Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-23 / nr. 3415

Pag. 2-a Viteze înalte de aşchiere a metalelor romru poporul nostru a devenit­­ tradiţie sărbătorirea anuală a Luni prieteniei romîno-sovietice. Schim­burile cultural-artistice, vizitele reci­proce ale diferitelor delegaţii, prile­juite de această sărbătoare, au dara de a întări şi mai mult prietenia ei s-a Închegat pe veci între ţara noas­tră şi Uniunea Sovietică. Este şi nor­mal să fie aşa, deoarece, cu sprijinu neprecupeţit şi dezinteresat al aceste mari tari noi ne-am căpătat indepen­denţa naţională şi înfăptuim astăz opera măreaţă de construire a socia­lismului. Sprijinul acordat nouă de Uniunea Sovietică in dezvoltarea ştiin­ţei şi tehnicii este un fapt îndeobşt cunoscut. Ca toţi muncitorii din tar noastră şi eu am simtit acest sprijin încă de pe vremea uceniciei ardeau de dorinţa de a mă perfecţiona­­: tăierea rapidă a metalelor. Dorinţ aceasta s-a accentuat mai ales atunc­­ind am auzit de rezultatele obţinut de vestitul strungar sovietic Bîcov Cunoşteam însă prea puţin din meto­da lui. In urmă cu 6 a­ni am avu ocazia fericită de a-l cunoaşte per­sonal la o demonstraţie practică I-am urmărit îndeaproape fiecar mişcare şi sfaturile date de el mi-ai fost de mare folos. Am început să studiez şi în acelaşi timp să-mi pre­gătesc sculele după sfaturile sale Treptat, treptat am căpătat încre­derea că-mi voi atinge scopul. Pri­mele succese m-au încurajat şi ma mult. Nu m-am oprit aici. Am începi să studiez îndeaproape literatura d specialitate cit şi noile metode d strunjire rapidă a metalelor. Cărţile e­ditate de Editura Tehnică mi-au fos de mare ajutor. Ele mi-au dat putini să aflu de noile realizări în domenii aşchierii metalelor. Astfel, în ultimu timp am primit lucrările: „Metodei avansate de muncă în industria me­talurgică sovietică" voi. V. .Moşini aparate, dispozitive şi scule” voi. I economia ne menaje in comistruc.iune • ncţu nr.*. I de maşini“ de V. B- Gokun etc­ Invăs­tind din aceste lucrări am putut apli­ca cu succes metoda de tăiere rapidă Bîkov-Bortkevici combinată cu cea a lui Kolesov de tăiere intensivă. De a­­semenea, citind despre metoda strun­­­­garului Vorobiov, care constă în folo­sirea cuţitelor combinate, am căpătat ■ convingerea că şi eu pot confecţiona­­ cuţite cu forme diferite. Aşa am ajuns­­ la confecţionarea cuţitului cu 3 faţete Pentru a arăta efectul economic pe care l-a adus folosirea acestui cuţit este suficient să spun că de la 60 flănşi ! cu unt cite strunjeam înainte cu un cuţit obişnuit, astăzi cu noul cuţit ! pot folosi dintr-o singură prindere­­ toate 3 faţetele, strunjind 240 flănş în 8 ore. Pe baza aceloraşi studii au­­ ajuns la concluzia că forma cuţitelei­­ Bîkov-Bortkevici poate fi îmbunătăţită.­­ Bunăoară, prin lipirea unei a treia­i plăcuţe Vidia a fost eliminat horche­s­tul de degajarea şpanului in plăcută , ceea ce a avut ca rezultat reducerea cu 50 la sută a consumului specific de plăcuţe şi creşterea productivităţii a ■ 100 la sută la confecţionarea axeie secundare. ■ Nenumărate sunt dispozitivele ş­i sculele concepute ca rezultat al stu­­­dierii literaturii de specialitate şi car­e­ au ajutat să obţin viteze Înalte de aşchiere rapidă a metalelor. Amintesc în treacăt numai citeva: dispozitivu­l cu strîngere pneumatică, ce­­perttri­­­finiţie priză directă din cutia de vite­­­ze care imi dă putinţa să fac strun­­® firea şi desfacerea piesei fără să ma­i opresc maşina etc.