Mişcarea, martie 1920 (Anul 14, nr. 39-64)
1920-03-28 / nr. 62
ANUL XIV No. 61 ■ $ : immaa fommteami f? ftwaaHm' t3ft stUmx* te m&aglmi wwufc^tsw» Sb»«^ *• a&sxMAh niwS’A Ssa,^# tJW»« '»OwBWNaw*' ««ei fewsa: ag&y/fiMfe juMMtcte. iituiile piei ei Besia* Entuziasmul unei păci apropiate cu J Rusia bolșevică a trebuit să sufere în ultimele zile, oarecare diminuări. Propunerile guvernului sovietelor au fost primite, în genere, cu multă încredere şi aproape nimeni nu se îndoia de reuşita încercărilor de pace care urmau a se începe. In special o parte a presei noastre care, în vremea din urmă, îşi făcea o deosebită plăcere de a descrie în culori trandafirii starea de lucruri creată , de bolşevism—manifesta o bucurie zgomotoasă faţă de atitudinea pacifică a cercurilor noastre conducătoare preocupate de a găsi modalitatea mai accesibilă a trativelor şi a păcei însăşi. Noi am păstrat o rezervă cu atât mai firească cu cât ne lipsea siguranţa unei sincerităţi reale din partea guvernului sovietist în propunerile pe care le făcea şi cu cât nu puteam renunţa de a crede că pacea noastră cu Rusia revoluţionară trebuia îngrădită cu toate garanţiile pentru viitor, fără de care ea ar deveni iluzorie. Mersul tratativelor dintre guvernul polon ,şi cel sovietist, care nu e tocmai favorabil, adunarea de trupe la graniţa dinspre Polonia pe care conducătorii Rusiei o executau în timp ce se urmau tratative la Varşovia—inspiră oarecare neîncredere în reuşita acestei păci. Rezerva semnificativă a Franţei—care are fără îndoială în Rusia prea multe interese pentru a nu căuta să obţie pacea dacă ea s’ar oferi în condiţiuni acceptabile—ridică în sufletele tuturora îndoieli care, negreşit, că nu pot facilita realizarea acestei’păci. Singură Anglia a început să se mişte şi plecarea lui Balfour în Rusia se consideră ca fiind în intimă legătură cu problema pacei. Dar politica Angliei nu poate constitui o linie de conduită şi pentru celelalte state. Situaţia acestei ţări, interesele ei care îşi urmează drumul unei continuităţi istorice cu totul speciile—explică, în anume privinţe, atitudinea sa pacifică faţă de haosul revoluţionar al Rusiei lui Lenin şi Troţchi. Atitudinea Italiei—care vrea pacea—ne spune mare om. Să nu se uite însă că Rusia ,comunistă, creată prin teroare, şi prin distrugere—chiar dacă, formal, poate rămânea într’o pasivitate virtuoasă şi că prin tratativele începute cu capitaliştii, vrea să-şi trăie indiferenţa faţă de politica internă a celorlalte state — ea, în fond, nu poate renunţa la scopurile sale. Prin agenţii săi, prin partizanii pe cari îi are şi, mai cu seamă, prin libertatea pe care’ ar căpăta-o, a doua zi după pace, de a veni în contact directcu ţările celelalte. — Rusia revoluţionară va încerca să-şi urmărească scopurile sale. Că n’ar fi cu putinţă ca bolşevismul să prindă în alte părţi ? Se poate. Dar perturbările sociala şi dezechilibrarea vieţei publice prin infiltraţiunea lentă aacestei otrăvi — vor aduce destule convulziuni, a căor manifestare ar putea periclita, fie şi pentru un singur moment, ordinea actuală. Se zvoneşte că România şi-ar fi trimis chiar delegaţi pentru a începe tratativele. Ştirea nu e confirmată. Nu este însă posibil să nu se aibă în vedere aceste dificultăţi, dealtfel, destul de puternice, pentru a lua toate măsurile care să ne pună la adăpost de orice neplăceri. Dorim, fără îndoială, pacea ; dar nu putem sacrifica acestei păci nici măcar liniştea internă de astăzi — aşa de relativă şi aceasta*— de care avem nevoe pentru refacerea şi consolidarea statului nostru mărit. De aceia nu ne grăbim să aplaudăm o pace pe care,, până acum, o asigură numai declaraţiile oficiale ale guvernului de la Moscova. Pentru cossolidarea ţării Datoria noastra, a tuturor Ţara a făcut apel la toţi fiii ei ca să contribuie la opera de refacere şi consolidare naţională, subscriind la împrumutul Intern. Excepţie făcând de toate condiţiunile avantagioase pe cari le oferă acest împrumut, datoria tuturora este să răspundă la această chemare, pentru ca acoperind