Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)
1958-10-23 / nr. 3415
Pag. 2-a Viteze înalte de aşchiere a metalelor romru poporul nostru a devenit tradiţie sărbătorirea anuală a Luni prieteniei romîno-sovietice. Schimburile cultural-artistice, vizitele reciproce ale diferitelor delegaţii, prilejuite de această sărbătoare, au dara de a întări şi mai mult prietenia ei s-a Închegat pe veci între ţara noastră şi Uniunea Sovietică. Este şi normal să fie aşa, deoarece, cu sprijinu neprecupeţit şi dezinteresat al aceste mari tari noi ne-am căpătat independenţa naţională şi înfăptuim astăz opera măreaţă de construire a socialismului. Sprijinul acordat nouă de Uniunea Sovietică in dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii este un fapt îndeobşt cunoscut. Ca toţi muncitorii din tar noastră şi eu am simtit acest sprijin încă de pe vremea uceniciei ardeau de dorinţa de a mă perfecţiona: tăierea rapidă a metalelor. Dorinţ aceasta s-a accentuat mai ales atuncind am auzit de rezultatele obţinut de vestitul strungar sovietic Bîcov Cunoşteam însă prea puţin din metoda lui. In urmă cu 6 ani am avu ocazia fericită de a-l cunoaşte personal la o demonstraţie practică I-am urmărit îndeaproape fiecar mişcare şi sfaturile date de el mi-ai fost de mare folos. Am început să studiez şi în acelaşi timp să-mi pregătesc sculele după sfaturile sale Treptat, treptat am căpătat încrederea că-mi voi atinge scopul. Primele succese m-au încurajat şi ma mult. Nu m-am oprit aici. Am începi să studiez îndeaproape literatura d specialitate cit şi noile metode d strunjire rapidă a metalelor. Cărţile editate de Editura Tehnică mi-au fos de mare ajutor. Ele mi-au dat putini să aflu de noile realizări în domenii aşchierii metalelor. Astfel, în ultimu timp am primit lucrările: „Metodei avansate de muncă în industria metalurgică sovietică" voi. V. .Moşini aparate, dispozitive şi scule” voi. I economia ne menaje in comistruc.iune • ncţu nr.*. I de maşini“ de V. B- Gokun etc Invăstind din aceste lucrări am putut aplica cu succes metoda de tăiere rapidă Bîkov-Bortkevici combinată cu cea a lui Kolesov de tăiere intensivă. De asemenea, citind despre metoda strungarului Vorobiov, care constă în folosirea cuţitelor combinate, am căpătat ■ convingerea că şi eu pot confecţiona cuţite cu forme diferite. Aşa am ajuns la confecţionarea cuţitului cu 3 faţete Pentru a arăta efectul economic pe care l-a adus folosirea acestui cuţit este suficient să spun că de la 60 flănşi ! cu unt cite strunjeam înainte cu un cuţit obişnuit, astăzi cu noul cuţit ! pot folosi dintr-o singură prindere toate 3 faţetele, strunjind 240 flănş în 8 ore. Pe baza aceloraşi studii au ajuns la concluzia că forma cuţitelei Bîkov-Bortkevici poate fi îmbunătăţită. Bunăoară, prin lipirea unei a treiai plăcuţe Vidia a fost eliminat horchestul de degajarea şpanului in plăcută , ceea ce a avut ca rezultat reducerea cu 50 la sută a consumului specific de plăcuţe şi creşterea productivităţii a ■ 100 la sută la confecţionarea axeie secundare. ■ Nenumărate sunt dispozitivele şi sculele concepute ca rezultat al studierii literaturii de specialitate şi care au ajutat să obţin viteze Înalte de aşchiere rapidă a metalelor. Amintesc în treacăt numai citeva: dispozitivul cu strîngere pneumatică, ceperttrifiniţie priză directă din cutia de viteze care imi dă putinţa să fac strun® firea şi desfacerea piesei fără să mai opresc maşina etc. Cele învăţate nu i«-am păstrat nu il mai pentru mine. Ele au devenit un bun al Întregii brigăzi pe care o conduc. Dovadă, brigada noastră dă pre4 duse în contul anului 1966. I. ALEXANDRU CHIRU. strungar, uzinele ..Vasile Tudose" Literatura sovietică — izvor de prețioase învăţăminte Pină nu de mult, sectorul