­­ Cele învăţate nu i«-am păstrat nu il mai pentru mine. Ele au devenit u­n bun al Întregii brigăzi pe care o con­­­duc. Dovadă, brigada noastră dă pre­­4 duse în contul anului 1966. I. ALEXANDRU CHIRU­­. strungar, uzinele ..Vasile Tudose" ­ Literatura sovietică — izvor de prețioase învăţăminte Pină nu de mult, sectorul avicoli al G.A.S. Roşia nu reuşea să facă­­ faţă sarcinilor ce-i reveneau. A­cest­­ lucru se datora mai cu seamă in­ g­­rijirii şi alimentaţiei nesatisfăcă- g­­oare a păsărilor precum şi unor­ maladii care le decimau. Inceptnd din 1957, noi am reuşit 5­0 să devenim un sector fruntaş pe 1 g gospodărie. Producţia medie pe g 8 cap de pasăre furajată a ajuns in 8 8 cursul anului 1957 la 142 ouă, ceea 8 1 ce a făcut să realizăm planul anu- 8 I al In proporţie de 126 la sută. De­­ 8 la 15 octombrie a.c. am obţinut 140 jj 8 ouă de la fiecare pasăre furajată g I iar pină la sfîrşitul lui decembrie g § va fi atinsă media de 145 ouă . La dobtndirea acestor realizări un» 8 rol hotărltor l-a avut aplicarea di- 8 8 feritelor metode avansate. In acest 8 I scop ne-a fost si ne este de mare jj 8 ajutor studierea literaturii sovieti- jj § ce de specialitate. De pildă, din re­­g­i­vista „Pu­tovodstvo“ (Creşterea vă- g­ă sărilor) noi ne-am însuşit şi am a- 8 g o ficat o serie de metode privind 8 8 furajarea păsărilor cu rafii din nu- jj 8 ireţuri combinate, care determină jj 8 creşterea in greutate şi mărirea g x producţiei de ouă. Am procedat şi 8 g la ducerea păsărilor In tabere de j? 8 vară pe lucerniere, pentru ca ele jj 8 să profite cit mai mult de verdea- g­­­ţă şi aer. In acest fel am avut si 8 2 posibilitatea să facem o serioasă 8 8 dezinfectare a halelor din sectorul * g avicol. In scopul preinttmpinării di- jj g feritelor boli și reducerii la mini- g 8 mum a mortalității. 8 8 Tot prin studierea literaturii so- 8­o­vietice de specialitate, noi am apli- ? 8 cat pe timpul iernii așternutul per- jj 0 manent la păsări, după recoman- 8 8 (ările lui Maskevici. Astfel, înec- g 8 nind din noiembrie şi pină in apoi- 8 § Ue, introducem paie in hale in ie- 8 g Iul următor : un strat subţire de jj 8 năie peste care presărăm praf de § 8 var, apoi alt strat de paie şi praf g 8 de var ş.a.m d. Operaţia aceasta o g 1 facem săptămînal, fără a mai scoa- 8 . 0 te paiele vechi afară. Se menţine 8 1 astfel o temperatură constantă in ° 8 halele păsărilor pe timpul iernii, f 8 ceea ce face să crească producţia g 8 de ouă. Prin mucegăirea paielor^se g­­ dă naştere unui complex de vita- 8 o mina B, ce ajută la distrugerea di- 8 g rerifilor microbi . Cartea sovietică de specialitate g 8 ne este astfel un preţios sfătuitor. 8 fi un izvor de prețioase învățăminte. 8 Ing. ELENA BABOI S­i sectorul avicol Q.A.S Roşia. § regiunea București OOOC0000CC OOOOOOOCCOOOOO00000000000000600000«. Spectacol cu concursul basului sovietic A. F. Vedernikov Basul A. F. Vedernikov, solist al Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova, care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-so­vietice, şi-a dat miercuri seara con­cursul la prezentarea operei „Bărbie­rul din Sevilla“ de Rossini, pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíno, interpretând rolul lui Don Ba­­silio. Făcînd dovada unor calităţi vocale deosebite şi a unei valoroase interpre­tări, artistul sovietic s-a bucurat de o primire călduroasă din partea publicu­lui bucureştean. (Agerpres). Bogat program de conferinţe Cu prilejul săptămînii ştiinţei şi tehnicii din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, în regiunea Bacău au loc numeroase manifestări orga­nizate de Consiliul Regional A R.L.U.S în colaborare cu filiala S R.S.C. Astfel la clubul Dodeni din Bicaz a avut loc o interesantă conferinţă. In fata a peste 600 de constructori ai hi­drocentralei „V. I. Lenin" a vorbit tov. inginer Gilbert Adalbert, direc­torul general al lucrărilor de cons­trucţii de aici despre. ..Intrarea în funcţiune a celei mai mari hidro­centrale din lume • hidrocentrala de la Kuibîșev“ După expunere s-a dat citire mesajului trimis eroicilor constructori de la Kuibișev. (Coresp. „Munca”) Un interesant