Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)

1920-09-26 / nr. 210

t ! UNIVERSIT t fr mUL XIV Ro. 210' tsrssfm&prmr!' * mi*vae\ ~r Ss -" Abonamente: afin Un an ..............................80 de lei Şase luni: ................ 40 de lei­­—Trei luni...........................20 de lei ?uî'£bbMZ Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa rinîrei Ne. 6. Orele de biuret: 8—Î2 a. m. şi 3­0 p. tv. Anunciuri şi Reclame Se primesc in condiţiuni avantajoase direct la Admi­nistraţia ziarului, Iaşi Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redrecţie owsssk rraswBMWKS'wnci i raiEvrsBRU.-«» Telegrama pe care şefa­ guvernalu a trimis'o d-lui !. 1. C. Brătianu—const!« tuie nu numai recunoaşterea unui edevar istoric, ci însemnează, îanainte de orice, triumful acelei dreptăţi’ intargibile pa care n’o poate acoperi niciodată urgia ome­nească. Ion Brătianu a luat în 1913 iniţiativa reformelor, ci a înscris în Constituţie expropierea in 1917. Fără hotărârea din 1913, care însemna mai mult decât un angajament de par­tid—reformele întârziau şi ceia ce astăzi se îndeplineşte, în linişte şi fără nici o convulziune lăuntrică, trebuia să se impună prin înfrângerea rezistenţei clasei stă­­pânitoare—ceiace, negreai,ar fi primejduit, mai ales în vremurile actuale, însăşi existenţa statului nostru.’ A face o reformă la timp şi a simţi necesităţile mari ale vremei —este cea dintâi datorie a omului politic şi cea dintâi dovada a opacităţii sate conducă­toare. A recunoaşte că, într’o epocă de democraţie, dreptatea socială este un prin­cipiu călăuzitor al întregei activităţi d­e guvernământ—însemnează că oamenii poli­tici sânt la înnălţimea împrejurărilor şi prevederea lor merge mână în mână cu evoluţia socială, diriguind-o şi satisfăcându-i toate exigenţele. Ion Brătianu a ştiut să devin®, astfel, factorul de iziv al progresu­lui social şi să contrabalanseze, prin acţian«K s­:, tendinţele extrem® cur­ urmăresc disclupunea actuală organizapuni de dat şi schimbarea periculoa­să a condiţiilor de existenţă materială a socităţii de astăzi. Reforma agrară ne-a dat liniştea de acum şi, prin justiţia socială pe care a realizat-o, a asigurat statului nostru întregit, un viitor de fecundă şi temeinică ac­tivitate pe toate tărâmurile. Timpul singur nici­odată n’a transformat o societate şi nu i-a impus refor­mele necesare. întotdeauna necesităţile sociale şi politice ale unei societăţi au fosit satisfăcu­te de oameni, pentru că însăşi evoluţia socială nu-şi îndeplineşte misiunea în afară de oameni... Oamenii de stat au fost, oricând, agenţii activi ai tuturor prefacerilor nece­sare, reclamate de timp şi de împrejurări. De aceia , este absurdă pretenţia acelora care, vorbind de realizarea îm­proprietărire­ şi a votului universal, afirmă că meritul acestor reforme este numai al timpului, iar oamenii politici respectivi s’au supus de frică acestui imperativ politico-social... Istoria nu se scrie cu patimă și nu poate fi falsificată... Ceiace a recunoscut generalul Aver­escu prin telegrama sa din zilele trecute este o mare izbândă a dreptatei; este un testimoniu pe care nici o pasiune şi nici o consideraţiune egoistă nu l-a putut opri de a se produce. Peste amănuntele vulgare sie vieţei de astăzi, peste atacurile nedrepte şi in­teresate ale unei demagogii înzvăpăiate — adevărul se ridică biruitor şi semeţ dominând căile limpezi ale istoriei pe care nimeni n’o poate împiedica de a con­sacra dreptatea şi de a recunoaşte meritele oamenilor. Ion Brătianu a rezumat prin op­ra sa, o întreagă epocă a vieţei noastre politico-sociali şi a asigurat, întregului neam, ori viitor de liniştită şi rodnică activitate. lată ceiace nu mai poate fi tăgăduit nici de adversarii ori­nui firești... I ’ * Incompetenţa