avicoli al G.A.S. Roşia nu reuşea să facă faţă sarcinilor ce-i reveneau. Acest lucru se datora mai cu seamă in grijirii şi alimentaţiei nesatisfăcă- goare a păsărilor precum şi unor maladii care le decimau. Inceptnd din 1957, noi am reuşit 50 să devenim un sector fruntaş pe 1 g gospodărie. Producţia medie pe g 8 cap de pasăre furajată a ajuns in 8 8 cursul anului 1957 la 142 ouă, ceea 8 1 ce a făcut să realizăm planul anu- 8 I al In proporţie de 126 la sută. De 8 la 15 octombrie a.c. am obţinut 140 jj 8 ouă de la fiecare pasăre furajată g I iar pină la sfîrşitul lui decembrie g § va fi atinsă media de 145 ouă . La dobtndirea acestor realizări un» 8 rol hotărltor l-a avut aplicarea di- 8 8 feritelor metode avansate. In acest 8 I scop ne-a fost si ne este de mare jj 8 ajutor studierea literaturii sovieti- jj § ce de specialitate. De pildă, din regivista „Putovodstvo“ (Creşterea vă- gă sărilor) noi ne-am însuşit şi am a- 8 g o ficat o serie de metode privind 8 8 furajarea păsărilor cu rafii din nu- jj 8 ireţuri combinate, care determină jj 8 creşterea in greutate şi mărirea g x producţiei de ouă. Am procedat şi 8 g la ducerea păsărilor In tabere de j? 8 vară pe lucerniere, pentru ca ele jj 8 să profite cit mai mult de verdea- gţă şi aer. In acest fel am avut si 8 2 posibilitatea să facem o serioasă 8 8 dezinfectare a halelor din sectorul * g avicol. In scopul preinttmpinării di- jj g feritelor boli și reducerii la mini- g 8 mum a mortalității. 8 8 Tot prin studierea literaturii so- 8ovietice de specialitate, noi am apli- ? 8 cat pe timpul iernii așternutul per- jj 0 manent la păsări, după recoman- 8 8 (ările lui Maskevici. Astfel, înec- g 8 nind din noiembrie şi pină in apoi- 8 § Ue, introducem paie in hale in ie- 8 g Iul următor : un strat subţire de jj 8 năie peste care presărăm praf de § 8 var, apoi alt strat de paie şi praf g 8 de var ş.a.m d. Operaţia aceasta o g 1 facem săptămînal, fără a mai scoa- 8 . 0 te paiele vechi afară. Se menţine 8 1 astfel o temperatură constantă in ° 8 halele păsărilor pe timpul iernii, f 8 ceea ce face să crească producţia g 8 de ouă. Prin mucegăirea paielor^se g dă naştere unui complex de vita- 8 o mina B, ce ajută la distrugerea di- 8 g rerifilor microbi . Cartea sovietică de specialitate g 8 ne este astfel un preţios sfătuitor. 8 fi un izvor de prețioase învățăminte. 8 Ing. ELENA BABOI Si sectorul avicol Q.A.S Roşia. § regiunea București OOOC0000CC OOOOOOOCCOOOOO00000000000000600000«. Spectacol cu concursul basului sovietic A. F. Vedernikov Basul A. F. Vedernikov, solist al Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova, care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, şi-a dat miercuri seara concursul la prezentarea operei „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíno, interpretând rolul lui Don Basilio. Făcînd dovada unor calităţi vocale deosebite şi a unei valoroase interpretări, artistul sovietic s-a bucurat de o primire călduroasă din partea publicului bucureştean. (Agerpres). Bogat program de conferinţe Cu prilejul săptămînii ştiinţei şi tehnicii din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, în regiunea Bacău au loc numeroase manifestări organizate de Consiliul Regional A R.L.U.S în colaborare cu filiala S R.S.C. Astfel la clubul Dodeni din Bicaz a avut loc o interesantă conferinţă. In fata a peste 600 de constructori ai hidrocentralei „V. I. Lenin" a vorbit tov. inginer Gilbert Adalbert, directorul general al lucrărilor de construcţii de aici despre. ..Intrarea în funcţiune a celei mai mari hidrocentrale din lume • hidrocentrala de la Kuibîșev“ După expunere s-a dat citire mesajului trimis eroicilor constructori de la Kuibișev. (Coresp. „Munca”) Un interesant simpozion CRAIOVA (coresp. „Munca“). — In sala Filarmonicii de Stat Oltenia a avut loc Un simpozion cu tema: ,,Am văzut U.R.S.S. în 1958". In cadrul acestui simpozion au luat cuvîntul tov. Ioana Stancoveanu, vice- preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional, şi Atârnase Popescu, secretar al Consiliului Regio- ■ nal A.R.L.U.S. Cei doi vorbitori au povestit participanţilor despre măreţele construcţii ce se înfăptuiesc în Uniunea Sovietică, despre cuceririle ştiinţifice dobîndite de oamenii sovietici PynpripntflQflvipfipă— fljotw to marc preț tAjkIiPlildoUVSculd In cercctârj|c noaS|rc Printre succesele mari dobîndite de savanţii sovietici sunt şi acelea privind cercetările în vederea folosirii energiei atomice în scopuri paşnice. Ele sunt numeroase și deosebit de interesante. Folosirea izotopilor radioactivi constituie pentru cercetările din domeniul fizicii, chimiei şi biologiei o cotitură radicală, marcată printr-o pătrundere mai adîncă în misterele naturii şi ale vieţii. O importanţă foarte mare a avut pentru ştiinţele agricole aprofundarea problemelor de fiziologie, biologie şi agrochimie de către cercetătorii sovietici. Astăzi, datorită lucrărilor savanţilor L. A. Kursanov, M. A. Kuzin, V. A. Sokolov, M. V Klicikovski şi ale colaboratorilor lor, utilizarea izotopilor radioactivi în cercetările agronomice a căpătat o răspîndire foarte largă. De pildă, in urma cercetării proceselor de circulaţie a substanţelor minerale in plante, la care s-a folosit izotopul radioactiv al carbonului, s-a clarificat mecanismul de ----------------------asimilare a acidului carbonic prin rădăcini şi s-a arătat astfel importanţa pe care o are bioxidul de carbon din sol ca sursă de carbon pentru plante. Studiile asupra distribuţiei carbonului şi migrării substanţelor organice cu carbon radioactiv au permis să se stabilească vitezele si direcţiile în care produşi fotosintetici circulă prin plante precum şi factorii care influenţează fluxul asimilatelor. Pe această cale s-a putut stabili că asimilatele trimise de plantă nu rădăcinii sufăr aici o serie de transformări biochimice apoi sunt din nou vehiculate către ţesuturile mai tinere, ceea ce arată că in plante există două curente, în direcţii opuse, formate de transfocarea a numeroase substanţe între diferitele ei organe. Lămurirea şi cunoaşterea fenomenelor de acest gen au şi aplicaţii practice, putîndu-se stabili timpul cînd trebuie făcute experienţele în verde la plante. Una din problemele cele mai importante de agrochimie este aceea a studiului aplicării îngrăşămintelor şi nutriţiei plantelor în vederea elaborării metodelor de sporire a coeficientului de utilizare a îngrăşămintelor, pentru ridicarea fertilităţii soluţiilor. In această direcţie au fost obţinute rezultate remarcabile In urma cercetărilor făcute cu fosfor radioactiv. Se cunoaşte marea însemnătate ce o are fosforul în nutriţia plantelor. Faptul acesta, împreună cu posibilitatea ce o oferă fosforul radioactiv de a fi folosit relativ uşor în experienţe, au contribuit la introducerea metodei radioizotopice in agricultură. In urma experienţelor făcute în Uniunea Sovietică cu fosfor marcat s-a putut stabili conţinutul în forme asimilabile a fosfatilor din sol şi să se aprecieze astfel şi gradul de accesibilitate pentru plante a acestor forme. Folosirea metodei radioizotopice a permis să se stabilească ritmurile de acces a substanţelor nutritive extrase de plante din îngrăşăminte , influenţa ce o are mărimea şi frecvenţa aşezării granulelor în sol asupra asimilării fosforului de către plante, precum şi să se facă numeroase observaţii asupra felului cum acţionează însuşirile fizico-chimice ale solului asupra dinamicei îngrăşămintelor încorporate în sol. Folosirea atomilor