Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-23 / nr. 3415

— IIMIM—tt1 IPWIZ —BHB—E——PFWI—ITWIWIWg'ff.’W.yi. VXB Săptămina de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şi sindicatelor pentru pace şi dezarmare însufleţite mitinguri în întreaga ţară După cum ne relatează corespondenţii noştri, in întreaga ţară s-au desfăşurat felurite manifestări prilejuite de Săptâmîna de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şi sindicatelor pentru pace şi dezarmare. In cadrul lor au avut loc conferinţe, discuţii şi con­vorbiri în care numeroşi muncitori şi activişti sindicali au dezbătut principalele probleme ale situaţiei internaţionale, exprimîndu-şi cu acest prilej adeziunea la lupta forţelor păcii împotriva reacţiunii şi a propovăduitorilor unui nou război. In cadrul acestor adunări şi mitinguri s au făcut auzite cu putere chemările la solidaritate in­ternaţională muncitorească ale Federaţiei Sindicate Mondiale. Oamenii muncii din ţara noastră se angajează ca, sub con­ducerea partidului, să obţină mereu noi succese in opera de con­struire a socialismului, succese care să contribuie In întărirea şl în­florirea statului nostru democrat-popular. EI PINTM MINDRI GA ŢARA NOASTRĂ FACE PARTE DIN PUTERNICUL IAGAR AL PACT ST SO­CIALISMULUI ÎN FRUNTEA CARUIA SE AFLA UNIUNEA SOV­ETICA, SCUT DE NĂDEJDE IN LUPTA DUSA DE OAMENII MUNCH DIN LU­MEA ÎNTREAGA ÎMPOTRIVA IMPERIALIŞTILOR AMERICANI SI EN­GLEZI, PENTRU PACE SI PROGRES SOCIAL. * In cadrul­ manifestărilor din Săp­­tămîna de luptă şi solidaritate a oa­menilor muncii şii sindicatelor pentru pace şi dezarmare, siderurgiştii şi constructorii din HUNEDOARA s-au întrunit într-un miting. Ei au ascul­tat expunerea făcută de tovarăşul Vichentie Bălan, preşedintele comite­tului de întreprindere al Combinatu­lui Siderurgic Hunedoara, care a sub­liniat printre altele succesele repur­tate de F S.M. în lupta pentru întă­rirea unităţii de acţiune a celor ce muncesc. In telegrama trimisă cu acest prilej F.S.M., siderurgiştii si constructorii vin la Hunedoara îşi afirmă încă odată solidaritatea lor cu toţi oamenii muncii din întreaga lume la lupta pentru pace şi dezar­mare. Ei sunt convinşi că forţa in­vincibilului lagăr al uă­M şi socia­lismului în frunte cu U.R.S.S., unita­tea de acţiune a oamenilor muncii din lumea întreagă vor sili cercurile monopoliste agresive să reflecteze mai mult înainte de a porni să dez­lănţuie un nou flagel mondial. „Ce­rem O.N.U. — au spus printre altele vorbitorii — să se pună capăt acţiu­nilor provocatoare ale imperialiştilor americani şi englezi". * Pavoazat sărbătoreşte clubul CF­R. „16 Februarie 1933“ din TIMI­ŞOARA işi aşteaptă oaspeţii. Rind pe rind toate locurile sunt ocupate. Peste 600 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din toate în­treprinderile oraşului au venit să participe la miting. S-au urcat la tribună strungarul Mihai Ambrus de la fabrica „Electro­motor“, muncitoarea Viorica Bodea de la „Industria Linei", profesorul Constantin Avram de la Institutul politehnic care. In cuvinte pline de minte au Înfierat Încercările forţelor imperialiste americano-engleze de a declanşa un nou război mondial, ex­­primînd adeziunea colectivelor din care fac parte la acţiunile întreprin­se de Federaţia Sindicală Mondială pentru pace şi dezarmare. „Alături de toţi oamenii muncii din ţara noa­stră — au spus printre altele vorbi­torii — ne exprimăm convingerea că această săptămână de luptă şi soli­daritate internaţională a muncitori­lor şi sindicatelor pentru pace şi de­zarmare va aduce o