Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-26 / nr. 210
t ! UNIVERSIT t fr mUL XIV Ro. 210' tsrssfm&prmr!' * mi*vae\ ~r Ss -" Abonamente: afin Un an ..............................80 de lei Şase luni: ................ 40 de lei—Trei luni...........................20 de lei ?uî'£bbMZ Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa rinîrei Ne. 6. Orele de biuret: 8—Î2 a. m. şi 30 p. tv. Anunciuri şi Reclame Se primesc in condiţiuni avantajoase direct la Administraţia ziarului, Iaşi Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redrecţie owsssk rraswBMWKS'wnci i raiEvrsBRU.-«» Telegrama pe care şefa guvernalu a trimis'o d-lui !. 1. C. Brătianu—const!« tuie nu numai recunoaşterea unui edevar istoric, ci însemnează, îanainte de orice, triumful acelei dreptăţi’ intargibile pa care n’o poate acoperi niciodată urgia omenească. Ion Brătianu a luat în 1913 iniţiativa reformelor, ci a înscris în Constituţie expropierea in 1917. Fără hotărârea din 1913, care însemna mai mult decât un angajament de partid—reformele întârziau şi ceia ce astăzi se îndeplineşte, în linişte şi fără nici o convulziune lăuntrică, trebuia să se impună prin înfrângerea rezistenţei clasei stăpânitoare—ceiace, negreai,ar fi primejduit, mai ales în vremurile actuale, însăşi existenţa statului nostru.’ A face o reformă la timp şi a simţi necesităţile mari ale vremei —este cea dintâi datorie a omului politic şi cea dintâi dovada a opacităţii sate conducătoare. A recunoaşte că, într’o epocă de democraţie, dreptatea socială este un principiu călăuzitor al întregei activităţi de guvernământ—însemnează că oamenii politici sânt la înnălţimea împrejurărilor şi prevederea lor merge mână în mână cu evoluţia socială, diriguind-o şi satisfăcându-i toate exigenţele. Ion Brătianu a ştiut să devin®, astfel, factorul de iziv al progresului social şi să contrabalanseze, prin acţian«K s:, tendinţele extrem® cur urmăresc disclupunea actuală organizapuni de dat şi schimbarea periculoasă a condiţiilor de existenţă materială a socităţii de astăzi. Reforma agrară ne-a dat liniştea de acum şi, prin justiţia socială pe care a realizat-o, a asigurat statului nostru întregit, un viitor de fecundă şi temeinică activitate pe toate tărâmurile. Timpul singur niciodată n’a transformat o societate şi nu i-a impus reformele necesare. întotdeauna necesităţile sociale şi politice ale unei societăţi au fosit satisfăcute de oameni, pentru că însăşi evoluţia socială nu-şi îndeplineşte misiunea în afară de oameni... Oamenii de stat au fost, oricând, agenţii activi ai tuturor prefacerilor necesare, reclamate de timp şi de împrejurări. De aceia , este absurdă pretenţia acelora care, vorbind de realizarea împroprietărire şi a votului universal, afirmă că meritul acestor reforme este numai al timpului, iar oamenii politici respectivi s’au supus de frică acestui imperativ politico-social... Istoria nu se scrie cu patimă și nu poate fi falsificată... Ceiace a recunoscut generalul Averescu prin telegrama sa din zilele trecute este o mare izbândă a dreptatei; este un testimoniu pe care nici o pasiune şi nici o consideraţiune egoistă nu l-a putut opri de a se produce. Peste amănuntele vulgare sie vieţei de astăzi, peste atacurile nedrepte şi interesate ale unei demagogii înzvăpăiate — adevărul se ridică biruitor şi semeţ dominând căile limpezi ale istoriei pe care nimeni n’o poate împiedica de a consacra dreptatea şi de a recunoaşte meritele oamenilor. Ion Brătianu a rezumat prin opra sa, o întreagă epocă a vieţei noastre politico-sociali şi a asigurat, întregului neam, ori viitor de liniştită şi rodnică activitate. lată ceiace nu mai poate fi tăgăduit nici de adversarii orinui firești... I ’ * Incompetenţa conducătorilor actuali s’a evidenţiat întotdeauna, mai ales în chestienele teehnice şi în speciel la C. F. R. De când acestea au intrat însă pe mâna generalilor, mai mult sau mai puţin pensionar, am avansat de la incompetenţă şi plutim în plină incoherent. Cităm exemple : Pentru a se contrabalansa acţiunea nefastă a sindicatuluiroşu revoluţionar de la ateliere, se înfăţişase sindicatele naţionale şi sindicatul general profesional C. F. R. Rezultatul activităţei acestor sindicate galbene s-a văzut cu ocazia ultimei greve de la atenţie, care a durat şapte săptămâni, fără ca circulaţia trenurilor să se resimtă, graţie acţiune! conştiente şi plină de patriotism a galbenilor. Urmarea, greva de la ateliere care era condamnată la un eşec lamentabil, s’a terminat, prin incompetenţa guvernurii, în un succes al ruşilor, îi s’au acordat consiliere muncitoreşti în ateliere ! După care a urmat o acţiune continuă contra sindicatelor galbene vizând discreditarea şi chiar desfiinţarea lor. Rezultatele se văd acum: sindicatele naţionale, formate din micii agenţi, descurajă, au trecut la roşii contopindu-se cu sindicatul revoluţionar dela ateliere. Sindicate! profesional constituit din funcţionarii mai culţi şi deci mai conştienţi, rests:*. încă. Guvernul deci, cu bună ştiinţă, îşi distuge c •••:'" nizaţiele de ordine şi dă insvibuţid C. F. R pradă agitatorilor revoluţionari. Nu se poate ceva mai stupid. Nu cereţi explicaţii, căci nu există ! Cilţi irită consecinţele în gazete: batiu-■ mu aiştrar, stâlcirea lucrătorilor care iur să irite în sindicatele roşii, ui oh, ten .a. inginerilor, preludiu a viitoarei gini generale, de astă dată. Dar iată aia: Vâzâa::u se că din cauza debandadei de la ateliere stocul de vre o 350 locomotive din vechiul regat remâne staţionar şi că nu se poate realiza nici ait mai mic progres cu reparaţiele, ci din contra, s’a recurs la un remediu eroic : s’au dat locomotivele si ieste îa concesie la particulari pentru un an de zile, cu condiţie să şi le repare singuri şi pe coruptul lor. In câteva luni numărul locomotivelor reparate astfel şi puse în circulaţie a ajuns la 250. Deci s’a dublat aproape parcul anterior şi s’a dat viaţă transporturilor. One este puţin în curent cu afacerile C. F. R. ştie ce serviciu imens aduc navetele particulare, care au intensificat în mod radieri transporturile în interior şi porturi salvadu-ne de la dezastrul sigur, spre care mergeam cu paşi repezi. Inconvenientele , utilizarea neraţională a vagoanelor, care colinda goale spre a a se întoarce încărcate şi specula pe caire o fac naveterii cu cei care recurg la maşinele lor, sânt ceva,dar sânt un râu inexorabil. Mai bine transport oricât de scump decât neantul, în care ne bălăceam şi la care fatal vom reveni prin desfiinţarea navetelor, atât de dorită de sindicatele roşii. Maşinele retrase de la particulari, nu vor mai da nici jumătate din randamentul actual şi treptat, treptat vor reintra la „defecte“, căci nu va mai exista acea supraveghere şi acele sacrificii de fiecare moment, pe care numai particularul interesat le poate face şi graţie numai cărora maşinele sânt mereu în funcţiune. Aceste considerente făcuseră probabil peministrul comunicaţiilor să prevadă în noua Instrucţie pentru acordare de locomotive la particulari, apărută acum vreo lună, că termenul de întrebuinţare se va putea prelungi şi peste un an, după nej vor!c. serviciului. Căci nu ne putem închipui ca la mijloc să fi fert o tâslăo nadă! N’a trecut decât o lună însă şi acelaş guvern care prevăzuse clauza prelingirei peste un an, vine acum cu măsura rechiziţionării genenerale a aceloraş locomotive. Rezultatul se poate prevedea : sau guvernul