Mişcarea, mai 1920 (Anul 14, nr. 90-106)

1920-05-23 / nr. 105

AHOL XIV Ho. 105 m mmmm sms. şfS­F&wț «J te te! 40 de iei 20 as Id­­­.WSSSÎ3J Abonamente: Bani lia a*t ................ Îase Îîiai. ... . re! hffsi............ Redacţia şi Administraţia laşi, Piaţa ‘Jiwrei No. 6. Cteel« de biaroa: 8—Î2 a. m. şi 3-6 jj. m. sessa-Ammciurî şi Reclame Se prtraesc fn coadîţiani avantajo'isf« cîrreci ia Tinti­­«nistraţia jttarului, Iaş( Pix ta Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic j £7| t*** TM—■=*~ Mf t,J‘„ Vre £-şj ț . Sub Direcţiunea unui comitet de RedacţieJ Candidaţii­­Partidului NAŢIO­NAL-LIBERUL DIN IAŞI INTRU­ ADUNAREA DEPUTAŢILOR Alegerea se face în zilele de 25, 26 şi 27 Mai c. G. G. MÂRZESCU, fost ministru de interne Const. G. Toifiu, fost deputat. Gh. GASPAR, învăţător din Cepleniţa. OSVALD RACOVIŢA, fost epitrop al Casei Sf. Spiridon din Iaşi. ION ZOPA, podgorian din lomeşti. IoriGa CIOLAN, plaga? din Româneşti. Gh. VASILIU, mecanic C. F. II peot la Senat Alegerea se face în zilele de 30 şi 31 Mai 1920 C. CRUPENSCHI, fost prefect şi primar . Preotul IOAN GOTCil, profesor. EUG. HERO VANG, fost deputat, scriitor. Semeni ales este crucea iJlp Comemorarea eroilor la Iaşi «r* • wsa»'.'»m tîntwnu-JMna-iiijunr-fi—j_nn^A- iţişi vriiiii c gi laşul a închinat ori un pios omagiu în amintirea vitejilor fii ai ţa­rei care au murit pentru mărirea Patriei. O lume imensă, alcătuită din toate straturile societăţei noastre,— după ce a asistat la serviciul divin de la Mitropolie—a­ pornit în proce­­­siune spre locul de veci unde dorm somnul glorios vitejii din timpul ma­relui răsboi naţional. Femei şi bărbaţi, copii şi bătrâni, representând toate categoriile so­ciale, au format acel măreţ cortegiu istoric care se simţia stăpânit de sentimentul celei mai curate pietăţi pentru cinstirea şi proslăvirea me­moriei acelora din a căror viaţă s’a plămădit noua Românie. Şi dacă în clipele în care străbătând străzile Iaşului, măreaţa pro­cesiune avea un aspect festiv,—la monumentele eroilor din cele două cimitire ale Iaşului, imensa mulţime s’a prosternat cu evlavie şi cu re­cunoştinţă în faţa humei care a învăluit pe acei viteji necunoscuţi, pe acei plăeşi cari ne-au păzit graniţele şi cari au salvat gloria­ unui neam întreg. Acesta rămâne înţelesul şi caracterul zilei pioase şi cu adevărat­ înălţătoare, de ori. UN CAZ GRAV ^ a**»®»*.’**«*»«'« «*5mwjw«t5*w*f»T In loc de comemorarea eroilor comemorarea „ţărănistă“ Se cuvinea, pentru cinstea eroilor a căror comemorare s’a făcut kmi, să fim scutiţi de spectacolul penibil pe care i’a oferit elevilor şi publicului adunat în sala Cinematograf­ului Modern, im domn Tabacaru, însărcinat—nu ştim de clas— să rostească cuvântarea festivă în nu­mele Universitâţei unde se spune câ ar fi un fel de profesor. Acest domn şi-a permis, în faţa unui public venit sâ asculte cuvântul de vene­raţie şi de proslăvire pentru acuia cari au căzut pe cimpu­ri de bătaie, ale ma­relui nostru război,—să facă, un dup brutal, politică, aducînd laude „oameni­lor noui“ şi batjocorind trecutul pe care, vremurile de acum, l-au prăbuşit. Este liber oricine să creadă ce voie­şte şi este liber să-şi manifestezi, şi să-şi propovăduiască opiniunile. Din acet punct de vedere şi acest domn, rătăcit nu ştim prin ce