contribuţie de seamă la lupta forţelor păcii şi so­cialismului pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru slă­birea încordării internaţionale şi pentru triumful cauzei păcii“. • In sala mare a Palatului cultu­ral din TG. MUREŞ a avut loc un mare miting al oamenilor muncii şi activului sindical din oraş consacrat săptămînii de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şi sindicatelor pen­tru pace şi dezarmare. Dintre parti­cipanţii la miting au luat cuvîntul tovarăşii Bălan Ioan, preşedintele comitetului de linie al Complexului C.F.R., Bud Iulia, muncitoare la fa­brica „Petőfi Sándor", şi Magos Lajos, muncitor la fabrica de mobilă „Simo Géza" care au înfierat provo­cările şi acţiunile agresive ale impe­rialiştilor americani şi englezi. La sfîrşitul mitingului participanţii au adoptat o telegramă adresată Fede­raţiei Sindicale Mondiale. • La CONSTANŢA, In sala de festivităţi a clubului şantierului na­val maritim a avut loc mitingul oa­menilor muncii şi activului sindical din oraş. A luat cuvîntul printre al­ţii docherul Constantin Băcioiu de la D.R.N.M. „Noi, muncitorii din port, sprijinim din toată inima politica consecventă de pace a statului no­stru, a întregului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică". Participanţii la miting au adoptat apoi două telegrame adresate F.S.M. şi, respectiv, Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin care şi-au exprimat soli­daritatea cu acţiunile­­organizate de F.S.M. în cadrul acestei Săptămîni. „ La ORADEA, după cum ne re­latează corespondentul nostru volun­tar Florica Maştei, sute de oameni ai muncii din întreprinderile oraşu­lui s-au adunat într-un miting. Au luat cuvîntul maistrul Ios­if Balog, de la fabrica „Drum Nou", Estera Kon­­dos, muncitoare fruntaşă la fabrica „Solidaritatea“, şi a­­’.ii, care şi-au ex­primat hotărîrea de a lupta pentru întărirea şi înflorirea patriei noastre, pentru întărirea întregului lagăr so­cialist. Adresîndu-se fraţilor lor din ţările capitaliste, vorbitorii au spus printre altele : „Să ne unim forţele în lupta împotriva imperialiştilor americani şi englezi, pentru interzi­cerea armelor nucleare, pentru de­zarmare". • Marea sală de festivităţi a clu­bului uzinelor de tractoare din ORA­ŞUL STALIN a găzduit un mare miting al oamenilor muncii şi acti­vului sindical din localitate. Luînd cuvîntul, tovarăşul Kovács Martin, membru în prezidiul Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, după ce a înfierat acţiunile agresive ale impe­rialiştilor americani şi englezi care încearcă să dezlănţuie un nou răz­boi mondial, a arătat că împotriva acţiunilor imperialiste se ridică ţările lagărului socialist în frunte cu Uniu­nea Sovietică, a căror politică fermă de apărare a păcii creează un zid de netrecut în calea celor ce uneltesc la pacea lumii. Au luat apoi cuvîntul, în numele colectivelor în rîndul cărora muncesc. Ion Vizitiu, maistru la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, text­ista Brîcova Paraschiva de la fabrica de stofe „Partizanul Roşu“, doctorul Măeruţiu de la spitalul nr. 2, mecani­cul de locomotivă Nicolae Răducanu de la Depoul C.F.R. Timiş-Triaj. In încheierea mitingului s-a trimis Federaţiei Sindicale Mondiale şi Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite telegrame în care se înfierează acţiunile răz­boinice ale imperialiştilor americani şi englezi îndreptate împotriva po­poarelor iubitoare de libertate şi su­veranitate naţională, şi se exprimă deplina adeziune faţă de acţiunile în­treprinse de Federaţia Sindicală Mon­dială