împrumutul cu toate sumele disponibile, să se accelereze opera de refacere a ţării. Pilda ce ne-au dat- o ţările civilizate în această direcţiune trebuie să fie un imbol pentru noi. in Franţa, în it, î şi în celelalte state europne, s-au lansat împrumuturi identice cari au fost acoperite din primele momente, ca o dovadă a patriotismului luminat al cetăţenilor. Dragostea şi interesul pentru ţara noastră nu trebue să fie mai prejos ca aiurea. De aceia trebuie să contribuim cu toţii la refacerea ei, deplasând sumele disponibile cu care statul va proceda la marea viperă de reconstruire care trebue desăvârşită cât mai devreme. Toţi acei cari aţi luptat cu abnegaţiune pentru înfăptuirea unităţii naţionale. Toţi acei cari păstraţi în sufletul vostru suprema dorinţă a consolidarei nouei Românii. Toţi acei cari năzuiţi realizarea cât mai grabnică a consolidăm statului şi a avutului ţării. Toţi aceia cari urmăriţi ridicarea valutei, ieftenirea traiului, încetarea speculaţiunei, normalizarea trenurilor, refacerea industriei şi a comerţului. Toţi aceia cari doriţi a vă pune în siguranţă avutul sau economiile poasare,pentru a trage foloase pe urma lor. Cu toţii subscriţi la împrumutul intern. UIŢI t£086£ STMŢJUL —■ E! înţelege ca toate clauzele sa fie executate — Din Londra se telegrafiază ziarului „Le Petit Journal“, că zille acestea, Lloyd George a declarat în Camera Comunelor că n’a fost nici o relaţiune între reprezentanţii Aliaţilor din Germania şi şefii revoluţionari. Cu privire la modificările în situaţia sta care se produc fără încetare, primul ministru englez susţine că nu este posibil de a mai face o altă declaraţie. Totodată Camera poate fi asigurată că guvernul, de acord cu aliaţii, înţelege sa facă ca să se execute toate clauzele tratatului. Consiliul suprem reunindu se la Lloyd George sub prezidenţia sa, a luat parte la desbate. D-nii Cambon şi Berthelot, lordul Cuzei, Scialotă, marchizul Imperiali, ambasadori Japoniei, Belgiei şi experţii militari. Depeşele sosite la Londra, vorbind despre fierberea populară în districtele industriale mărginaşe cu tentorile ocupate de Aliaţi, constituie în lipsa de menţiune în comunicatele oficiale, o indi- I caţiune foarte clară a chestiunilor tratate . Nu a avut loc, cu toate aceste decît un simplu senimb de vedere, fără nici o concluziune, politica observentă fiind totdeauna de a aștepta evenimente.. Totuși, se asigură că în zona ocu- ’pată de Belgia, trupele au fost întărite. | Note Politice Ziarul „Ţara Nouă“ publică un mic comunicat în care arată că are nevoie de un „administrator rutinat“. Se fi săturat ziarul ţărănist de rutina politică a d-lor Matalache, Borcea şi Bujor.* Presa bucureşteană anunţă din nou că socialiştii de sub conducerea d-lor Cristescu-Moscovii- Gheorghiu Bujor şi Palcovsky au aderat harda internaţională. * .' «('■ C-i Const. Miile vorbind de colonelul canadian Boya, relevă acţiunea sa frumoasă pe care a avut-o faţă de românii refugiaţi la Odessa- dar evită a adăugi ca bravul colonel a scăpat din ghiarel bolşevice ale lui Rakovskci şi Gheorghiu Bujor, autorii agitaţiilor revoluţionare din România. reflecirea mărfurilor Se va produce prin restrângerea circulației noastre, dacă subscriți la noul împrumut Intern. : ilicita lovitură fosniri — In jurul unei măsuri inutile — Abia .38 făcuse începutul deserntralizarei şi tot laşul este oraşul cărui» i se dă prima lovitură. Intr’âî devăr, se înfiinţase aiei o direcţie regională a căilor ferate, a cărei direcţiune a fost încredînţată utili!om'riosfosnîc, priceput şi cinstit, d. Inginer Scutiru, care cu un devotament mal presus de orice, huidă şi cu o muncă stăruitoare, începuse să pună ordine, acolo unde domnea tin&rhU cea mai desâvârşită. Dar iată că tocmai atunci când acestui important serviciu începuse ii i se da o organizare definitivă, un ordin de la Bucureşti destramă tot, prin scindare® direcţiune regionale din iaşi şi înfiinţarea a două noi direcţiuni la Chişinău şi Cernăuţi. Dacă măsura ar îi corespuns tind reale necesităţi, a’»«n avea nimic