simpozion CRAIOVA (coresp. „Munca“). — In sala Filarmonicii de Stat Oltenia a avut loc Un simpozion cu tema: ,,Am văzut U.R.S.S. în 1958". In cadrul acestui simpozion au luat cu­­vîntul tov. Ioana Stancoveanu, vice-­­ preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional, şi Atârnase Popescu, secretar al Consiliului Regio- ■ nal A.R.L.U.S. Cei doi vorbitori au povestit participanţilor despre măre­ţele construcţii ce se înfăptuiesc în Uniunea Sovietică, despre cuceririle ştiinţifice dobîndite de oamenii sovie­tici Pynpripntfl­Qflvipfipă— fljotw to marc preț tAjk­IiPlild­oUVSculd In cercctârj|c noaS|rc Printre succesele mari dobîndite de savanţii sovietici sunt şi acelea privind cercetările în vederea folo­sirii energiei atomice în scopuri paş­nice. Ele sunt numeroase și deosebit de interesante. Folosirea izotopilor radioactivi constituie pentru cerce­tările din domeniul fizicii, chimiei şi biologiei o cotitură radicală, marca­tă printr-o pătrundere mai adîncă în misterele naturii şi ale vieţii. O importanţă foarte mare a avut pentru ştiinţele agricole aprofunda­rea problemelor de fiziologie, biolo­gie şi agrochimie de către cercetă­­torii sovietici. Astăzi, datorită lu­crărilor savanţilor L. A. Kursa­­nov, M. A. Kuzin, V. A. So­kolov, M. V­ Klicikovski şi ale colaboratorilor lor, utilizarea izoto­pilor radioactivi în cercetările agro­nomice a căpătat o răspîndire foarte largă. De pildă, in urma cercetării proceselor de circulaţie a substanţe­­lor minerale in plante, la care s-a folosit izotopul radioactiv al carbo­nului, s-a clarificat mecanismul de ----------------------­asimilare a acidului carbonic prin rădăcini şi s-a arătat astfel impor­tanţa pe care o are bioxidul de car­bon din sol ca sursă de carbon pen­tru plante. Studiile asupra distribu­ţiei carbonului şi migrării substan­ţelor organice cu carbon radioactiv au permis să se stabilească vite­zele si direcţiile în care produşi­ fotosintetici circulă prin plante pre­cum şi factorii care influenţează flu­xul asimilatelor. Pe această cale s-a putut stabili că asimilatele trimise de plantă nu rădăcinii sufăr aici o serie de transformări biochimice apoi sunt din nou vehiculate către ţesuturile mai tinere, ceea ce a­­rată că in plante există două cu­rente, în direcţii opuse, formate de transfocarea a numeroase substanţe între diferitele e­i organe. Lămurirea şi cunoaşterea fenomenelor de acest gen au şi aplicaţii practice, putîn­­du-se stabili timpul cînd trebuie fă­cute experienţele în verde la plante. Una din problemele cele mai im­portante de agrochimie este aceea a studiului aplicării îngrăşămintelor şi nutriţiei plantelor în vederea elabo­rării metodelor de sporire a coefi­cientului de utilizare a îngrăşăminte­lor, pentru ridicarea fertilităţii soluţ­iilor. In această direcţie au fost ob­ţinute rezultate remarcabile In urma cercetărilor făcute cu fosfor radio­activ. Se cunoaşte marea însemnă­tate ce o are fosforul în nutriţia plantelor. Faptul acesta, împreună cu posibilitatea ce o oferă fosforul radioactiv de a fi folosit relativ u­­şor în experienţe, au contribuit la introducerea metodei radioizotopice in agricultură. In urma experienţe­lor făcute în Uniunea Sovietică cu fosfor marcat s-a putut stabili con­ţinutul în forme asimilabile a fosfa­­tilor din sol şi să se aprecieze ast­fel şi gradul de accesibilitate pentru plante a acestor forme. Folosirea me­todei radioizotopice a permis să se stabilească ritmurile de acces a sub­stanţelor nutritive extrase de plante din îngrăşăminte , influenţa ce o are mărimea şi frecvenţa aşezării granulelor în sol asupra asimilării fosforului de către plante, precum şi să se facă numeroase observaţii asupra felului cum acţionează însu­şirile fizico-chimice ale solului asu­pra dinamicei îngrăşămintelor în­corporate