea. De aceia trebuie să contribuim cu toţii la refacerea ei, depla­sând sumele disponibile cu care statul va proceda la marea vi­per­ă de reconstruire care tre­­bue desăvârşită cât mai de­vre­me. Toţi acei cari aţi luptat cu abnegaţiune pentru înfăptuirea unităţii naţionale. Toţi acei cari păstraţi în su­fletul­ vostru suprema dorinţă a consolidarei nouei Românii. Toţi acei cari năzuiţi reali­zarea cât mai grabnică a conso­lidăm statului şi a avutului ţă­rii. Toţi aceia cari urmăriţi ridi­carea valutei, ieftenirea traiu­lui,­ încetarea speculaţiunei, nor­malizarea trenurilor, refacerea industriei şi a comerţului. Toţi aceia cari doriţi a vă­ pune­ în siguranţă avutul sau e­­conomiile poasare,pentru a tra­ge foloase pe urma lor. Cu toţii subscriţi la împru­mutul intern. UIŢI t£086£ S­­TMŢ­JUL —■ E! înţelege ca toate clauzele sa fie executate — Din­ Londra se telegrafiază ziarului „Le Petit Journal“, că zille acestea, Lloyd George a declarat în Camera Co­munelor că n’a fost nici o relaţiune între reprezentanţii Aliaţilor din Ger­mania şi şefii revoluţionari. Cu privire la modificările în situa­­ţia sta care se produc fără încetare, primul ministru englez susţine că nu este posibil de a mai face­ o altă decla­raţie. Tot­odată Camera poate fi asi­gurată că guvernul, de acord cu aliaţii, înţelege sa facă ca să se execute toate clauzele t­rat­at­ului. Consiliul suprem reunindu se la Lloy­d George sub prezidenţia sa, a luat parte la desbate. D-nii Cambon şi Berthelot, lordul Cu­ze­i, Scialotă, marchizul Im­periali, ambasadori Japoniei, Belgiei şi experţii militari. Depeşele sosite la Londra, vorbind despre fierberea populară în districtele industriale mărginaşe cu tent­ori­­le ocu­pate de Aliaţi, constituie în lipsa de menţiune în comunicatele oficiale, o indi- I caţiune foarte clară a chestiunilor tra­­­­tate . Nu a avut loc, cu toate aceste de­cît un simplu senimb de vedere, fără nici o concluziune, politica observentă­­ fiind tot­de­auna de a aștepta eveni­­­­mente..­­ Totuși, se asigură că în zona ocu- ’­pată de Belgia, trupele au fost întărite. | Note Politice Ziarul „Ţara Nouă“ publică un mic comunicat în care arată că are nevoie de un „administrator rutinat“. Se fi săturat ziarul ţărănist de ru­tina politică a d-lor Matalache, Bor­cea şi Bujor.* Presa bucure­şt­eană anunţă din nou că socialiştii de sub conducerea d-lor Cris­­tescu-Moscovi­i- Gheorghiu Bujor şi Pa­lc­ov­sky au­ aderat h­a­­rda internaţio­nală. * .' «('■ C-i Const. Miile vorbind­ de colonelul canadian Boya, relevă acţiunea sa fru­moasă pe care a avut-o faţă de românii­ refugiaţi la Odessa- dar evită a adăugi ca bravul colonel­­ a scăpat din ghia­­rel bolşevice ale lui Rakov­skci şi Gheor­­ghiu­ Bujor, autorii agitaţiilor revoluţio­nare din România. reflecirea mărfurilor Se va produce prin restrân­gerea circulației noastre, dacă subscriți la noul împrumut In­tern. : i­licita lovitură fosniri — In jurul unei măsuri inutile — Abia .38 făcuse începutul desern­­tralizarei şi tot laşul este oraşul cărui» i se dă prima lovitură. In­tr’âî­ devăr, se înfiinţase aiei o direcţie regională a căilor ferate, a cărei direcţiune a fost încredîn­­ţ­ată utili!­om'­riosfosnîc, priceput şi cinstit, d. Inginer Scuti­ru, care cu un devotament mal presus de orice, hui­dă şi cu o muncă stăruitoare, începuse să pună ordine, acolo un­de domnea tin&rhU cea mai desâ­­vârşită. Dar iată că tocmai atunci când acestui important serviciu începuse ii i se da o organizare definitivă, un ordin de la Bucureşti destramă tot, prin scindare® direcţiune­ re­gionale din iaşi şi înfiinţarea a două no­­i direcţiuni la Chişinău şi Cer­năuţi. Dacă măsura ar îi corespuns ti­nd reale necesităţi, a’»«n avea ni­mic de obiectat, mr ea n’are a­lt scop decât acela de a crea o nouă pleiorâ de funcţionari şi de a gre­­v: budgetul statului cu vre-o 10—12 milioane anual. Ea este tie natură & complica lu­crurile, fără vre-un­j folos real pen­­tru economia celor două oraşe. Descentralizarea