marcaţi a permis să se elaboreze metode pentru determinarea umidităţii solului şi a compactităţii acestuia, putîndu-se astfel urmării efectul lucrărilor mecanizate asupra tasării solului. Izotopii radioactivi sunt folosiţi în Uniunea Sovietică şi pentru studiul paraziţilor si dăunătorilor la plante, in vederea stabilirii celor mai eficace metode de combatere a lor. Astfel, prin marcarea microorganismelor s-a putut stabili modul de infecţie si centrele de acumulare a ciupercilor şi bacteriilor în plante. Prin autoradiografii s-au putut observa modificările provocate de agenţii patogeni în ţesuturile plantelor, ca obturarea vaselor, care cauzează uscarea plantelor. Pe lingă cercetările legate de procesele fiziologice ale plantei, energia radiantă emisă de izotopi este folosită şi în vederea obţinerii de mutaţiuni somatice folositoare, care să fie transmise vegetativ. In această direcţie cercetările sunt avansate, iar genetica iradierii a făcut un pas înainte. Materialul obţinut prin iradieri se studiază acum in mai multe generaţii spre a se cunoaşte cum se menţine ereditatea modificărilor obţinute. O aplicaţie practică se întrevede prin iradierea seminţelor cu sursă radioactivă slabă. Din experienţele făcute până acum s-a obţinut în cele mai multe cazuri o mărire a facultăţii germinative a seminţelor iradiate cu doze mici. Aplicaţiile izotopilor radioactivi în agricultură sunt extrem de numeroase şi variate Din vastul material de cercetări efectuate pină în prezent s-au prezentat doar citeva aspecte. Dacă ne gîndim că pentru cercetările făcute a trebuit să se elaboreze concomitent metodele de lucru şi aparatura necesară, ne putem da seama ce material preţios pune Uniunea Sovietică la dispoziţia cercetătorilor din R.P.R. în acest domeniu. An de an, acordurile încheiate între Academia R.P.R. şi Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. au permis unui număr destul de mare de cercetători români să urmeze cursuri de specializare în cercetările cu atomi marcaţi la Institutele din Uniunea Sovietică. Astăzi, cercetătorii din agricultură care folosesc izotopi radioactivi au asigurată şi baza materială, adică elementele radioactive, datorită sprijinului dat de Uniunea Sovietică pentru construirea reactorului din ţara noastră. Până la intrarea în funcţiune a acestuia elementele radioactive necesare cercetărilor au fost primite tot din U.R.S.S. Trebuie de asemenea remarcat că Uniunea Sovietică a contribuit în mare măsură la dezvoltarea cercetărilor în domeniul agriculturii şi prin trimiterea unei aparaturi nucleare de calitate excepţională. Astfel, laboratorul de cercetări cu izotopi al Institutului de Cercetări Agronomice al Academiei R.P.R. este înzestrat aproape exclusiv cu aparate sovietice. Ajutorul acordat ţării noastre de către Uniunea Sovietică a adus o contribuţie extrem de preţioasă la dezvoltarea cercetărilor cu atomi marcaţi în domeniul agriculturii. Cunoaşterea temeinică şi folosirea realizărilor obţinute de savanţii sovietici sunt o chezăşire sigură pentru progresul nostru pe acest tărîm de cercetare. Ing NICULAE BAJESCU Institutul de Cercetări Agronomice București » Scenă din piesa ,,Furtuna“ de A. N. Ostrovski, jucată de colectivul Teatrului de Stat din Galaţi, pe scena Teatrului C.C.S. din Capitală. MUNKA Clubul petroliştilor din Ţicleni Conferinţele educă Convorbire cu o directoare de club ...Cindva, locul de întunire al docherilor era circiuma. Prăsite ca ciupercile în jurul portului, aceste dughene — ţinute de cele mai multe ori de vătafi ori de complicii acestora — constituiau adevărate focare de infecţie fizică şi spirituală. Pe atunci, plata oamenilor se făcea în cîrciumă, pentru ca puţinii bani cîştigaţi cu nemaipomenite sforţări ale muşchilor, să se întoarcă mai repede şi direct în buzunarul lipitorilor din port. Mă gîndeam la toate acestea, în timp ce vizitam clubul „7 Noiembrie” de pe lîngă D.R.N.F.