conducătorilor actuali s’a evidenţiat întotdeauna, mai ales în ches­tie­nele teehnice şi în speciel la C. F. R. De când acestea au intrat însă pe mâ­na generalilor, mai mult sau mai puţin pensionar­, am avansat de la incompe­tenţă şi plutim în plină incoherent. Cităm exemple : Pentru a se contrabalansa acţiunea nefastă a sindicatului­­roşu revoluţionar de la ateliere, se înfăţişase sindicatele naţionale şi sindicatul general profesio­nal C. F. R. Rezultatul activităţei acestor sindicate galbene s-a văzut cu ocazia ultimei gre­ve de la aten­ţie, care a durat şapte săptămâni, fără ca circulaţia trenurilor să se resimtă, graţie acţiune! conştiente şi plină de patriotism a galbenilor. Urmarea, greva de la ateliere care era condamnată la un eşec lamentabil, s’a terminat, prin incompetenţa guver­­nurii, în un succes al ruşilor, îi s’au a­­cordat consiliere muncitoreşti în ate­liere ! După care a urmat o acţiune continuă contra sindicatelor galbene vizând dis­creditarea şi chiar desfiinţarea lor. Re­zultatele se văd acum: sindicatele naţio­nale, formate din micii agenţi, descura­­j­ă, au trecut la roşii contopindu-se cu sindicatul revoluţionar dela ateliere. Sin­dicate! profesional constituit din funcţio­narii mai culţi şi deci mai conştienţi, re­sts:*. încă. Guvernul deci, cu bună ştiinţă, îşi dis­­t­uge c •••:'" nizaţiele de ordine şi dă in­­svib­uţid C. F. R pradă agitatorilor revo­luţionari. Nu se poate ceva mai stupid. Nu cereţi explicaţii, căci nu există ! Cil­ţi irită consecinţele în gazete: ba­tiu-■ m­u aiştr­ar, stâlcirea lucrătorilor ca­re iu­­r să irit­e în sindicatele roşii, ui oh, ten .­a. inginerilor, preludiu a viitoa­rei gin­i generale, de astă dată. Dar iată aia: Vâzâa::u se că din cauza debandadei de la ateliere stocul de vre o 350 loco­motive din vechiul regat remâne staţio­nar şi că nu se poate realiza nici ait mai m­ic progres cu reparaţiele, ci din contra, s’a recurs la un remediu eroic : s’au dat locomotivele si ieste îa concesie la par­ticulari pentru un an de zile, cu condi­ţie să şi le repare singuri şi pe corup­­tul lor. In­ câteva luni numărul­ locomotivelor reparate astfel şi puse în circulaţie a a­­ju­ns la 250. Deci s’a dublat aproape par­cul anterior şi s’a dat viaţă transpor­turilor. One este puţin în curent cu afacerile C. F. R. ştie ce serviciu imens aduc na­vetele particulare, care au intensificat în mod radieri transporturile în interior şi porturi salvadu-ne de la dezastrul si­gur, spre care mergeam cu­ paşi repezi. Inconvenientele , utilizarea neraţională a vagoanelor, care colinda goale spre a a se întoarce încărcate şi specula pe ca­i­­re o fac naveterii cu cei care recurg la maşinele lor, sânt ceva,dar sânt un râu inexorabil. Mai bine transport ori­cât de scump de­cât neantul, în care ne bălă­ceam şi la care fatal vom reveni prin desfiinţarea navetelor, atât de dorită de sindicatele roşii. Maşinele retrase de la particulari, nu vor mai da nici jumătate din randamen­tul actual şi treptat, treptat vor reintra la „defecte“, căci nu va mai exista acea supraveghere şi acele sacrificii de fiecare moment, pe care numai particularul in­teresat le poate face şi graţie numai că­rora maşinele sânt mereu în funcţiune. Aceste considerente făcuseră probabil pe­­ministrul comunicaţiilor să prevadă în noua Instrucţie pentru acordare de loco­motive la particulari, apărută acum vre­o lună, că termenul de întrebuinţare se va­­ putea prelungi şi peste un an, după ne­­j vor!c. serviciului. Căci nu ne putem în­chipui ca la mijloc să fi fert o tâslăo­­­ nadă! N’a trecut de­cât o lună însă şi ace­la­ş guvern care prevăzuse clauza pre­­lingirei peste un an, vine acum cu mă­sura rechiziţionării genenerale a acelo­­raş locomotive. Rezultatul se poate prevedea : sau gu­vernul sub presiunea