pentru dezarmare și pace în lume. Consumuri specifice reduse, produse de cea mai bună calitate­­prin realizarea de inovaţii In urmă cu citeva zile s-a dezbă­­tut şi In întreprinderea noastră pre­ţioasa iniţiativă a colectivului uzi­nelor „Janoş Herbak"-Cluj. Cum este şi firesc, această iniţiativă pa­­triotică a fost primită cu multă bu­curie. Intre muncitorii noştri şi cei de la Cluj s-au statornicit de mai mult timp legături tovărăşeşti. Nu de puţine ori organizăm împreună schimburi de experienţă pe diferite probleme de producţie. Recent un grup de muncitori şi tehnicieni din întreprinderea noastră şi-a însuşit de la colectivul clujean problemele tehnice ale fabricării pantofilor de tenis. Introdus în producţie anul trecut, noi am început să fabricăm sortimentul acesta pe baza tehnolo­giei avansate folosite de uzinele „Janoş Herbak“. Pe baza celor învăţate de la mun­citorii clujeni, tovarăşii noştri au făcut o seamă de importante propu­neri de raţionalizări la locul lor de muncă. De pildă, a fost propus şi e­­xecutat un dispozitiv pentru croitul mecanic al galoşării ceea ce a de­terminat o simţitoare creştere a pro­ductivităţii. S-au adus şi alte Îm­bunătăţiri pe linia valorificării re­surselor interne. Iniţiativa de la Cluj pune în faţa unităţilor din ramura noastră obiec­tive precise în întrecere, stimulînd puternic capacitatea creatoare a ma­selor spre o producţie cit mai econo­micoasă. Ea ne ajută să vedem lim­­pede că şi procesul nostru tehnolo­gic e susceptibil de serioase posibi­lităţi de perfecţionare, că unele mij­loace sunt insuficient folosite pentru o cît mai raţională utilzare a mate­riilor prime şi materialelor auxilia­­re. Pentru a realiza consumuri spe­cifice cît mai reduse, fără a ştirbi calitatea produselor, există nume­roase căi. Printre acestea se numă­ră In primul rînd rişcarea de ino­vaţii­ Practica ne.a arătat că inovaţiile sunt o pîrghie puternică în lupta pentru sporirea productivităţii mun­cii, pentru reducerea preţului de cost prin obţinerea de însemnate e­­conomii. In această direcţie noi am dobîndit o bogată experienţă. O mare parte din inovaţiile realizate de co­lectivul nostru anul acesta se referă tocmai la reducerea consumurilor de materii prime şi materiale auxiliare, la înlocuirea materialelor scumpe. De pildă, prin aplicarea inovaţiei „Un nou amestec pentru fabricarea părţi­­lor Interioare la încălţăm­­intea de cau­ciuc* (autori Inginer Teodor Popa şi maistru Constantin Pîrvu), care pre­vede înlocuirea regeneratorului C.C.J. cu deşeuri de inele borcane şi P.N.V. (deşeuri de pînză), se pot obţine a­­nual economii antecalculate de 260.478 lei. Aplicarea inovaţiei „Bandaj me­talic pentru Inele borcane" (autor Constantin Veligeaj care reduce con­­sumul de pînză de bandaj cubicus cu circa 27.000 m­p. pe an şi elimină Ing. VIRGIL PASCU Şi CONSTANTIN VELIGEA mecanic ajustor, „Uzinele Chimice Române“ București (Continuare în pag. 1-a) ­000- Și-au îndeplinit planul anual Printr-o telegramă, colectivul de la I.F-E.T. Sovata raportează C.C. al P.M.R. și Consiliului Central al Sindicatelor că în urma angajamentelor luate in cinstea zilei de 7 Noiembrie, întrecerea socialistă s-a intensificat. Ca rezultat al muncii pline de abnegaţie a întregului colectiv, in ziua de 22 octombrie planul anual la produc­ţia globală şi producţia marfă a fost îndeplinit. De asemenea, pînă în ziua de 1 octombrie, ei au realizat un be­neficiu peste plan în valoare de 1.502.000 lei. Colectivul I.F.E.T. Sovata se angajează ca ptnă în ziua de 20 decem­brie să realizeze și planul pe