-Brăila. Nu este zi în care sălile de lectură şi de şah, de conferinţe şi de radiofonie, să nu fie pline de amatori. Tinerii intră aci ca în propria lor casă , cei vîrstnici cu amintirile neguroase despre trecut şănţuite în memorie, preţuiesc îndoit liniştea unei după amiezi dedicate cititului, sau lucrurile noi pe care le ridică o conferinţă interesantă. Tocmai despre acest din urmă subiect — conferinţele — şi anume despre cele închinate în special educării patriotice a oamenilor, m-am întreţinut cu tovarăşa Anişoara Petrini, directoarea clubului. — Trebuie să vă spun — începu tovarăşa Petrini — că asemenea conferinţe au intrat de mult în obişnuinţa docherilor noştri. In ultimul timp, s-au ţinut conferinţe despre patriotismul socialist, despre eroi ai clasei muncitoare (Ilie Pintilie, Vasile Roşită, Olga Bancic) despre necesitatea apărării avutului obştesc, despre cinste şi adevăr (insistîndu-se asupra atitudinii faţă de muncă şi viaţă în statul socialist) etc. — Intr-adevăr, un program bogat şi variat Ne-ar interesa însă să ne spuneţi ce anume v-a determinat să alegeţi temele înşirate mai sus? — In această direcţie, noi ne bazăm îndeaproape pe înseşi cererile muncitorilor adică ale viitorilor ascultători. Tovarăşul Dumitru Bălan, responsabilul colectivului de conferenţiari, şi cu mine ne consultăm înaintea fiecărei conferinţe cu numeroşi docheri, marinari, mecanizatori etc. Pot să vă spun, de pildă, că, la cererea unor tineri ca StoianMoraru şi Lucian Gherson din sectorul mecanizate, a fost ţinută conferinţa despre eroi ai clasei muncitoare. De asemenea, faptul că particip la majoritatea consfătuirilor de producţie îmi ajută să văd care sunt principalele probleme ridicate de muncitori şi, deci, cărora din aceste probleme Ie putem răspunde prin conferinţe. — Ce ne puteţi spune despre Îndrumarea şi sprijinul primit din partea comitetului de întreprindere în această direcţie ? — Este o îndrumare concretă şi eficace. Atît tovarăşul Nicolae Bîrlădeanu, preşedintele comitetului de Întreprindere, cît şi tovarăşul. Roman Panait, responsabilul comisiei muncii culturale de masă, se preocupă Îndeaproape de conţinutul conferinţelor, de tematica lor, de Interesul stimnit în rîndul muncitorilor. Dar îndrumarea nu se reduce numai la controlul activităţii. întotdeauna sintem puşi în curent cu principalele probleme din planul de muncă al comitetului, sîntemi direct ajutaţi în elaborarea temelor, în popularizarea acestor conferinţe, pen tru a ne asigura un auditoriu cît ma numeros. — Tn ce constă metodele dvs. de popularizare a conferinţelor ? — însuşi faptul că In alegerea temelor ţinem seama de cerinţele oamenilor ne asigură, ca să zic aşa, succesul de public. Fireşte că nu ne mulţumim Insă numai cu aceasta. O bună metodă o constituie munca de popularizare de la om la om. înainte cu cel puţin o săptămlnă de data cînd este fixată conferinţa, membrii comitetului de Întreprindere, responsabilul colectivului de conferenţiari, delegaţii cu munca culturală din grupa sindicală stau de vorbă cu un anumit număr de tovarăşi. Trimitem de asemenea invitaţii scrise, ne folosim de afişe, de staţia de amplificare. Vreau să subliniez că majoritatea conferinţelor se ţin şi în principalele sectoare de muncă. — Ce eficienţă au aceste conferinţe ? — Eficacitatea lor este direct proporţională cu Interesul pe care-l stîrneşte tema şi — desigur — conţinutul conferinţei respective. De pildă, conferinţa despre păstrarea avutului obştesc a avut un larg răsunet. Tovarăşi ca Petre Crăciunescu, Anghel Cristache, Dumitru Caramfil şi-au luat