în sol. Folosirea atomilor marcaţi a per­mis să se elaboreze metode pentru determinarea umidităţii solului şi a compactităţii acestuia, putîndu-se astfel urmării efectul lucrărilor me­canizate asupra tasării solului. Izotopii radioactivi sunt folosiţi în Uniunea Sovietică şi pentru studiul paraziţilor si dăunătorilor la plante, in vederea stabilirii celor mai e­­ficace metode de combatere a lor. Astfel, prin marcarea microorganis­melor s-a putut stabili modul de in­fecţie si centrele de acumulare a ciupercilor şi bacteriilor în plante. Prin autoradiografii s-au putut obser­va modificările provocate de agen­ţii patogeni în ţesuturile plantelor, ca obturarea vaselor, care cauzează uscarea plantelor. Pe lingă cercetările legate de pro­cesele fiziologice ale plantei, ener­gia radiantă e­misă de izotopi este folosită şi în vederea obţinerii de mutaţiuni somatice folositoare, care să fie transmise vegetativ. In aceas­tă direcţie cercetările sunt avansate, iar genetica iradierii a făcut un pas înainte. Materialul obţinut prin ira­dieri se studiază acum in mai multe generaţii spre a se cunoaşte cum se menţine ereditatea modificărilor ob­ţinute. O aplicaţie practică se întrevede prin iradierea seminţelor cu sursă radioactivă slabă. Din experienţele făcute până acum s-a obţinut în cele mai multe cazuri o mărire a facultă­ţii germinative a seminţelor iradiate cu doze mici. Aplicaţiile izotopilor radioactivi în agricultură sunt extrem de numeroase şi variate Din vastul material de cercetări efectuate pină în pre­­zent s-au prezentat doar citeva as­pecte. Dacă ne gîndim că pentru cercetările făcute a trebuit să se elaboreze concomitent metodele de lucru şi aparatura necesară, ne pu­tem da seama ce material preţios pune Uniunea Sovietică la dispoziţia cercetătorilor din R.P.R. în acest do­meniu. An de an, acordurile înche­iate între Academia R.P.R. şi Aca­demia de Ştiinţe a U.R.S.S. au per­mis unui număr destul de mare de cercetători români să urmeze cursuri de specializare în cercetările cu a­­tomi marcaţi la Institutele din Uniu­nea Sovietică. Astăzi, cercetătorii din agricultură care folosesc izotopi radioactivi au asigurată şi baza materială, adică e­­lementele radioactive, datorită spri­­jinului dat de Uniunea Sovietică pentru construirea reactorului din ţara noastră. Până la intrarea în funcţiune a acestuia elementele ra­dioactive necesare cercetărilor au fost primite tot din U.R.S.S. Trebuie de asemenea remarcat că Uniunea Sovietică a contribuit în mare măsură la dezvoltarea cercetă­rilor în domeniul agriculturii şi prin trimiterea unei aparaturi nucleare de calitate excepţională. Astfel, la­boratorul de cercetări cu izotopi al Institutului de Cercetări Agronomice al Academiei R.P.R. este înzestrat a­­proape exclusiv cu aparate sovietice. Ajutorul acordat ţării noastre de către Uniunea Sovietică a adus o contribuţie extrem de preţioasă la dezvoltarea cercetărilor cu atomi marcaţi în domeniul agriculturii. Cu­noaşterea temeinică şi folosirea rea­lizărilor obţinute de savanţii sovie­tici sunt o chezăşire sigură pentru progresul nostru pe acest tărîm de cercetare. Ing NICULAE BAJESCU Institutul de Cercetări Agrono­mice București » Scenă din piesa ,,Furtuna“ de A. N. Ostrovski, jucată de colectivul Teatrului de Stat din Galaţi, pe scena Teatrului C.C.S. din Capitală. MUNKA Clubul petroliştilor din Ţicleni Conferinţele educă Convorbire cu o directoare de club ...Cindva, locul de întunire al do­­cherilor era circiuma. Prăsite ca ciu­percile în jurul portului, aceste du­­ghene — ţinute de cele mai multe ori de vătafi ori de complicii acestora — constituiau adevărate focare de in­fecţie fizică şi spirituală. Pe atunci, plata oamenilor se făcea în cîrciumă, pentru ca puţinii bani cîştigaţi cu ne­mai­pomenite sforţări ale muşchilor, să se întoarcă mai repede şi direct în buzunarul lipitorilor din port. Mă gîndeam la toate acestea, în timp ce vizitam clubul „7 No­iembrie” de pe lîngă D.R.N.F.