de obiectat, mr ea n’are alt scop decât acela de a crea o nouă pleiorâ de funcţionari şi de a grev: budgetul statului cu vre-o 10—12 milioane anual. Ea este tie natură & complica lucrurile, fără vre-unj folos real pentru economia celor două oraşe. Descentralizarea nu însemnă fărăntîîţer.'a serviciilor organizate şi ea n’a fost p?v conizstă în scopul de m nu asigura plasamente favo- I Iţelor disponibili ai diferitelor guverne.. E® trebue aplicată astfel, ca prin sacrificii puţine să se satisfacă nevoii« obşteşti. Aşa cevat a fost concepută de Fostei guvern, în caşul special al Direstriei Regionale a C. F. R. din Iași, credem că nu va fi acceptată de guvernul d-lui general Averescu. Este încă vreme ca greșea să fie reparată. O ANIVERSARE NAŢIONALĂ 27 Marti® Mâine se împlinesc doi ani de cînd Sfatul Ţării din Basarabia a votat istoricul act alUnirei Basarabiei ca Isatria mamă. Se cunosc împrejurările în cari au decurs evenimentele cari au readus ţarei o parte din trupul ei răpit. Ziua de 27 Martie rămâne o zi măreaţă din istoria ţarei, care trebue să fie sărbătorită cu toată solemnitatea şi cu întregul avînt naţional. EFEMERE Unui jubenat Jobenul respectabil, Sub care 'ţi stă figura, E rama care costă Mai mult decât pictura Sofroase Ivanovici Desorganizarea sovietelor Splendidul serviciu de ştiri organizat de Polonia în Rusia, se face şi mai activ încă, odată cu oferta de pace a lui Lenin. După mai multe rapoarte oficiale, rezultă că ştirile relative la existenţa în Rusia a marilor cantităţi de mărfuri alimentare, sânt absolut false. Nu există rezerve alimentare în Rusia şi orice angajament de a livra gratiile contra produselor fabricate, sânt fără valoare. Ţaranii au de ajuns pentru consumaţiunea lor, personală şi unii din ei posedă şi un mic surplus, dar nu e adevarat că producţiunea e mare. Ţaranii întrebuinţează banii pe cari-i câştigă pentru a plăti funcţionarii bolistiei pentru ca să nu fie nevoiţi să lucreze. Industria este, de altfel, într-o stare lamentabilă. Asiguraţi-vă avutul Subscriind la împrumutul consolidărei naţionale care va oferă suta de lei 85 lei. QusffiaS german . aasuuuxKr^abir.^ua Zilele trecute trei civili germani venind în Franţa pentru „afaceri“, au fost conduşi pe câmpul de luptă de cătru reprezentantul unei agenţii internaaţionale de turism. Itinerarul cuprindea vizita ruinilor catedralei din Reims. Germanii cu mâinile în buzunar priviră câteva clipe ruinile monumentului, apoi izbucniră într’un râs brutal și grosolan. Indepărtându-se, ei continuară să-și arate caracterul Kultistei germane, făcând comentarii cinice asupra efectului tunurilor germane. Vizitând apoi un alt oraș minat, au cheltuit acolo mai multe sute de franci pe vinuri şi spuneau că dacă beau ei fac operă de reparaţiune. ebtenirea Traiului se poate realiza reducând marea aglomeraţiune de monedă ce circulă pe piaţă. Pentru aceasta subscrieţi cu toţii la împrumutal Intern, menit a consolida avuţia ţarei. — Pentru a evita o nouă primejdie atragem atenţiunea serviciului tehnic Comunal, asupra imobilului din strada Lăpuşneanu,—în care se află fotografia Marcovici—imobil care ameninţă să se prăbuşească şi care pune în pericol viaţa locatarilor. — Organizaţiile muncitoreşti naţionale au primit telegrame din partea ministrului mancei d. Trancu Iaşi, plecat din Galaţi, în care asigură că in chestia greva de la regie, se vor da noi solutioni, de natura a nu jigni sentimental acelor muncitori dintâi cari au luptat contra anarhiei destănţuite de sindicaliştii ruşi. — Din partea unui distins învăţător primim spre publicare următoarele: „Dintr'un isvor demn de toată încrederea am aflat că fostul guvern al d-lui Vaida Voivod a trimis în străinătate,— pentru complectarea celor 65 burse acordate de stat studiaţilor eminenţi — 65 die învăţători. Rog stăruitor pe onor Ministru al Instrucţiei să precizeze întru cât e adevărat faptul şi care a fost criteriul algerei celor 65 învăţători“, f D-rul Neculai B. Petinescu. In ziua de 21 Martie a încetat din viaţă ai Târgul Neamţ, doctorul Neculai B. Pennescu, fiulete d-lui Const. B. Pennescu, senator. Defunctul era o figură populară nu numai în Târgul Neamț—unde era iubit DUMINICA 23 MARTIE 1920 şi stimat de toţi—dar şi în Iaşi, având întinse relaţiuni ele prietenie. Ceremonia iemormâni drei a avut loc la 24 Martie, in mijlocul întregii populaţiuni din Neamţ. Transmitem familiei îndurerate expresiunea condoleanţelor noastre. » — APA.