angajamentul de a păzi ca lumina ochilor bunurile poporului. Ei au reparat — prin muncă voluntară — unele motoare de la uzină, care zăceau de multă vreme nefolosite. Conferinţa despre eroi ai clasei muncitoare a trezit un ecou imediat în rîndurile tinerilor. Un exemplu : tinerii din sectorul mecanizate au discutat abaterile de la morală ale unui tovarăş de muncă, arătîndu-i cît de greşită este atitudinea sa în comparaţie cu marea frumuseţe morală a înaintaşilor noştri, care s-au jertfit pentru cauza socialismului. Discuţia a fost foarte eficace. ★ Rezultatele obţinute în cadrul clubului „7 Noiembrie“ Brăila In legătură cu conferinţele, constituie o experienţă bună şi pentru alte cluburi. Avînd ca ţintă precisă educarea neîncetată a oamenilor în spiritul patriotismului socialist, aceste conferinţe cu un auditoriu tot mai numeros, produc o serioasă înrărire pozitivă asupra muncitorilor de la D.R.N.F.-Brăila. Tematica de pină acum a conferinţelor suferă însă prin lipsa subiectelor legate de educaţia în spiritul internaţionalismului proletar. Ar fi foarte folositoare şi conferinţe despre succesul lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., despre lupta clasei muncitoare din ţările capitaliste. O adevărată educaţie patriotică nu se poate face decit îmbinînd-o strîns cu educaţia în spiritul internaţionalismului ■ proletar. SORIN HOLBAN corespondent al ziarului „Munca" 1 nansrii rpchiunstoi stillafî Joi 23 octombrie 1958 - nr. 3415 jjUn bun exemplu! In fiecare slmbătă şi duminică !■ îndeosebi, la baza sportivă „Sănă- t tatea" de pe str. Buzeşti, e mare ? animaţie. Sute de iubitori ai sporitului umplu tribunele, urmărind meciurile de volei şi basket, alţii se adună in jurul meselor de şah, unde de asemenea pot vedea dispute interesante. In patria noastră asemenea aspecte au devenit jj astăzi lucruri obişnuite, ce pot fi Inttlnite pe zeci de terenuri şi soft de sport din Capitală, ca şl in; J restul fdrii, tn oraşe şl la sate. Ceea ce dorim a consemna In a-ceste rlnduri este ordinea şl curăţenia ce domnesc la sus-numita bază sportivă. Terenurile bine îngrijite, materialul sportiv gos- j| podărit cu grijă fac cinste colectivului respectiv. Probabil că mai J sunt unii care ar avea de involat J cite ceva de aici. Noi le recoman■ j dăm să facă o vizită la baza spor. jq tivă din Buzești. jj ! (Rep) fi ! Peste 13.000 kg. fire economisite Principalul obiectiv al întrecerii textiliştilor de la fabrica „Libertatea“Sibiu este economisirea de materie primă, astfel ca din aceeaşi cantitate de material să se obţină produse mai multe şi de mai bună calitate. Anilizîndu-se recent rezultatele obţinute în această privinţă, a reieşit că la fire pieptănate s-au economisit 3.286 kg, 4.354 kg fire cardate, 1.132 kg fire de bumbac etc. In total, în cele trei trimestre care au trecut din acest an, colectivul fabricii a economisit peste 13.000 kg diferite fire. Este un succes cu care muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici se mîndresc pe bună dreptate. El a fost dobîndit ca urmare a preocupării pentru realizarea de economii la fiecare loc de muncă şi mai ales, este un rezultat al măsurilor tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii şi comitetul sindical. De pildă, Încă de la începutul anului s-a trecut la controlul valoric al amestecului, ceea ce apermis evitarea creşterii preţului de cost planificat. Spre a se elimina pierderile cauzate de ţevile noi şi defecte provenite din filatura cardată, s-a construit o maşină de bobinat cu 4 capete, în scopul rebobinării acestor ţevi, reducându-se astfel deşeurile provocate în secţia ţesătorie. Datorită muncii perseverente depuse de colectivul fabricii şi aplicării măsurilor luate s-a ajuns capreţul de cost