-Brăila. Nu este zi în care sălile de lectură şi de şah, de conferinţe şi de radiofonie, să nu fie pline de amatori. Tinerii in­tră aci ca în propria lor casă , cei vîrstnici cu amintirile neguroase des­­pre trecut şănţuite în memorie, preţu­iesc îndoit liniştea unei după amiezi dedicate cititului, sau lucrurile noi pe care le ridică o conferinţă intere­santă. Tocmai despre acest din urmă su­biect — conferinţele — şi anume des­pre cele închinate în special educării patriotice a oamenilor, m-am întreţi­nut cu tovarăşa Anişoara Petrini, di­rectoarea clubului. — Trebuie să vă spun — începu to­varăşa Petrini — că asemenea confe­rinţe au intrat de mult în obişnuinţa docherilor noştri. In ultimul timp, s-au ţinut conferinţe despre patriotis­mul socialist, despre eroi ai clasei muncitoare (Ilie Pintilie, Vasile Roşi­tă, Olga Bancic) despre necesitatea apărării avutului obştesc, despre cin­ste şi adevăr (insistîndu-se asupra a­­titudinii faţă de muncă şi viaţă în statul socialist) etc. — Intr-adevăr, un program bogat şi variat Ne-ar interesa însă să ne spuneţi ce anume v-a determinat să a­­legeţi temele înşirate mai sus? — In această direcţie, noi ne ba­zăm îndeaproape pe înseşi cererile muncitorilor adică ale viitorilor as­cultători. Tovarăşul Dumitru Bălan, responsabilul colectivului de conferen­ţiari, şi cu mine ne consultăm înain­tea fiecărei conferinţe cu numeroşi do­cheri, marinari, mecanizatori etc. Pot să vă spun, de pildă, că, la cererea unor tineri ca Stoian­­Moraru şi Lucian Gherson din sectorul mecanizate, a fost ţinută conferinţa despre eroi ai clasei muncitoare. De asemenea, faptul că particip la majoritatea consfătuiri­lor de producţie îmi ajută să văd care sunt principalele probleme ridicate de muncitori şi, deci, cărora din aceste probleme Ie putem răspunde prin con­ferinţe. — Ce ne puteţi spune despre Îndru­marea şi sprijinul primit din partea comitetului de întreprindere în această direcţie ? — Este o îndrumare concretă şi e­­ficace. Atît tovarăşul Nicolae Bîrlă­­deanu, preşedintele comitetului de În­treprindere, cît şi tovarăşul. Roman Panait, responsabilul comisiei muncii culturale de masă, se preocupă Îndea­proape de conţinutul conferinţelor, de tematica lor, de Interesul stimnit în rîndul muncitorilor. Dar îndrumarea nu se reduce numai la controlul acti­vităţii. întotdeauna sintem­ puşi în cu­rent cu principalele probleme din pla­nul de muncă al comitetului, sîntemi direct ajutaţi în elaborarea temelor, în popularizarea acestor conferinţe, pen tru a ne asigura un auditoriu cît ma numeros. — Tn ce constă metodele dvs. de popularizare a conferinţelor ? — însuşi faptul că In alegerea te­melor ţinem seama de cerinţele oame­nilor ne asigură, ca să zic aşa, succe­sul de public. Fireşte că nu ne mulţu­mim Insă numai cu aceasta. O bună metodă o constituie munca de popu­larizare de la om la om. înainte cu cel puţin o săptămlnă de data cînd este fixată conferinţa, membrii comi­tetului de Întreprindere, responsabilul colectivului de conferenţiari, delegaţii cu munca culturală din grupa sindi­cală stau de vorbă cu un anumit nu­măr de tovarăşi. Trimitem de asemenea invitaţii scrise, ne folosim de afişe, de staţia de amplificare. Vreau să subli­niez că majoritatea conferinţelor se ţin şi în principalele sectoare de muncă. — Ce eficienţă au aceste confe­rinţe ? — Eficacitatea lor este direct pro­porţională cu Interesul pe care-l stîr­­neşte tema şi — desigur — conţinu­tul conferinţei respective. De pildă, conferinţa despre păstrarea avutului obştesc a avut un larg răsunet. Tova­răşi ca Petre Crăciunescu, Anghel Cristache, Dumitru Caramfil şi-au luat