sortim­ente. Prin aceasta — se spune in te­legramă — vom contribui la construirea mai devreme a socialismului In scumpa noastră patrie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV — nr. 3415 Joi 23 octombrie 1958 4 pagini 20 bani O PUTERNICĂ MANIFESTARE A PRIETENIEI ROMÂNO-CEHOSLOVACE Poporul cehoslovac întimpină pretutindeni cu căldură delegaţia română ENTUZIASTUL MITING DE LA COMBINATUL SIDERURGIC „OŢELĂRIILE UNITE“ DIN KLADNO PRAGA 22 (de la trimişii speciali Agerpres). — Miercuri dimineaţa mem­brii delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Populare Române, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, au fost oaspeţii metalurgişti­­lor de la combinatul siderurgic „Oţe­­lăriil­e unite“ din Kladno, important centru muncitoresc cu vechi tradiţii re­voluţionare, din apropiere de Praga. Membrii delegaţiei morfiene au fost în­soţiţi de Oldrich Cernik, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, de Gu­stav Soucek, şeful secţiei externe a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, inginer Vaclav Cerny, ministrul Siderurgiei, precum şi de dr. Ivan Rohal Ilkiv, am­basadorul Republicii Cehoslovace în R.P. Română, și Gh. Vidraşcu, amba­sadorul R P. Romíné la Praga. In drum spre Kladno, membrii de­legației de partid şi guvernamentale romíne au trecut pe lîngă noua comu­­nă Lidice, ridicată pe ruinele vechiului sat, locuit în mare majoritate de mi­neri şi metalurgişti din Kladno, şi care a fost distrus cu sălbăticie de hitlerişti. „Kladno roşu“, oraş erou, simbol al luptei poporului cehoslovac în frunte cu clasa muncitoare pentru libertate şi o viaţă mai bună, a întîmpinat cu prie­tenie frăţească pe solii poporului ro­mân. „Kladno salută delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Popu­lare Romîne frăţeşti". „Muncitorii com­­binatului din Kladno salută din inimă pe reprezentanţii clasei muncitoare din Romînia“ — aceste urări de salut erau înscrise pe pancarte mari roşii la in­trarea oraşului, pe frontispiciul uzinei. In cinstea sosirii delegaţiei române în localitate, ziarul local al combinatului „Kovar“ („Metalurgistul“) a apărut într-un număr festiv, avînd pe prima pagină fotografia tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Editorialul, consa­crat tradiţionalei prietenii româno-ceho­­slovace, redă numeroase aspecte din relaţiile economice romîno-cehoslovace şi informează pe oaspeţi despre succe­sele în producţie al­e metalurgiştilor din Kladno. La intrarea în incinta uzinei, nume­roşi muncitori, tehnicieni şi ingineri au făcut membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române o caldă şi entu­ziastă primire. Directorul general al uzinei, Oldrich Vrobl, a informat pe oaspeţi despre istoricul oţelăriilor din Kladno, despre actualul profil al combinatului. Secre­tarul comitetului de partid al între­prinderii, Frantisek Slabanek, a vorbit membrilor delegaţiei despre tradiţiile revoluţionare ale muncitorilor acestei importante unităţi a industriei sociali­ste cehoslovace. Vizitînd diferitele sectoare de produc­ţie ale combinatului, membrii delega­ţiei de partid şi guvernamentale româ­ne s-au interesat îndeaproape despre gama produselor sale, despre compozi­ţia oţelului, metodele de obţinere a calităţii sale superioare, despre măsuri­le care s-au luat în vederea dezvoltării, în continuare, a întreprinderii. Tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi cei­lalţi membri ai delegaţiei au discutat cu muncitori şi tehnicieni pe locul lor de muncă, interesîndu-se de activitatea lor. „Popoarele noastre