să fie redus cu 0,30 la sută faţă de sarcina planificată. Nu încape îndoială că harnicii muncitori de aici, mobilizaţi în întrecerea socialistă de către organele sindicale şi avînd permanent îndrumarea organelor de partid, vor reuşi să îndeplinească cu succes angajamentul luat, în cinstea zilei de 7 Noiembrie, şi anume de a reduce cu 1% indicii de consum planificaţi şi de a realiza economii de 661.165 lei la materia primă. Ing. Marian Cucută Cu ajutorul ţăranilor muncitori In unităţile sanitare din ţara noastră se duce o luptă hotărîtă în vederea păstrării şi gospodăririi cu grijă a avutului obştesc. Din păcate Insă, mai există unele elemente descompuse, care sub diferite forme, încearcă să fure din avutul obştesc „rotunjindu-şi" în acest fel veniturile. De pildă, surorile Maria Druţă şi Constanţa Druţă, care aveau funcţia de feliere la circumscripţia medicală din comuna Găiceana, raionul Adjud, sustrăgeau în mod sistematic însemnate cantităţi de medicamente, pe care le vindeau apoi la preţ de speculă. Vigilenţa ţăranilor muncitori din comună nu a putut însă fi înşelată multă vreme. In urma sezisărilor făcute de ei Secţiunea sanitară a Sfatului popular raional Adjud, a întreprins un control serios în această privinţă. S-a constatat astfel că sezisarea era justă. Prinse asupra faptului, ambele surori au fost trimise în faţa justiţiei populare care le-a aplicat pedeapsa meri-:Tată, Cezar Mie şofer In cîteva rînduri . La începutul acestui an, Casa de Ajutor Reciproc de pe lingă comitetul de întreprindere al rafinăriei Nr. 8 Dărmăneşti avea 186 de membri şi un fond de 26.721 lei. Datorită muncii desfăşurate de comitetul de direcţie al C.A.R., care a constat în primul rind In rezolvarea la timp a cererilor primite, numărul membrilor a crescut in mod simţitor. Astăzi, C.A.R. are un număr de aproape 250 membri, iar fondurile au atins suma de 46.545 lei. In primele 8 luni ale anului s-au acordat împrumuturi in valoare de 121.993 lei unui număr de 190 membri. Mircea Mărdărescu . In staţiunea Borsec, cei veniţi la odihnă şi tratament sunt primiţi cu drag, sunt cazaţi, hrăniţi şi îngrijiţi în condiţiuni ireproşabile. Pe lingă condiţiile desăvârşite de masă şi cazare există aici posibilităţi pentru a juca şah, remy, şubah, popice, volei. De asemenea se ţin cu regularitate diferite conferinte şi se organizează excursii, in timpul cit am stat in staţiune am vizitat pe lingă locurile din împrejurimi ca: cele şapte izvoare. ..Grota urşilor" şi „Cetatea Lupului". Cheile Bicazului, Lacul Roşu, o parte din marele şantier al hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi alte locuri pe care n-am să le uit multă vreme. Ioan Precup . Nu de mult, la fabrica de postav Buhuşi a intrat parţial în funcţiune noua boiangerie de vopsit ţesături din lină fină. Utilajul şi aparatele de vopsit care s-au montat şi care urmează să se monteze sunt confecţionate în atelierele de timplărie şi linichigerie ale fabricii. Trebuie subliniat că în noua boiangerie condiţiile de muncă sunt dintre cele mai bune, deoarece ea este înzestrată cu instalaţii moderne de iluminat, de aerisire şi absorbire a aburului. Moritz Rozenberg Cind se va termina ? ...Vatra Dornei. Seara işi lăsase de mult vălul peste frumosul oraş. Chiţ-Chiţ, căpetenia neamului şoricesc, abia aşteptase clipa asta. Sărmanul plecase in neştire unde-l duseseră ochii. Fusese dat afară din vechea-i locuinţă şi acum trebuia să-şi găsească alta. Tiptil, tiptil s-a strecurat peste podul de lemn aruncat peste zglobia apă a Dornei. Clipocitul molcom al riului l-a însoţit până în apropierea unei clădiri masive, colţ cu strada Gării. S-a oprit un loc. A dat clteva tricoale, pentru a se convinge dacă spaţiul nu fusese atribuit altcuiva. Clădirea