împreju­rare şi prin ce merite pe la Universita­tea­­ noastră, poate să facă ce face . Dar a veni in numele unei instituţii de cultură cum e Universitatea care nu este înscrisă nici intr'un partid politic şi can măcar nu face parte nici din blocul federaţiei socialo-ţărăniste—şi a vorbi de politică, de reforme, de oligar­hie, de trecut odios şi de oameni noui, este, pur şi simplu, o infamie. La sărbătorirea pe care conştiinţa naţională a unui întreg popor s’a sim­ţit obligată s’o facă eroilor războiului —nu pot fi îngăduite manifestaţiuni de asemenea natură, atacuri împotriva or­ganizaţiilor politice, precum nu poate fi permisă, nici chiar propaganda pentru „regimul“ oamenilor noui. E prea multă ură în viaţa noastră politică şi prea multă anarhie în stat pentru a se mai admite ca şi cu prile­jul comemorărilor naţionale să se încerce aceiaşi acţiune de ponegrire şi de des­trăbălare. Relivînd faptul, atragem atenţiunea celor in drept ca pe viitor să se renun­ţe la mediocritatea­ gindirei şi elocvenţei d-lui Ta­bacara şi să se ia toate măsu­rile pentru a nu se transforma com­mna­rari­le eroilor patriei, in comemorări „ţărăniste“ cu efecte primejdioase şi pentru educaţia elevilor şi absolut re­voltătoare pentru conştiinţa cetăţenea­scă a ascultătorilor. Cultul eroilor îngrijirea mar­­mialelor din Iaşi Scrisoarea d-lui general Pelin Bravul general Petin, ataşatul militar al Franţei în România, a adresat elevi­lor liceului naţional din curs superior, următoarea scrisoare: IASS. Domnilor, Agentul Consular al Franţei, d. Srl, îmi comunică copie de pe scrisoarea în care îi expuneţi dorinţa de a avea în grijă pe viitor mormintele soldaţilor noştri înmormântaţi în cimitirul dum­neavoastră din Iaşi. Acest gând mă mişcă şi ţin a vă mulţumi. Franţa nu va lipsi de la datoria de a întreţine mormintele sale, dar ar pute­a trece cu încredere aceasta grijă asupra D-voastră, şi cred că sunt interpretul Părinţilor celor morţi, spunându-vă că va fi oareşi­care mângâiere văzând în­florind aceste morminte, pri­n grija unor tineri cari au văzut războiul fiind copii, şi care­ au văzut la Iaşi munca depusă de Francezi.­­ Astfel prin inimele tinerilor trebui plan­tat,a îngrij­t şi respectat arborul priete­­n,îl, Franco-Române, care îşi înfige ră­dăcini aşa de adânci în pământul vostru Latin. Cred că d. Sibi va putea să vă sfă­tuiască în mod util asupra mijloacelor practice de executare a procetelor Dum­neavoastră. Vă rog, Domnilor, de a găsi aici ex­­presiunea recunoştinţelor mele şi asigu­rarea simpatiei mele profunde pentru ti­nerimea frumoasei ţări pe care o repre­zentaţi Dv. în bătrâna cetate a Iaşilor. Cătră Alegători In ziua votând Când va fi în faţa urnei Ca atât de multe liste: „Soare“, „Stele“, „Pluguri“, „Coase“ Sau... „Ciocane anarhiste“ Conştient, alegătorul Ştie pe ce drum s’a pace. Va vota întreaga lista Care are semn: O CRUCE inri „zisie Nivelul moral şi cultural al socialiştilor ieşeni — cari parodiază şi existenţa unui „cerc de studii sociale“! — s’a putut a­­precia ieri cu prilejul comem­orărei eroi­lor neamului. Pe când toată societatea ieşană, dar absolut toată, — forma acel măreţ con­voi care s’a îndreptat spre locaşul de veci al vitejilor noştrii ostaşi, singuri „socialiştii“ s’au abţinut, pentru a demon­stra ura nu numai împotriva societăţii întregi, dar şi împotriva acelora cari au murit pentru patrie!... Cetim în „Iaşul Socialist“ de eri: „Tov. D-l L. Chelerter, în puternice ac­cente de rev­oltă, demască pe acei cari sub diversele etichete evreești caută să smul­gă voturile pentru a putea plasa, etc.