sînt prietene, ni­mic nu ne-a despărţit în trecut, totul ne uneşte astăzi mai mult ca oricînd — a declarat în legătură cu vizita de­legaţiei romîne la Kladno, trezorul ino­vator Iosef Moravek. Vizitîndu-ne re­ciproc, cunoscîndu-ne mai bine, învă­­ţînd unii de la alţii, noi ne îmbunătă­ţim continuu munca, grăbim construc­ţia socialistă în ţările noastre. Ne bucu­răm din inimă — a spus el în încheiere — de prezenţa In mijlocul nostru a delegaţiei de partid şi guvernamentale romîne. Ii rugăm pa solii poporului frate român să trimită salutul nostru muncitoresc clasei muncitoare din Ro­­minia“. „O orînduire socială dreaptă, lipsi­tă de exploatare şi exploatatori, pacea, sunt idealuri sfinte pentru care au luptat ani de-a rîndul siderurgiştii şi muncitorii din Kladno, pentru care s-au jertfit locuitorii din Lidice şi mii şi mii de alţi oameni înaintaţi ai e­­pocii lor — a declarat laminatorul Va­­clav Marek. Socialismul şi pacea sunt astăzi cele mai înaintate idealuri ale omenirii. Unitatea oamenilor care lup­tă pentru realizarea acestor idealuri nu poate fi în fruntă. Unitatea ţărilor lagă­rului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică este tare ca şi oţelul nostru. Vizita delegaţiei romîne în ţara noastră slujeşte acestor nobile idealuri: socia­lismul şi pacea". După terminarea vizitării combinatu­lui, într-una din marile sale hale, a avut loc un entuziast miting închinat prieteniei romîno-cehoslovace. Cei pes­te 1.500 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care au luat parte la miting, au salutat cu urale şi îndelungi aplau­ze sosirea şi apariţia la tribuna spe­cial amenajată a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi a ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat români. Mitingul a fost deschis de secretarul comitetului de partid al combinatului, Frantisek Slabanek, care a salutat cu căldură­­pe oaspeţii români. Au mai luat cuvîntul Vaclav Marzik, şeful secţiei mecanice nr. 1, laminato­rul Miroslav Novak, din partea orga­nizaţiei de tineret din cadrul combi­natului, şi Otakar Kyndl, preşedintele comitetului sindical al întreprinderii, care au vorbit despre importantele rea­lizări obţinute de muncitorii combina­tului în lupta pentru mărirea produc­­ţiei şi productivităţii muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii. Vorbitorii au arătat cu mîndrie că, pentru realizările lor, combinatul a fost distins cu Steagul guvernului de întreprindere fruntaşă pe ramură. Ei au subliniat importanţa prieteniei ro­mîno-cehoslovace şi a colaborării rod­nice, multilaterale dintre cele două ţări şi contribuţia acestei prietenii la con­strucţia socialismului în cele două ţări, la întărirea unităţii puternicului lagăr a! socialismului şi păcii, în frunte C­J Uniunea Sovietică. Primit cu puternice şi în '»lungi a­­plauze a luat apoi cuvîntul tovarăşul Petre Borilă, membru In Biroul Poli­tic al C.C. al P M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Cuvîntarea to­varăşului Petre Borilă a fost sublinia­tă in repetate rinduri de aplauzele participanţilor la miting. Ei au ova­ţionat îndelung pentru prietenia româ­­no-cehoslovacă, pentru unitatea de granit a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. La plecarea din uzină, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa organizării unui larg schimb de experienţă între metalur­­giştii romîni şi cehoslovaci, pentru extinderea metodelor înaintate de mun­că, pentru perfecţionarea tehnicii. La plecare, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române au oferit în