era liberă. S-a ridicat atunci in două lăbuţe ca să preamărească pe cel de sus care i-a îndreptat paşii spre acest lăcaş. Deodată insă auzi citeva setruieturi şi trosnete. Apoi o voce sparse liniştea serii, întrebîndu-l: — Cine eşti tu de mă priveşti aşa duios ? De unde vii şi ce vrei să admiri la mine ? Chiţ-Chiţ rămase tablou. Dinţii începură să-i clănţăne. Se uită împrejur. Ţipenie. După o pauză, aceeaşi voce, însoţită acum de oţuri şi suspine lungi, i se adresă: — Of... Off, că tare-s necăjită şi prăpădită. Ascultă numai cum imie trosnesc încheieturile. De cinci ani şi mai bine bolesc şi nimeni nu-mi găseşte leacul. HU... Hit... Hit... ,,Sărmană creatură“ zise Chiţ- Chiţ in sinea sa. Apoi, tare : — Dar bine, cum de ai ajuns aşa ? — Ascultă, am să-ţi povestesc şi ai să afli...Era prin anul 1952. Cu aprobarea unanimă şi entuziastă a cetăţenilor din acest oraş s-a hotărit să se construiască pe locul acesta o casă de cultură. Domenii se şi vedeau înzestraţi cu un lăcaş mare, pe măsura cerinţelor lor. Dorinţa lor, era îndreptăţită. Acest colţ de ţari, neasemuit de frumos, ţinea să fie un pas cu vremurile noi. Un arhitect, pe nume Petre Harasim, a făcut schiţa iniţială a viitoarei case de cultură. In 1954, un oarecare Grecu, care-şi omora timpul prin staţiune din cauza plictiselii, a fost angajat in mod particular să definitiveze planul lucrării fără deviz.După ce plimbăreţul şi-a încasat banii pentru ,,serviciul" prestat, lucrarea a fost preluată in întregime de Institutul Regional de Proiectări, care urma să termine el ceea ce încercase să facă Grecu. S-a deschis şantierul. Domenii, cu mic şi mare, şi-au dat intilnire la munca voluntară, întreprinderile şi instituţiile locale au sprijinit un fel şi chip terminarea construcţiei. Eram tare bucuroasă văzind cum mă înalţă aşa de repede. Mă şi vedeam in ziua festivă, cind, conform tradiţiei, cineva de la sfatul popular ar fi tăiat panglica cu foarfecă, apoi, in faţa entuziastei adunări, pe scena sălii de spectacole, flăcăi şi fete îmbrăcaţi in frumoase costume naţionale, ar fi încins un joc îndrăcit. Ah, dar nu s-a intimplat astfel ! După ce am fost ridicată aşa cum sint astăzi, totul s-a liniştit... — Şi acum ? — Acum ? Of, asta-i întrebarea : cind vor avea de gind să mă termine ? Dacă ai şti că pentru ceea ce sunt s-a cheltuit o avere ! Nici mai mult, nici mai puţin, decit 671.355 lei, din care 434.715 sunt banii domenitor, rezultaţi din autoimpunere. Ei au dat cu dragă inimă aceşti bani, pentru ca să aibă un lăcaş de cultură. Păcat de bani. Dacă m-ar fi făcut din cărămidă un loc de lemn ar fi costat şi mai ieftin şi demult eram gata. Te rog să mă crezi. Simt că-mi dau sfîrşitul dacă o să mai stau aşa în bătaia Ploilor şi a crivăţului care-mi săgetează întregul corp. Ar trebui ca sfatul popular regional să facă o anchetă amănunţită pentru a trage la răspundere pe cei care şi-au bătut joc de mine şi de banii dornenilor. Asta-i povestea mea tristă. Hit... HU... Şi clădirea începu iar să plîngă a jale. — Nu-ţi pierde firea ! căută s-o îmbuneze Chiţ—Chiţ. N-ai să fii singură. Am să aduc aici neamul meu şoricesc să-ţi ţie de urât. Suntem mulţi. O să ne distrăm de minune■ Ai să vezi ! ...Acele ceasornicului se apropiaseră de miezul nopţii. Liniştea era apăsătoare. Spovedania clădirii il copleşise pe Chiţ-Chiţ, dar pe de altă parteu şi înveselise. Găsise deocamdată spaţiul mult, dorit. De aceea o luă la fugă să- şi anunţe familia... De sus, din norii ce retezau şirurile de munţi ai Călimanului şi Dornişoarei, se scutura o ploaie rece de toamnă.Stropii ţăcăneau sacadat în faţada de lemn a bietei clădiri care de mult trebuia să se numească „Casa de Cultură a orașului Vatra Dornei". Pic, poc, pic, poc... S. TRANDAFIRESCU