navetelor care au legături cu toată marea finanţă, va ceda revenind asupra mâsurei, sau dacă va persevera vom ajunge la mari procese de divine-interese şi încetul cu încetul după o scădere imediată de rendement, la încetarea treptată a circulaţiei acestor locomotive. Explicaţia procedărei ? Incoherenţa. Unde eşti Faguet, tu care ai studiat această boală socială în Franţa, ca să-i vezi ravagiele pe care le face ea în­ Ro­mânia Mare ? Araid Bggsiggr Bre­anca systasm­ Acţiunea d-ra­ G. Grigorovici Fruntaşul socialist din Braşov, sena­torul Gh. Grigorovici, vizitat de un re­dactor al ziarului „Izbânda“ şi-a mani­festat din nou nemulţumirea împotriva caracterului anarhic pe care îl menţ­ie partidul socialist. Cu toată lupta pe care au dus-o pu­ţinii din intelectuali partidului, de a cură­ţi terenul şi de a continua acţiunea pe calea deschisă de înaintaşii socialişti, cari aveau în fruntea lor pe de curînd răposatul Gh­rea, organizaţia socialistă încăpută de mîna unor persoane cari s’au dovedit a fi puşi în solda comuniştilor ruşi, nu a ascultat glasul celor cari pre­dicau în pustiu Intre auişti predicatori se află şi d-l Grigorovici care a declarat, hotărât că nu poate accepta transormarea politicei socialiste în pur bolivism. D-l G. Grigorovici a avut dese con­sfătuiri cu „socialişti din Bucureşti dar toate argument de d- sale de a convinge pe conducători că se întoarcă pe calea bună, au ram­as zadarnice. Rezultatul se vede : partidul socialist sa mi dat în flăcările bolşevismului, iar fruntaşul socialist bucovinean s’a retras la Cernăuţi unde a rupt ori­ce raporturi cu organizaţia socialistă. Totuşi socialist convins,—poate sin­gurul dintre socialişti cu autoritate care continuă şcoală lui Grierea—dl Gh. Grigorovici va face să apară in curînd o revistă socialistă în care­ va docu­menta deosebina fundamentală dintre socialismul adevărat şi comunismul re­voluţionar importat din Rusia. Noua rliidă va avea ca prim redac­tor pe d. Ş­rban Voinea, care se ştie, că a p­re­zii­dat partidului socialist un ra­port în care combate părerile exprimate de Iile Moscovei, şi toţi Cristeştii, lui de a adera la a III Internaţională. Revista d-lui Grigorovici va apare la Cernăuți. Noul preşedinte al Franţei Millerand Represesstanţii poporului francez întruniţi în congres îa Versailles, CMipace »n­ Imait act && dem­isianea d-lui Dicseh­­unei, aa & res pe­ d. Mil­­lerati® preşedinte a­ republicai fran­ceze. Fostul preşedinte al consulului de miniştri care în decursul « câtorva luni » contribuit la consolidarea vic­toriei franceze, este un om de au­­toritate mondială. Politica pe care a făcut-o d. Mil­­lerandt este cunoscută. Statornic în convingeri, având întotdeauna vi­ziunea realităţii, le­zat pe largi principii democratice, noul preşe­dinte al republicii franceze va sus­ţine cu acelaşi energie respectarea tratatului din Versailles. Millerand a avut până astăzi o atitudine fermă şi faţă de proble­ma rusă. De­şi un adept al armo­niei depline între popoare, Mille­­rand a avut toată rezerva faţâ de regimul sovietelor—şi dată fiind a­­titudine şi decisivă a actualului pre­şedinte ei republice» această rezer­vă va fi menţinută atâta vreme cât sovietele vor continua politica pe C9­ru o fac. Dacă Fiffriţ î işi punea toată spe­ranţa îa preşidenţia d-lui Millerand, stasele europene trădărănesc a gări în noul președinte au apostol al dreptății. EVnnm JLtrtdi ’A. Ie/Is JL â. „Transilvania" marea revistă editată de „Asociaţiunea pentru literatura şi cultura po­porului român“ — şi-a reînceput apariţia cu colaborări vechi şi noui. „Transilvania“ a atras o serie de scriitori din vechiul regat care variază cuprinsul re­vistei, atacând probleme de ordin cultural * Prozatorul N. N. Beldiceanu anunţă prim­ ziare că în comun