sub presiunea navetelor care au legături cu toată marea finanţă, va ceda revenind asupra mâsurei, sau dacă va persevera vom ajunge la mari procese de divine-interese şi încetul cu încetul după o scădere imediată de rendement, la încetarea treptată a circulaţiei acestor locomotive. Explicaţia procedărei ? Incoherenţa. Unde eşti Faguet, tu care ai studiat această boală socială în Franţa, ca să-i vezi ravagiele pe care le face ea în România Mare ? Araid Bggsiggr Breanca systasm Acţiunea d-ra G. Grigorovici Fruntaşul socialist din Braşov, senatorul Gh. Grigorovici, vizitat de un redactor al ziarului „Izbânda“ şi-a manifestat din nou nemulţumirea împotriva caracterului anarhic pe care îl menţie partidul socialist. Cu toată lupta pe care au dus-o puţinii din intelectuali partidului, de a curăţi terenul şi de a continua acţiunea pe calea deschisă de înaintaşii socialişti, cari aveau în fruntea lor pe de curînd răposatul Ghrea, organizaţia socialistă încăpută de mîna unor persoane cari s’au dovedit a fi puşi în solda comuniştilor ruşi, nu a ascultat glasul celor cari predicau în pustiu Intre auişti predicatori se află şi d-l Grigorovici care a declarat, hotărât că nu poate accepta transormarea politicei socialiste în pur bolivism. D-l G. Grigorovici a avut dese consfătuiri cu „socialişti din Bucureşti dar toate argument de d- sale de a convinge pe conducători că se întoarcă pe calea bună, au ramas zadarnice. Rezultatul se vede : partidul socialist sa mi dat în flăcările bolşevismului, iar fruntaşul socialist bucovinean s’a retras la Cernăuţi unde a rupt orice raporturi cu organizaţia socialistă. Totuşi socialist convins,—poate singurul dintre socialişti cu autoritate care continuă şcoală lui Grierea—dl Gh. Grigorovici va face să apară in curînd o revistă socialistă în care va documenta deosebina fundamentală dintre socialismul adevărat şi comunismul revoluţionar importat din Rusia. Noua rliidă va avea ca prim redactor pe d. Şrban Voinea, care se ştie, că a preziidat partidului socialist un raport în care combate părerile exprimate de Iile Moscovei, şi toţi Cristeştii, lui de a adera la a III Internaţională. Revista d-lui Grigorovici va apare la Cernăuți. Noul preşedinte al Franţei Millerand Represesstanţii poporului francez întruniţi în congres îa Versailles, CMipace »n Imait act && demisianea d-lui Dicsehunei, aa & res pe d. Millerati® preşedinte a republicai franceze. Fostul preşedinte al consulului de miniştri care în decursul « câtorva luni » contribuit la consolidarea victoriei franceze, este un om de autoritate mondială. Politica pe care a făcut-o d. Millerandt este cunoscută. Statornic în convingeri, având întotdeauna viziunea realităţii, lezat pe largi principii democratice, noul preşedinte al republicii franceze va susţine cu acelaşi energie respectarea tratatului din Versailles. Millerand a avut până astăzi o atitudine fermă şi faţă de problema rusă. Deşi un adept al armoniei depline între popoare, Millerand a avut toată rezerva faţâ de regimul sovietelor—şi dată fiind atitudine şi decisivă a actualului preşedinte ei republice» această rezervă va fi menţinută atâta vreme cât sovietele vor continua politica pe C9ru o fac. Dacă Fiffriţ î işi punea toată speranţa îa preşidenţia d-lui Millerand, stasele europene trădărănesc a gări în noul președinte au apostol al dreptății. EVnnm JLtrtdi ’A. Ie/Is JL â. „Transilvania" marea revistă editată de „Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român“ — şi-a reînceput apariţia cu colaborări vechi şi noui. „Transilvania“ a atras o serie de scriitori din vechiul regat care variază cuprinsul revistei, atacând probleme de ordin cultural * Prozatorul N. N. Beldiceanu anunţă