“ Aceasta s’a întâmplat la „Cultura“ Sâm­băta trecută, unde între multele „puternice accente de revoltă“ d-rul Chelerter a stri­gat că va da foc averei tuturor capita­liştilor evrei, încendiând casele de bancă şi lăzile de fier ale comercianţilor şi in­dustriaşilor... Şi totuşi darul Chelertei deşi confirmă „puternicele accente de revoltă“ încearcă a desfiinţa faptul în acelaş număr al zia­rului revoluţionar. La Brăila tovarăşul Gheler a vorbit din nou muncitorime­ din sindicatele roşii, cerându-i să-l trimită în Parlament pen­tru statornicia în principiile sale sindi­caliste. E drept, tov. Gheler e un veritabil sin­dicalist. Sub regimul m­arghilonianist, din timpul­­răsboiului, a fost unul dintre a­­ceia care e inventat sindicalizarea fabri­canţilor, făcând faimosul trust al indus­triaşilor, cu bine­cuvântarea fostului mi­nistru de industrie, dl Griguţă Canta­­cuzino­­... 11 Bi3&aw«BBB DUMINICA 23 MAI 1920 CANDIDAŢII NOŞ îi CONSTANTIN G. TOMA Unul dintre tinerii de valoare pe care i-a dat generaţia nouă din partidul na­­ţional-liberal din Iaşi este d. Constantin G. To­ma, avocat şi fost prim ajutor de primar al Iaşului. Ridicat din rândurile poporului, încă de pe vremea când era pe băncile Uni­versită­ţei, sufletul, dragostea şi munca lui de fiecare zi s’au îndreptat ’ spre cei mulţi cari au găsit întotdeauna în el un sprijinitor şi un ocrotitor al drepturilor şi nevoilor lor. Ca student al Universităţei din Iaşi, în unire cu alţi colegi, fii de săteni, a înfiinţat societatea „Zorile“ a cărei ac­tivitate era pe deaîntregul închinată lu­minării satelor şi studierei problemelor vieţei rurale sub toate înfăţişările ei. Ca conducător al acestei societăţi ca­re a întocmit multe anchete agricole a­­supra stărei satelor din Moldova, d. To­ma, în tovărăşie cu alţi colegi, înfiin­ţează bănci populare în comunele Ciu­­rea, Podoleni, Pipirig etc. Multe din anchetele agricole au fost pu­blicate în revista „Arhiva“ având mare ră­sunet în lumea acelora cari se ocupau cu studiul problemelor rurale. Tot ca conducător al acestei societăţi, d. C. Toma a organizat împărţiri de premii la elevii şcoalelor săteşti cari se distingeau la învăţătură, predici în bise­ricile din sate, subscripţii publice pentru clădirea bisericei din Mânzăteşti. Aceiaşi muncă neobosită a fost depusă de d. Const. G. Toma şi pentru ridica­rea păturilor muncitoare de la oraş, unde a contribuit în cea mai largă măsură la întemeerea şi recunoaşterea ca persoană morală a Casei de economie „Hatmanul Nicoară“, iar astăzi conduce „Societatea de Economie şi împrumut din Tataraşi“. Luindu-şi licenţa în drept şi îmbrăţi­şând cariera de avocat, d-l C. Toma se înscrie în partidul naţionalilieral, unde prin munca şi prin însuşirile sale se dis­tinge şi i se încredinţează postul de aju­tor de primar al Iaşului, sub prim­ariatul d-lui G. G. Mârzescu, iar la plecarea d-lui Mârzescu din fruntea comunei, i se încredinţează postul de prim-ajutor de primar. In timpurile grele ale războiului