angajamentul de a păzi ca lumina o­­chilor bunurile poporului. Ei au repa­rat — prin muncă voluntară — unele motoare de la uzină, care zăceau de multă vreme nefolosite. Conferinţa despre eroi ai clasei muncitoare a tre­zit un ecou imediat în rîndurile tine­rilor. Un exemplu : tinerii din sectorul mecanizate au discutat abaterile de la morală ale unui tovarăş de muncă, arătîndu-i cît de greşită este atitudi­nea sa în comparaţie cu marea frumu­­seţe morală a înaintaşilor noştri, care s-au jertfit pentru cauza socialismu­lui. Discuţia a fost foarte eficace. ★ Rezultatele obţinute în cadrul clu­bului „7 Noiembrie“ Brăila In legă­tură cu conferinţele, constituie o expe­rienţă bună şi pentru alte cluburi. Avînd ca ţintă precisă educarea neîn­cetată a oamenilor în spiritul patrio­tismului socialist, aceste conferinţe cu un auditoriu tot mai numeros, produc o serioasă înrărire pozitivă asupra muncitorilor de la D.R.N.F.-Brăila. Tematica de pină acum a conferin­ţelor suferă însă prin lipsa subiecte­lor legate de educaţia în spiritul in­ternaţionalismului proletar. Ar fi foar­te folositoare şi conferinţe despre succesul lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., despre lupta clasei mun­citoare din ţările capitaliste. O ade­vărată educaţie patriotică nu se poa­te face decit îmbinînd-o strîns cu edu­caţia în spiritul internaţionalismului ■ proletar. SORIN HOLBAN corespondent al ziarului „Munca" 1 nansrii rpchiunstoi stillafî Joi 23 octombrie 1958 - nr. 3415 jjUn bun exemplu! In fiecare slmbătă şi duminică !■ îndeosebi, la baza sportivă „Sănă- t tatea" de pe str. Buze­şti, e mare ? animaţie. Sute de iubitori ai spor­­i­tului umplu tribunele, urmărind­­ meciurile de volei şi basket, alţii­­ se adună in jurul meselor de şah, unde de asemenea pot vedea dispute interesante. In patria noas­tră asemenea aspecte au devenit jj astăzi lucruri obişnuite, ce pot fi­­ Inttlnite pe zeci de terenuri şi soft de sport din Capitală, ca şl in; J restul fdrii, tn oraşe şl la sate. Ceea ce dorim a consemna In a-­­­ceste rlnduri este ordinea şl cu­răţenia ce domnesc la sus-numita­­ bază sportivă. Terenurile bine în­grijite, materialul sportiv gos- j| podărit cu grijă fac cinste colec­tivului respectiv. Probabil că mai J sunt unii care ar avea de invol­at J cite ceva de aici. Noi le recoman■ j dăm să facă o vizită la baza spor. jq tivă din Buzești. jj ! (Rep) fi ! Peste 13.000 kg. fire economisite Principalul obiectiv al întrecerii tex­­tilişti­lor de la fabrica „Libertatea“­­Sibiu este economisirea de materie primă, astfel ca din aceeaşi cantitate de material să se obţină produse mai multe şi de mai bună calitate. Ani­­lizîndu-se recent rezultatele obţinute în această privinţă, a reieşit că la fire pieptănate s-au economisit 3.286 kg, 4.354 kg fire cardate, 1.132 kg fire de bumbac etc. In total, în cele trei tri­mestre care au trecut din acest an, colectivul fabricii a economisit peste 13.000 kg diferite fire. Este un succes cu care muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de aici se mîndresc pe bună dreptate. El a fost dobîndit ca urmare a preocupării pentru realizarea de eco­nomii la fiecare loc de muncă şi mai ales, este un rezultat al măsurilor teh­­nico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii şi comitetul sindical. De pildă, Încă de la începutul anului s-a trecut la controlul valoric al ames­tecului, ceea ce a­­permis evitarea creş­­terii preţului de cost planificat. Spre a se elimina pierderile cauzate de ţevile noi şi defecte provenite din filatura cardată, s-a construit o ma­şină de bobinat cu 4 capete, în scopul rebobinării acestor ţevi, reducându-se astfel deşeurile provocate în secţia ţesătorie. Datorită muncii perseverente depu­se de colectivul fabricii şi aplicării măsurilor luate s-a ajuns