nu însemnă fă­răntîîţer.'a serviciilor organizate şi ea n’a fost p?v conizstă în scopul de m nu asigura plasamente favo- I Iţelor disponibili ai diferitelor gu­verne.. E® trebue aplicată astfel, ca prin sacrificii puţine să se satisfacă ne­voii« obşteşti. Aşa cevat a fost concepută de Fos­tei guvern, în caşul special al Di­­res­triei Regionale a C. F. R. din Iași, credem că nu va­ fi acceptată de guvernul d-lui general Averescu. Este încă vreme ca greșea să fie reparată. O ANIVERSARE NAŢIONALĂ 27 Marti® Mâine se împlinesc doi ani de cînd Sfatul Ţării din Basarabia a votat istoricul act al­­Unirei Basa­rabiei ca Isatria mamă. Se cunosc împrejurările în cari au decurs evenimentele cari au re­adus ţarei o parte din trupul ei răpit. Ziua de 27 Martie rămâne o zi măreaţă din istoria ţarei, care tre­bue să fie sărbătorită cu toată so­lemnitatea şi cu întregul avînt naţional. EFEMERE Unui jubenat Jobenul respectabil, Sub care 'ţi stă figura, E rama care costă Mai mult de­cât pictura Sofroase Ivanov­ici Desorganizarea sovietelor Splendidul serviciu de ştiri organizat de Polonia în Rusia, se face şi mai ac­tiv încă, odată cu oferta de pace a lui Lenin. După mai multe rapoarte oficiale, re­zultă că ştirile relative la existenţa în Rusia a marilor cantităţi de mărfuri a­­limentare, sânt absolut false. Nu există rezerve alimentare în Rusia şi orice angajament de a livra gratiile contra produselor fabricate, sânt fără valoare. Ţaranii au de ajuns pentru con­­sumaţiunea lor, personală şi unii din ei posedă şi un mic surplus, dar nu e a­­devarat că producţiunea e mare. Ţaranii întrebuinţează banii pe cari-i câştigă pentru a plăti funcţionarii bol­is­tiei pentru ca să nu fie nevoiţi să lu­creze. Industria este, de altfel, într-o stare lamentabilă. Asiguraţi-vă avutul Subscriind la împrumutul consoli­­dărei naţionale care va oferă suta de lei 85 lei. Qu­sffiaS german . aasuuuxKr^abir.^ua Zilele trecute trei civili germani venind în Franţa pentru „afaceri“, au fost conduşi pe câmpul de luptă de cătru­ reprezentantul unei agenţii internaaţionale de turism. Itinerarul cuprindea vizita ruinilor catedralei din Reims. Germanii cu mâinile în buzunar priviră câteva clipe ruinile monumentului, apoi iz­bucniră într’un râs brutal și grosolan. Inde­­părtându-se, ei continuară să-și arate ca­racterul Kultistei germane, făcând comen­tarii cinice asupra efectului tunurilor ger­mane. Vizitând apoi un alt oraș minat, au cheltuit acolo mai multe sute de franci pe vinuri şi spuneau că dacă beau ei fac operă de reparaţiune. ­ebtenirea Traiului se poate realiza reducând marea aglo­­meraţiune de monedă ce circulă pe piaţă. Pentru aceasta subscrieţi cu toţii la împrumutal Intern, menit a consolida­­ avuţia ţarei. — Pentru a evita o nouă primejdie atragem atenţiunea serviciului tehnic Comunal, asupra imobilului din strada Lăpuşneanu,—în care se află fotografia Marcovici—imobil care ameninţă să se prăbuşească şi care pune în pericol viaţa locatarilor. — Organizaţiile muncitoreşti naţionale au primit telegrame din partea ministru­lui mancei d. Trancu Iaşi, plecat din Galaţi, în care asigură că in chestia greva de la regie, se vor da noi solu­tioni, de natura a nu jigni sentimental acelor muncitori dint­âi cari au luptat contra anarhiei destănţuite de sindica­liştii ruşi. — Din partea unui distins învăţător primim spre publicare următoarele: „Dintr'un isvor demn de toată încre­derea am aflat că fostul guvern al d-lui Vaida Voivod a trimis în străinătate,— pentru complectarea celor 65 burse a­­cordate de stat studiaţilor eminenţi — 65 die învăţători. Rog stăruitor pe onor Ministru al In­strucţiei să precizeze întru cât e adevă­rat faptul şi care a fost criteriul al­­­gerei celor 65 învăţători“, f D-rul Neculai B. Petinescu. In ziua de 21 Martie a încetat din viaţă ai Târgul Neamţ, doctorul Neculai B. Penne­scu, fi­ulete d-lui Const. B. Pe­­nnescu, senator. Defunct­ul era o figură populară nu numai în Târgul Neamț—unde era iubit DUMINICA 23 MARTIE 1920 şi stimat de toţi—dar şi în Iaşi, având întinse relaţiuni ele prietenie. Ceremonia iem­or­mâni drei a avut loc la 24 Martie, in mijlocul întregii popu­­laţiuni din Neamţ. Transmitem familiei îndurerate expre­­siunea condoleanţelor noastre. » — APA.