cu alţi câţi­va scriitori şi artişti a pus bazele unei societăţi d­enumită „Cetatea Luminei". Această societate îşi propune să cutreere satele de la un capăt la altul al ţarei pen­tru a duce lumină în popor. Se vor citi din scrierile sănătoase ale poe­ţilor şi prozatorilor noştri de frunte şi se vor ţine şezători care să contribue la lum­iarea poporului. De aici şi titlul Societăţii „Cetatea Lu­­minei". ni&mBăl«affi«»sau s Bat» Informaţii — D. ministru Garoftid a sosit erl în localitate. Catrenul de 2. d. Garoflid a picat la Chişinău. Scopul catatoriii este de a lua oare­cari dispoz­ţtuni cu pr­vire la aplicarea kigd de împroprietărire In Ba­sarabia. — Marţi 28 Septembrie Banca Naţio­nală va începi să facă plata iubitior de ciurde pe cursul pe care guvernul o va fixa în ajun. — Socialiştii din Bavaria au res­pins propunerea de adistiune la in­ternaţionala IlI-a din Moscova. — D. M.Kat N g’n­zi preşedintele co­misiei Interimare, s’a asociat iniţiativei d-lui Th. Burada, de. a organiza o ser­bare publică a centenarului teatrului din Moldova. # In acest scop d-sa a convocat pe re­prezentanţii autorităţilor şi instituţiilor uşane , o consfătuire, fixată în localul primăriei pentru ziua de Luni, 27 S­p­­timbie. — „Oraşul“ de ieri se pric­apă— cu multa legujorare!— de raporturile cole­giale din redacţia noastră, pentru a face o mică intrigă. Insinuarea „Oraşului“ nu poate prinde sub nici o forma, foindcă pre­a e trans­parentă şi prea se distinge intenţ­­nea autorului. • In ce priveşte „ insultele“ de cari se plîng prea eleganţii stilişti ai acestui z­ar, toata lumea ştie că un adevăr nu însumaâ şi o insuitâ,— ori cât de dureroase ar fi a­­devâruru­t pentru domnii dda „Ora^m“. Ceia ce am afirmat noi — o ştie un... oraş î­treg. — D. colon/1 Negraţl Primarul laşu­lui a fost văzut azi la o oră foarte ma­tinală fsnd împreună cu d. H fLr dm t pografia ziarelor­­al că­ui coproprie­tar este. De sigur d. N gruți face singur co­rectura prozei sale. — Au relevat faptul că de la retra­gerea d-lui Miet Cantacuzino din ga­­vtrn, d. M. Negruzzi a t vomat tot mai mult spre for­maț mnea averescanâ, de­­pârtâridu-se în totul de. organ;­za punea d-lui Greceanu din care totuşi face parte, întru cît nu şi’a înaintat iacă demisiunea. Pentru a obţine mai multă încredere din parte averescanilor, d-l­ul. Ngruzzi in şedinţa comisiunei interimare, a de­clarat ca nu are nici un organ oficios— aiuze vădită la „Evinimentu care prin tăcerea-i semnif, at.vă aprob* toate criticele atît de întemeiate ce s’au adus adm nistrat^lui Comunale. Din aceasta cauzi d­­ Negrutzzi a devenit copropietarul unu­i ziar de cu­rînd apărut în localdat­. — D. M Codreanu directorul teatru­lui Naţional a plecat aseară la Bucureşti invitat de câtră d. Oct. Goga ministrul artelor, să participe la o conferinţă cu privire la reorganizarea teatrului . Pe ziua de 15 O­tombrie a. c. se deschide în Iaşi, str. Albineţ No. 5, şcoa­­la profesională de fete şi atelierul de industrie casnică „Tereza G-rin Mitices­­cu“, sub direcţiunea d-nei Elena Iordă­­chescu. Se primesc absolvente ale cursului pri­mar, iar pentru atelierele de croitorie, teletorie şi tricotaj, se caută lucrătoare, care pot fi absolvente ale cursului pro­fesional, plătite lunar. Elevele pot fi interne, semi-interne sau externe, ca s­umbri unei­ modeste pen­siuni, plătită în alimente sau bani. Orice informaţiuni se dă zilnic în lo­­t calul şcoalei latre 5 -7 p. m. S dona­­Sape Intronipe a Sindicatului Profesional Raţional C. F. R. Aseară la ora 6 p. m­ , a avut Ioc o mare întrunire în sala de Sport şi Mu­­z­că pentru alegerea comitetului definitiv. Şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lui E. Stânescu, în puţine cu­vi­te arată sco­pul adunărei atât de u­gentă pentru ale­gerea