dar costume naţionale româneşti pen­tru membrii echipelor de dansuri ale combinatului, precum şi discuri cu mu­zică populară românească. Muncitorii combinatului au oferit la m­odul lor daruri conducătorilor de stat și de partid români. •­ Seara, delegația română a părăsit Praga, îndreptîndu-se cu trenul spre orașul Banska-Bystrica din centrul Slo­vaciei. Cuvintarea tovarăşului Petre Borilă Dragi tovarăşi şi prieteni, Zilele pe care le petrecem în mijlo­cul poporului cehoslovac vor rămîne pentru delegaţia noastră de neuitat. Căldura cu care sintem­ primiţi, aten­ţia de care sîntem înconjuraţi, mani­festările de adîncă prietenie şi simpa­tie din partea oamenilor muncii din Cehoslovacia ne-au impresionat pro­fund. Vă rugăm să primiţi sincere mul­ţumiri din partea delegaţiei noastre şi încredinţarea că poporul muncitor din România nutreşte sentimente fră­ţeşti şi o prietenie de nezdruncinat pentru poporul cehoslovac şi îi doreş­te din toată inima succes deplin in opera de desăvîrşire a construcţiei so­cialiste. Sîntem bucuroşi că în cadrul vizi­tei pe care o facem în ţara dv„ la invitaţia Comitetului Central al Par­tidului Comunist din Cehoslovacia şi a guvernului Republicii Cehoslovace, am putut veni la Kladno, important centru muncitoresc cu vechi tradiţii revoluţionare, unde astăzi pulsează a­­tit de puternic viaţa nouă, socialistă, a ţării. In anul acesta dv. aţi aniversat centenarul Înfiinţării oţelăriei. Cu a­­ceastă ocazie, partidul şi guvernul v-au acordat, ca o înaltă preţuire a muncii voastre eroice, Ordinul Repu­blicii. Daţi-mi voie să vă adresez cele mai călduroase felicitări şi urări pen­tru tot mai mari succese în activita­tea voastră rodnică. Aflându-ne în mijlocul muncitorilor acestei mari şi glorioase uzine, am dori să vă vorbim despre atîtea lu­cruri încît, desigur, nu ne-ar ajunge mult mai mult timp decît acel pe care îl petrecem astăzi împreună cu dv. Vă rugăm să ne daţi voie să vă vorbim Înainte de toate despre ceea ce ne-a impresionat mai mult în cursul vizitei de aici la Kladno, in capitala patriei dv., Praga, ca şi în alte locuri pe unde am fost. Cine nu cunoaşte produsele indus­triei cehoslovace apreciate în lumea întreagă, mărturii vii ale talentului şi hărniciei clasei muncitoare. Merită toată stima munca ţărănimii ceho­slovace, care In marea ei majoritate a păşit pe calea agriculturii socialis­te. Intelectualitatea dv. a obţinut suc­cese de mare prestigiu în literatură, artă şi în toate domeniile ştiinţei şi tehnicii. Oamenii muncii sunt acei ce au fău­rit Cehoslovacia nouă, acei care au creat şi creează marile bogăţii ma­teriale, ştiinţifice ale patriei dv., ace­ia care prin lupta şi munca lor si­tuează azi Cehoslovacia în rîndul ce­lor mai înaintate ţări din lume, ca nivel de dezvoltare politică şi econo­mică şi ca nivel de trai. Clasa mun­citoare şi toţi oamenii muncii din Ce­hoslovacia sînt pătrunşi de hotărîrea de a duce ţara lor spre noi înfăptuiri, spre victoria deplină a socialismului şi comunismului. Capitala Republicii Cehoslovace este cunoscută sub numele de „Praga de aur“. Se spune că această denumire a capitalei patriei voastre s-ar datora reflexelor aurii ce învăluie oraşul la apusul soarelui. Acei care cunosc po­porul cehoslovac, consideră că aceas­tă denumire se datoreşte aprecierii pe care o merită sufletul său nobil, ge­neros, inima sa de aur, întruchipată în frumoasa capitală a Cehoslova­ciei, înaltele Însuşiri sufleteşti ale po­porului cehoslovac se manifesta in ataşamentul profund faţă de nobile­le idealuri umanitare. In lupta pe care a