—Din cauza unor defecte ivite pe conducta principală de alimentare cu apă de Tăuşeşti, detribuţiunea aud la oraş în zilele de Sâmbătă 27, Duminică 28 şi Luni 29 curent se va face numai între orele 7 şi 8 dim. Dacă împrejurările vor permite se va reveni mai curând la distribuţia normală. ■ — Prefectura da judeţ a făcut o nouă intervenţie pentru ei se trimite, în vederea sărbătorilor, stocul de haine pentru orfanii din jud. Iaşi. Serbarea naţională de mâine Inspectorul şi revizoratul şcolar, precum şi toatedirecţiunile şcoalelor din localitate, au primit ori din partea ministerului de instrucţiune, telegrama următoare : „Sâmbătă 27 Martie se împlinesc doi ani de la unirea Basarabiei. Şcoalele vor serbători acest act şi recunoaşterea alipirei la Patria mumă prin Te-Deum, cuvântări ocazionale, cântări, verituri, lăsându-se fiecărei şcoli iniţiativa ca serbarea să reuşească cât mai bine“. In urma acestei telegrame, autorităţile au luat cuvenitele măsuri. Mâine dimineaţă, se va oficia un Te- Deum la Mitropolie, la care vor participa autoriăţile şi şcoalele. Serbări vor avea loc în urmă la toate şcoalele din oraş şi judeţ. Oraşul va fi pavoazat. — CONFERINŢELE ŞCOLARE.—In zilele de 14, 15 şi 16 Aprilie, după o întrerupere de 6 ani, reîncep conferinţele generale ale membrilor corpului didactic din oraşul şi judeţul Iaşi. In dimineaţa zilei de 14 Aprilie, se va oficia un Te Deum la Mitropolie, de către însuşi I. P. S.S Mitropolitul Pinten. In acelaş timp se va oficia un parastas în memoria membrilor corpului didactic, căzuţi pe câmpul de onoare. Conferinţele se vor ţine în 7 secţiuni şi anume : 4 în localul şcoalei Gh. Asachi din str. Negruzi şi 3 în localul şcoalei Elena Doamna din strada Muzelor. Printre chestiunile ce se vor discuta, va fi şi aceia ai chestionarului, relativ la reforma şi organizarea învăţământului primar în genere. Dl. Stoica, revizor şcolar, a invitat toate autorităţile a lua parte la serviciul religios de la Mitropolie. Chestia găzduirei membrilor corpului didactic dat judeţ, a fost de asemenea rezolvată. Astfel dormitoarele seminarului Veniamin vor fi puse la dispoziţia bărbaţilor, iar cele de la şcoala normală Mihai Sturza pentru doamnele şi d-şoarele învăţătoare. In ultima zi a Conferinţelor, o agapă va aduni la o laită pe Toţi participanţii la conferinţe. — Numărul inspectorilor amovibili, ale cărora numiri au fost anulate de d. Negulescu, ministrul instrucţiunii, se urcă la 47, iar cel al revizorilor- la 27. — In multe localităţi din judeţ, sătenii au început arătura de primăvară. — Şcoalele primare urbane şi rurale, vor lua vacanţă de Paşti, cu începere de la 6 Aprilie. — Ministrul de instrucţie a invitat pe d. Stoica, revizor şcolar, ca până în vacanţa de Paşti, să facă toate inspecţiile speciale, în vederea înaintărei pe loc a învăţătorilor. — RECALCITRANŢA GREVIŞTILOR DE LA FABRICA DE TUTUN. —Direcţiunea fabneei de tutun din localitate având nevoe de un număr de 100 lucrătoare la atelierul de împachetare pentru a accelera lucrul în vederea operaţiunelor de încheiere a anului financiar, a invitat 100 de lucrătoare de specialitate din grevistele care au fost primite în ziua de 21. Din acestea 2 au primit să lucreze, Farraestul a refuzat categoric, sub pretextul că "hotărârea guvernului asupra soluţionărei grevei a stabilit că de la 21 Martie până 1 Aprilie lucrătoarele vor fi plătite cu toate că fabrica nu va lucra. Faptul acesta care constituie un sabotaj a fost telegrafic comunicat la Bucureşti de direcţiunea fbricei. In general, după instrucţiile primite de la sindicat, se pare că foştii grevişti vor lua iarăşi o atitudine provocatoare.