ca­­preţul de cost să fie redus cu 0,30 la sută faţă de sarcina planificată. Nu încape îndoială că harnicii mun­citori de aici, mobilizaţi în întrecerea socialistă de către organele sindicale şi avînd permanent îndrumarea orga­nelor de partid, vor reuşi să îndepli­nească cu succes angajamentul luat, în cinstea zilei de 7 Noiembrie, şi a­­nume de a reduce cu 1% indicii de consum planificaţi şi de a realiza eco­nomii de 661.165 lei la materia primă. Ing. Marian Cucută Cu ajutorul ţăranilor muncitori In unităţile sanitare din ţara noa­stră se duce o luptă hotărîtă în vede­rea păstrării şi gospodăririi cu grijă a avutului obştesc. Din păcate Insă, mai există unele elemente descompuse, care sub diferite forme, încearcă să fure din avutul obştesc „rotunjindu-şi" în acest fel veniturile. De pildă, suro­rile Maria Druţă şi Constanţa Druţă, care aveau funcţia de feliere la cir­cumscripţia medicală din comuna Găi­­ceana, raionul Adjud, sustrăgeau în mod sistematic însemnate cantităţi de medicamente, pe care le vindeau apoi la preţ de speculă. Vigilenţa ţăranilor muncitori din comună nu a putut însă fi înşelată multă vreme. In urma sezisărilor făcute de ei Secţiunea sanitară a Sfatului popular raional Adjud, a întreprins un control serios în această privinţă. S-a consta­tat astfel că sezisarea era justă. Prin­se asupra faptului, ambele surori au fost trimise în faţa justiţiei popu­lare care le-a aplicat pedeapsa meri-:T­­ată­, Cezar Mie şofer In cîteva rînduri . La începutul acestui an, Casa de Ajutor Reciproc de pe lingă comitetul de întreprindere al rafinăriei Nr. 8 Dăr­­măneşti avea 186 de membri şi un fond de 26.721 lei. Datorită muncii desfăşu­rate de comitetul de direcţie al C.A.R., care a constat în primul rind In rezol­varea la timp a cererilor primite, numărul membrilor a crescut in mod simţitor. Astăzi, C.A.R. are un număr de aproape 250 membri, iar fondurile au atins suma de 46.545 lei. In primele 8 luni ale anului s-au acordat împru­muturi in valoare de 121.993 lei unui număr de 190 membri. Mircea Mărdărescu . In staţiunea Borsec, cei veniţi la odihnă şi tratament sunt primiţi cu drag, sunt cazaţi, hrăniţi şi îngrijiţi în condiţiuni ireproşabile. Pe lingă condi­ţiile desăvârşite de masă şi cazare există aici posibilităţi pentru a juca şah, remy, şubah, popice, volei. De a­­semenea se ţin cu regularitate diferite conferinte şi se organizează excursii, in timpul cit am stat in staţiune am vizitat pe lingă locurile din împreju­rimi ca: cele şapte izvoare. ..Grota urşilor" şi „Cetatea Lupului". Cheile Bicazului, Lacul Roşu, o parte din marele şantier al hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi alte locuri pe care n-am să le uit multă vreme. Ioan Precup . Nu de mult, la fabrica de postav Buhuşi a intrat parţial în funcţiune noua boiangerie de vopsit ţesături din lină fină. Utilajul şi aparatele de vop­sit care s-au montat şi care urmează să se monteze sunt confecţionate în atelierele de timplărie şi linichigerie ale fabricii. Trebuie subliniat că în noua boiangerie condiţiile de muncă sunt dintre cele mai bune, deoarece ea este înzestrată cu instalaţii moderne de iluminat, de aerisire şi absorbire a aburului. Moritz Rozenberg Cind se va termina ? ...Vatra Dornei. Seara işi lăsase de mult vălul peste frumosul oraş. Chiţ-Chiţ, căpetenia neamului şori­­cesc, abia aşteptase clipa asta. Săr­manul plecase in neştire unde-l duse­seră ochii. Fusese dat afară din ve­­chea-i locuinţă şi acum trebuia să-şi găsească alta. Tiptil, tiptil s-a stre­curat peste podul de lemn aruncat peste zglobia apă a Dornei. Clipoci­tul molcom al riului l-a însoţit până în apropierea unei clădiri masive, colţ cu strada Gării. S-a oprit un loc. A dat clteva tricoale, pentru a se convinge dacă spaţiul nu fusese atribuit altcuiva. Clădirea