prim ziare că în comun cu alţi câţiva scriitori şi artişti a pus bazele unei societăţi denumită „Cetatea Luminei". Această societate îşi propune să cutreere satele de la un capăt la altul al ţarei pentru a duce lumină în popor. Se vor citi din scrierile sănătoase ale poeţilor şi prozatorilor noştri de frunte şi se vor ţine şezători care să contribue la lumiarea poporului. De aici şi titlul Societăţii „Cetatea Luminei". ni&mBăl«affi«»sau s Bat» Informaţii — D. ministru Garoftid a sosit erl în localitate. Catrenul de 2. d. Garoflid a picat la Chişinău. Scopul catatoriii este de a lua oarecari dispozţtuni cu prvire la aplicarea kigd de împroprietărire In Basarabia. — Marţi 28 Septembrie Banca Naţională va începi să facă plata iubitior de ciurde pe cursul pe care guvernul o va fixa în ajun. — Socialiştii din Bavaria au respins propunerea de adistiune la internaţionala IlI-a din Moscova. — D. M.Kat N g’nzi preşedintele comisiei Interimare, s’a asociat iniţiativei d-lui Th. Burada, de. a organiza o serbare publică a centenarului teatrului din Moldova. # In acest scop d-sa a convocat pe reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor uşane , o consfătuire, fixată în localul primăriei pentru ziua de Luni, 27 Sptimbie. — „Oraşul“ de ieri se pricapă— cu multa legujorare!— de raporturile colegiale din redacţia noastră, pentru a face o mică intrigă. Insinuarea „Oraşului“ nu poate prinde sub nici o forma, foindcă prea e transparentă şi prea se distinge intenţnea autorului. • In ce priveşte „ insultele“ de cari se plîng prea eleganţii stilişti ai acestui zar, toata lumea ştie că un adevăr nu însumaâ şi o insuitâ,— ori cât de dureroase ar fi adevârurut pentru domnii dda „Ora^m“. Ceia ce am afirmat noi — o ştie un... oraş îtreg. — D. colon/1 Negraţl Primarul laşului a fost văzut azi la o oră foarte matinală fsnd împreună cu d. H fLr dm t pografia ziareloral căui coproprietar este. De sigur d. N gruți face singur corectura prozei sale. — Au relevat faptul că de la retragerea d-lui Miet Cantacuzino din gavtrn, d. M. Negruzzi a t vomat tot mai mult spre formaț mnea averescanâ, depârtâridu-se în totul de. organ;za punea d-lui Greceanu din care totuşi face parte, întru cît nu şi’a înaintat iacă demisiunea. Pentru a obţine mai multă încredere din parte averescanilor, d-lul. Ngruzzi in şedinţa comisiunei interimare, a declarat ca nu are nici un organ oficios— aiuze vădită la „Evinimentu care prin tăcerea-i semnif, at.vă aprob* toate criticele atît de întemeiate ce s’au adus adm nistrat^lui Comunale. Din aceasta cauzi d Negrutzzi a devenit copropietarul unui ziar de curînd apărut în localdat. — D. M Codreanu directorul teatrului Naţional a plecat aseară la Bucureşti invitat de câtră d. Oct. Goga ministrul artelor, să participe la o conferinţă cu privire la reorganizarea teatrului . Pe ziua de 15 Otombrie a. c. se deschide în Iaşi, str. Albineţ No. 5, şcoala profesională de fete şi atelierul de industrie casnică „Tereza G-rin Miticescu“, sub direcţiunea d-nei Elena Iordăchescu. Se primesc absolvente ale cursului primar, iar pentru atelierele de croitorie, teletorie şi tricotaj, se caută lucrătoare, care pot fi absolvente ale cursului profesional, plătite lunar. Elevele pot fi interne, semi-interne sau externe, ca sumbri unei modeste pensiuni, plătită în alimente sau bani. Orice informaţiuni se dă zilnic în lot calul şcoalei latre 5 -7 p. m. S donaSape Intronipe a Sindicatului Profesional Raţional C. F. R. Aseară la ora 6 p. m , a avut Ioc o mare întrunire în sala de Sport şi Muzcă pentru alegerea comitetului definitiv. Şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lui E. Stânescu, în puţine cuvite arată scopul adunărei atât