şi ale refugiului, d. C.Toma desfăşoară, ca a­­jutor de primar, o activitate neobosită şi o energie neînfrâniată, care-l consacra ca pe unul din cele mai vrednice elemente de muncă şi de pricepere ale partidului naţional-liberal. Indatorilor şi gata ori­când să-şi ser­vească cetăţenii, d. C. Toma şi câştigat o întinsă popularitate atât în­­oraş, cât şi în judeţ. Ales în parlamentul trecut cu o mare majoritate de voturi, d. C. Toma a pu­tut constata de câte numeroase simpatii se bucură printre orăşeni şi săteni, la parlamentul trecut d­ l C. Toma a ridicat protestul său cerând să se deie laşului putinţa de a se aproviziona, însufleţit de cele mai sincere simţiminte democratice şi călăuzit de ideile cele­ mai înaintate, d. Const. Toma va fi un cre­dincios apărător al intereselor ţărătu­mei şi muncitorimei. GH. CASPAR­ Unul din cei mai buni învăţători din judeţul Iaşi care cinsteşte întregul corp al al învăţătorilor­ din ţară. D. Gh. Gaşpar este absolventul şcoa­­lei normale „Vasile Lupţi“ din Iaşi, fiind clasificat printre cei dintâi. A intrat în învăţă­nânt fiind numit mai întâi la şcoala din Galaţi, de unde a tre­cut la Rădeni iar de aici la şcoala din Bun­alniţa-Cepleniţa, unde funcţionează şi astăzi. D. Gh. Gişper are în învăţământul din judeţul Iaşi o­ activitate de 24 ani. Deci un sfert de veac de educaţiune şi luminare a ţărănimii noastre, în mijlo­cul cărora a trăit tot timpul. D. Gh. Gaşpar în tot timpul carierei sale nu a fost numai un educator a! co­piilor ţăranilor, dar mai mult, a fost şi este unul din factorii pprincipali care a desfăşurat o activitate în afară din şcoală pentru luminarea ţăranului şi ridicarea stării sale economice. D. Gh. Gaşpar, a fost printre cei din­tâi care a luat iniţiativa de a se înfiinţa bănci populare. A lucrat cu cinste şi cu râvnă pentru desvoltarea acestei institu­­ţiuni menite să ridice starea economică a ţăranului. In timpul răsboiului d. Gh. Gaşpar a­ luat parte activă pe front, fiind în pri­mele rânduri în timpul celor mai glob­ale lupte pe care oştirea noastră le-a dus împotriva duşmanilor.. Pentru actele sale de vitejie şi bravură, şefii săi­­ militar l-au propus pentru avansare şi decodare Rănit de două ori în timpul luptelor şi fiind încă suferind, după încetarea răsboiului d-1 Gh. Gaşpar s’a întors la şcoala sa, unde a continuat aceiaşi ac­tivitate rodnică, şcolară şi extraşco-­lară. Ofiţer în rezervă, învăţător înaintat, d. Gh. Gaşpar este preşedintele cercului cultural, preşedintele băncei populare, şi cenzor la cooperativa „Albina“ din Cepieniţa. In aceste calitati d-­sa are pri­lejul de a desfăşura o activitate care se resimte la bine de sătenii în m­­iocul că­rora trăieşte şi pentru binele cărora îşi închină toată munca. Partidul n­aţionalibera! care în pro­gramul său a hotărât a chema la viaţa politică, elemente din rândul învăţăto­­rimii, a fixat în actu­alele aleger­i pentru­ Cameră candidatura harnicului, lumină­torului şi cinstitului învăţător şi gospo­dar, d. Gh. Gaşpar. Ţărănimea din judeţul Iaşului şi toţi' alegătorii din oraş, care apreciază o asemenea acţiune, vor vota'pe d. 'Gh. Gaşpar pentru a trimite în Pariamérg.:! ţării pe vrednicul fiu a! poporului care este învăţătorul Gh. Gaşpar din Cepîe­­niţa. CONST. G. TOMA GH. GAŞPAR VOTAT! WS-U"

Next