era liberă. S-a ridicat atunci in două lăbuţe ca să preamărească pe cel de sus care i-a îndreptat paşii spre acest lăcaş. Deodată insă auzi citeva setruieturi şi trosnete. Apoi o voce sparse liniş­tea serii, întrebîndu-l: — Cine eşti tu de mă priveşti aşa duios ? De unde vii şi ce vrei să admiri la mine ? Chiţ-Chiţ rămase tablou. Dinţii în­cepură să-i clănţăne. Se uită împre­jur. Ţipenie. După o pauză, aceeaşi voce, însoţită acum de oţuri şi sus­pine lungi, i se adresă: — Of... Off, că tare-s necăjită şi prăpădită. Ascultă numai cum imie trosnesc încheieturile. De cinci ani şi mai bine bolesc şi nimeni nu-mi găseşte leacul. HU... Hit... Hit... ,,Sărmană creatură­­“ zise Chiţ- Chiţ in sinea sa. Apoi, tare : — Dar bine, cum de ai ajuns aşa­ ? — Ascultă, am să-ţi povestesc şi ai să afli­...Era prin anul 1952. Cu aproba­rea unanimă şi entuziastă a cetăţeni­lor din acest oraş s-a hotărit să se construiască pe locul acesta o casă de cultură. Domenii se şi vedeau în­zestraţi cu un lăcaş mare, pe măsura cerinţelor lor. Dorinţa lor, era în­dreptăţită. Acest colţ de ţari, nease­muit de frumos, ţinea să fie un pas cu vremurile noi. Un arhitect, pe nume Petre Harasim, a făcut schiţa iniţială a viitoarei case de cultură. In 1954, un oarecare Grecu, care-şi omora timpul prin staţiune din cauza plictiselii, a fost angajat in mod par­ticular să definitiveze planul lucrării fără deviz.­După ce plimbăreţul şi-a încasat banii pentru ,,serviciul" pres­tat, lucrarea a fost preluată in întregi­me de Institutul Regional de Proiec­tări, care urma să termine el ceea ce încercase să facă Grecu. S-a deschis şantierul. Domenii, cu mic şi mare, şi-au dat intilnire la munca voluntară, întreprinderile şi instituţiile locale au sprijinit un fel şi chip terminarea con­strucţiei. Eram tare bucuroasă văzind cum mă înalţă aşa de repede. Mă şi vedeam in ziua festivă, cind, conform tradiţiei, cineva de la sfatul popular ar fi tăiat panglica cu foarfecă, apoi, in faţa entuziastei adunări, pe scena sălii de spectacole, flăcăi şi fete îm­brăcaţi in frumoase costume naţiona­le, ar fi încins un joc îndrăcit. Ah, dar nu s-a intimplat astfel ! După ce am fost ridicată aşa cum sint astăzi, totul s-a liniştit... — Şi acum ? — Acum ? Of, asta-i întrebarea : cind vor avea de gind să mă termi­ne ? Dacă ai şti că pentru ceea ce sunt s-a cheltuit o avere ! Nici mai mult, nici mai puţin, de­cit 671.355 lei, din care 434.715 sunt banii domenitor, rezultaţi din autoim­­punere. Ei au dat cu dragă inimă a­­ceşti bani, pentru ca să aibă un lă­caş de cultură. Păcat de bani. Dacă m-ar fi făcut din cărămidă un loc de lemn ar fi costat şi mai ieftin şi de­mult eram gata. Te rog să mă crezi. Simt că-mi dau sfîrşitul dacă o să mai stau aşa în bătaia Ploilor şi a crivăţului care-mi săgetează întregul corp. Ar trebui ca sfatul popular re­gional să facă o anchetă amănunţită pentru a trage la răspundere pe cei care şi-au bătut joc de mine şi de banii dornenilor. Asta-i povestea mea tristă. Hit... HU... Şi clădirea începu iar să plîngă a jale. — Nu-ţi pierde firea ! căută s-o îmbuneze Chiţ—Chiţ. N-ai să fii sin­gură. Am să aduc aici neamul meu şo­­ricesc să-ţi ţie de urât. Suntem­ mulţi. O să ne distrăm de minune■ Ai să vezi ! ...Acele ceasornicului se apropiase­ră de miezul nopţii. Liniştea era apă­sătoare. Spovedania clădirii il copleşi­se pe Chiţ-Chiţ, dar pe de altă parteu­ şi înveselise. Găsise deocamdată spaţiul mult, dorit. De aceea o luă la fugă să- şi anunţe familia... De sus, din norii ce retezau şirurile de munţi ai Căli­­manului şi Dornişoarei, se scutura o ploaie rece de toamnă.­­Stropii ţăcă­neau sacadat în faţada de lemn a bietei clădiri care de mult trebuia să se numească „Casa de Cultură a ora­șului Vatra Dornei". Pic, poc, pic, poc... S. TRANDAFIRESCU

Next