de ugentă pentru alegerea unui comitet defintiv din toate categoriile. D. Cimpoiea luind cuvântul îşi desvolta programul d sa f« de activitate. Fiecare punct din program este dezvoltat pe larg arătâtidu-se mijocul de îndreptare a tuturor neaj n.mnlor de care suferim astăzi. Inche.nd ! ceva inimos apel la toată adunarea c-. fiecare să și dea seama de timpul grei în care trăim și sâ voteze oameni cu vorul de muncă p ntru îndreptarea râului. După cuvântarea d-Li Cimpoi, a nefiind nimic la ordinea zilei, datăm seu propune adunărei lista de candidaţi din toate categorile aşa cum prevede Statutul şi totodată explica şi modul de votare, tându-le fiecărui membru are un buletin de votare. Votarea se meriuiază cu mare entuziasm timp de 2 ceasuri, apoi se procedează la di.*poerea buletinelor de vot, begându-se un juriu. Sunt aleşi: d. Gh. Ionescu ca preşedinte şi d. Hcul a numoru. 1 păvinau-se di puie. ea au fost proclamaţi aleşi: d. Gh. Cimpoiea ca secretar general, iar ca memoa d-nii Amânau de la serviciul T, Gh. Botez de la M2, Medvedovici de la servicul B, Mânescu de la serviciul L, Bâdescu de la serviciul comercial şi Caz.inochi din partea tracţiunei. Din serviciul exterior sunt aleşi d-lrii Ghiorghiu, Popa, Râşcanu, lise Mihailescu, Const. Radovici, Creţu şi Surcaş. Şedinţa se înscride prin cuvântarea d-lui Gh. Cimpoiea care mulţumeşte adunărei pentru misiunea ce i s’a încredinţat, promiţând câ va fi un luptător neadormit pentru cauza comună. — Duminică 25 Ohomorie e., se va sfinţi cu o deosebită solemn tata biserica din satul Petreşti corn. Golâeşti, ridicată din iniţativa şi cu cheltuiala săteanului Gh. Bâzdâgă din corn. Golâeşti Vor partcipa Prefectul judeţului, Protopopul oraşului şi alte persoane. Se aduce la cunoştinţa generală, că Duminică 26 a. c. va avea loc în Aula Universităţii, conferinţa doarei Maria Livescu, despre „Mişcarea culturală în Franţa şi insuficienţa ştiinţei contemporane faţă de starea morală a timpululior“. Conferinţa se va ţinea în beneficiul grâdinelor de copii a Societăţei Ortodoxe. Doamnele şi domnii directori ai şcoalelor sânt rugaţi să aducă elevii. Parohiile sânt invitate asemenea să ia parte la conferinţă. — Ni se comvacă faptul că în Regiunea Silvică din localitate nu se poate găsi de o săptămână mei un domn iginer pentru a da lămuriri celor interesaţi. Reprezentaţi ţii difentele cooperative săteşti, bat drumurile în fiece zi, fara a parveni să capete tur un răspuns la cererile lor. Şedinţa Seniatului Universitar. — Aseară a avut loc şedinţa Senatului Universitar, sub preşedinţia dlui Iulian Niodo ecu, rectorul univers ţâţei. Senatul a aprobat budgtul căminului studentelor care se cineaza cu suma de 393. 000 iei şi acel al căminului studenţior car are la venitun şi chirtueii suma de 660.000 lei. A aprobat de asemenea regul mr ntul de ordinea internă a cominuui. Senatul a aprobat a a prote aula udiversitatei societăţei ortodoxe a femeilorromâne, pentru o conferinţă pe care d-ra Maria Livescu o va ţine Dominică 26 Septembrie, ora 4 după prânz. D-ra Livescu va vorbi despre Mişcarea CnEuraia în Franţa şi insuficienţa ştiinţei contimporane faţă de starea morală a timpului. Senatul universitar, faţă da multiplele lucrări importante ce sunt în curs, a fugit pe d. Iulian Teodorescu de a mai rămâne în fruntea universitaţei până la înticmerie. D. Iulian Teodorescu imiţând senatul a cerut ministerului de instrucţie, de a prelungi cu o lună deligaţia d-lui Iulian Teodorescu ca rector al Universitâţei din Uşi. — Sn Mahalaua Ţi’ţora s’au găsit 2 buccele cu numeroare scule de ferârie. Ssende câ sunt lucruri de furat. — D. Bussero, ui simnatic funcţionar comunal a fost numit cornii* de poliţie la Chişinău.