—Din cauza unor defecte i­­vite pe conducta principală de alimen­tare cu apă de Tăuşeşti, detribuţiunea aud la oraş în zilele de Sâmbătă 27, Duminică 28 şi Luni 29 curent se va face numai între orele 7 şi 8 dim. Dacă împrejurările vor permite se va reveni mai curând la distribuţia nor­mală. ■ — Prefectura da judeţ a făcut o nouă intervenţie pentru e­i se trimite, în ve­derea sărbătorilor, stocul de haine pen­tru orfanii din jud. Iaşi. Serbarea naţională de mâine Inspectorul şi revizoratul şcolar, pre­cum şi toate­­direcţiunile şcoalelor din localitate, au primit ori din partea mi­nisterului de instrucţiune, telegrama ur­mătoare : „Sâmbătă 27 Martie se împlinesc doi ani de la unirea Basarabiei. Şcoalele vor serbători acest act şi recunoaşterea ali­­pirei la Patria mumă prin Te-Deum, cu­vântări ocazionale, cântări, verituri, lă­­sându-se fie­cărei ş­coli iniţiativa ca ser­barea să reuşească cât­ mai bine“. In urma acestei telegrame, autorităţile au luat cuvenitele măsuri. Mâine dimineaţă, se va oficia un Te- Deum la Mitropolie, la care vor parti­cipa autori­ăţile şi şcoalele. Serbări vor avea loc în urmă la toate şcoalele din oraş şi judeţ. Oraşul va fi pavoazat. — CONFERINŢELE ŞCOLARE.—In zilele de 14, 15 şi 16 Aprilie, după o întrerupere de 6 ani, reîncep conferin­ţele generale ale membrilor corpului di­dactic din oraşul şi judeţul Iaşi. In dimineaţa zilei de 14 Aprilie, se va oficia un Te Deum la Mitropolie, de că­­tre însuşi I. P. S.S Mitropolitul Pinten. In acelaş timp se va oficia un parastas în memoria membrilor corpului didactic, căzuţi pe câmpul de onoare. Conferinţele se vor ţine în 7 secţiuni şi anume : 4 în localul şcoalei Gh. A­­sachi din str. Negruzi şi 3 în localul şcoalei Elena Doamna din strada Mu­zelor. Printre chestiunile ce se vor discuta, va fi şi aceia ai chestionarului, relativ la reforma şi organizarea învăţământu­lui primar în genere. Dl. Stoica, revizor şcolar, a invitat toate autorităţile a lua parte la serviciul religios de la Mitropolie. Chestia găzduirei membrilor corpului didactic dat judeţ, a fost de asemenea rezolvată. Astfel dormitoarele seminarului Ve­niamin vor fi puse la dispoziţia bărba­ţilor, iar cele de la şcoala normală Mi­­hai Sturza pentru doamnele şi d-şoarele învăţătoare. In ultima zi a Conferinţelor, o agapă va aduni la o laită pe Toţi participanţii la conferinţe. — Numărul inspectorilor amovibili, ale cărora numiri au fost anulate de d. Ne­­gulescu, ministrul instrucţiunii, se urcă la 47, iar cel al revizorilor- la 27. — In multe localităţi din judeţ, sătenii­ au început arătura de primăvară. — Şcoalele primare urbane şi rurale, vor lua vacanţă de Paşti, cu începere de la 6 Aprilie. — Ministrul de instrucţie a invitat pe d. Stoica, revizor şcolar, ca până în va­canţa de Paşti, să facă toate inspecţiile speciale, în vederea înaintărei pe loc a învăţătorilor. — RECALCITRANŢA GREVIŞTILOR DE LA FABRICA DE TUTUN. —Direc­ţiunea fabneei de tutun din localitate a­­vând nevoe de un număr de 100 lucră­toare la atelierul de împachetare pentru a accelera lucrul în vederea operaţiune­­lor de încheiere a anului financiar, a in­vitat 100 de lucrătoare de specialitate din grevistele care au fost primite în ziua de 21. Din acestea 2 au primit să lucreze, Farraestul a refuzat categoric, sub pretextul că "hotărârea guvernului asupra soluţio­­nărei grevei a stabilit că de la 21 Martie până­­ 1 Aprilie lucrătoarele vor fi plă­­tite cu toate că fabrica nu va lucra. Faptul acesta care constituie un sa­botaj a fost telegrafic comunicat la Bu­cureşti de direcţiunea fbricei. In general, după instrucţiile­ primite de la sindicat, se pare că foştii grevişti vor lua iarăşi o atitudine provocatoare.

Next