unui comitet defintiv din toate ca­tegoriile. D. Cimpoiea luind cuvântul îşi desvolta programul d sa f« de activitate. Fie­care punct din program este dezvol­tat pe larg arătâtidu-se mij­ocul de în­dreptare a tuturor neaj n.mnlor de care suferim astăzi. Inche.nd ! ce­va inimos apel la toată adunarea c-. fie­care să și dea seama de timpul grei în care trăim și sâ voteze oameni cu vorul de muncă p ntru îndreptarea râului. După cuvân­tarea d-Li Cimpoi, a nefiind nimic la or­dinea zilei, d­atăm seu pr­opune adunărei lista de candidaţi din toate categori­le aşa cum preve­de Statutul şi tot­odată explica şi modul de votare, t­â­ndu-le fie­cărui membru are un buletin de votare. Votarea se m­eriuiază cu ma­re entuziasm timp de 2 ceasuri, apoi se pr­ocedează la di.*poerea buletinelor de vot, b­egându-se un juriu. Sunt aleşi: d. Gh. Ionescu ca preşedinte şi d. Hcul a numoru. 1 p­ăvinau-se di puie. ea au fost proc­lamaţi aleşi: d. Gh. Cimpoiea ca secre­tar general, iar ca memoa d-nii Amân­au de la serviciul T, Gh. Botez de la M2, Medvedovici de la servi­cul B, Mâ­­nescu de la serviciul L, Bâdescu de la serviciul comercial şi Caz.­ino­chi din par­tea tracţiunei. Din serviciul exterior sunt aleşi d-lrii Ghiorghiu, Popa, Râşcanu, lise Mihailescu, Const. Radovici, Creţu şi Surcaş. Şedinţa se înscri­de prin cuvântarea d-lui Gh. Cimpoiea care mulţumeşte a­­dunărei pentru misiunea ce i s’a încre­dinţat, promiţând câ va fi un luptător neadormit pentru cauza comună. — Duminică 25 Oh­omorie e., se va sfinţi cu o deosebită solemn tata biserica din satul Petreşti corn. Golâeşti, ridicată din iniţativa şi cu cheltuiala săteanului Gh. Bâzdâgă din corn. Golâeşti Vor partcipa Prefectul judeţului, Pro­topopul oraşului şi alte persoane.­­ Se aduce la cunoştinţa generală, că Duminică 26 a. c. va avea loc în Au­la Universităţii, conferinţa d­­oarei Ma­ria Livescu, despre „Mişcarea culturală în Franţa şi insuficienţa ştiinţei contem­porane faţă de starea morală a timpu­­lulior“. Conferinţa se va ţinea în beneficiul grâdin­elor de copii a Societăţei Orto­doxe. Doamnele şi domnii directori ai şcoa­­lelor sânt rugaţi să aducă elevii. Parohiile sânt invitate asemenea să ia parte la conferinţă. — Ni se comva­că faptul că în Regiu­nea Silvică din localitate nu se poate gă­si de o săptămân­ă mei un domn i­giner pentru a da lămuriri celor interesaţi. Reprezentaţi ţii difentele cooperative să­teşti, bat drumurile în fiece zi, fara a parveni să capete tur un răspuns la ce­rerile lor. Şedinţa Seniatu­lui Universitar. — Aseară a avut loc şedi­nţa Senatului Uni­versitar, sub preşedinţia d­lui Iulian Ni­o­­do e­cu, rectorul univers ţâţei. Senatul a aprobat budg­tul căminului studentelor care se cineaza cu suma de 393. 000 iei şi acel al căminului studen­­ţ­ior ca­r are la venitun şi chirtueii su­ma de 660.000 lei. A aprobat de asemenea regul mr ntul de ordinea internă a cominu­ui. Senatul a aprob­at a a prote aula udi­­versitatei societăţei ortodoxe a femeilor­­române, pentru o conferinţă pe care d-ra Maria Livescu o va ţine Dominică 26 Septembrie, ora 4 după prânz. D-ra Livescu va vorbi despre Mişca­rea CnEuraia în Franţa şi insuficienţa ştiinţei contimporane faţă de starea mo­rală a timpului. Senatul universitar, faţă da multiplele lucrări i­mportante ce sunt în curs, a fu­git pe d. Iulian Teodorescu de a mai rămâne în fruntea universitaţei până la î­nticmerie. D. Iulian Teodorescu imiţând se­natul a cerut ministerului de instrucţie, de a pre­lungi cu o lună deligaţia d-lui Iulian Teodorescu ca rector al Universi­tâţei din Uşi. — Sn Mahalaua Ţi’ţora s’au găsit 2 buccele cu numeroare scule de ferârie. Ss­ende câ sunt lucruri de furat. — D. Bussero, ui simnatic funcţionar comunal a fost numit cornii*­ de poliţie la Chişinău.

Next