dus-o de-a lungul întregii sale istorii pentru libertate şi pro­gres social. Toate încercările duşmanilor de a ingenunchia poporul cehoslovac s-au sfărîmat în faţa hotărîrii sale de a-şi păstra fiinţa naţională, de a-şi cuceri dreptul la o viaţă liberă, luminoasă. Cît de grăitor este în această pri­vinţă eroismul cu care poporul ce­hoslovac a înfruntat urgia hitleristă! Faptele partizanilor cehi şi slovaci, răscoala slovacă şi insurecţia praghe­­zilor au înscris unele dintre cele mai măreţe pagini ale luptei poporului con­tra cotropitorilor hitlerişti. Un adevărat simbol al luptei po­porului cehoslovac în frunte cu clasa muncitoare pentru libertate şi o viaţă mai bună, este însuşi oraşul dv., care şi-a cîştigat numele de „Kladno roşu". In primele rinduri ale clasei munci­toare cehoslovace, muncitorii din Kladno au fost cei dinţii care au jurat credinţă Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie, „jurăm să mer­gem Înainte — glăsuia jurămintul lor — să infringem orice obstacol, să nu cunoaştem piedici, compro­misuri sau cedări, urmind marele exemplu al revoluţiei proletare ruse şi măreţul drapel roşu, neînti­nat al Internaţionalei a III-a, cu adevărat proletare". Istoria a arătat că muncitorii din Kladno au ştiut să-şi ţină jurămân­­tul. Metalurgiştii şi minerii din Kladno au avut un rol de frunte în marea miş­care grevistă din octombrie 1918, pre­ludiul cuceririi independenţei naţionale a Cehoslovaciei, metalurgiştii şi mine­rii din Kladno s-au aflat în primele rinduri ale puternicei greve generale din 1929 dezlănţuită de proletariatul cehoslovac ca o ripostă la încercările burgheziei de a reprima mişcarea mun­citorească şi a sugruma libertăţile de­mocratice ale poporului. In toate acţiunile revoluţionare con­duse de partidul comunist în perioada dintre cele două războaie mondiale, muncitorii din Kladno au fost la înălţi­mea tradiţiilor de luptă ale acestei vechi citadele proletare. Din rîndurile proletariatului de la Kladno s-au ridi­cat luptători revoluţionari de frunte, a­­semenea lui Antonin Zapotocky, emi­nent conducător al clasei muncitoare şi al poporului cehoslovac. Grele jertfe de singe a dat Kladno în timpul ocupaţiei hitleriste. Locuito­rii din Lidice, distrus cu atîta sălbăti­cie de hitlerişti, erau în majoritate mi­neri şi metalurgişti care lucrau la Kladno. Oribila crimă hitleristă de la Lidice nu numai că nu a intimidat pe luptătorii antifascişti, dar i-a îndîrjit şi mai mult şi loviturile date de ei ocu­panţilor fascişti au devenit şi mai pu­ternice. Astăzi cînd luminoasele idea­luri care au însufleţit lupta clasei mun­citoare, în fruntea întregului popor, au devenit realitate, elanul revoluţionar al metalurgiştilor din Kladno, devotamen­tul lor faţă de cauza socialismului se manifestă în lupta neobosită pe care o duc pentru dezvoltarea marelui combi­nat metalurgic, pentru sporirea neînce­tată a producţiei de oţel de calitate su­perioară atît de necesară dezvoltării Întregii economii. Vizitînd „oţelăriile unite“ am fost impresio­naţi de amploarea construcţii­lor care s-au ridicat aici în anii puterii populare, de eforturile pe care le faceţi pentru ridicarea tehnicii de producţie la nivelul cel mai înalt, de avîntul cu care desfăşuraţi întrecerea socialistă Succesele voastre în întrecere v-au adus la încheierea anului trecut steagul gu­vernului de întreprindere fruntaşă pe ramură. Vă dorim, dragi tovarăşi, să-l ciştigaţi de cît mai multe ori în vii­tor. In prezent eforturile colectivului uzi­nei sunt îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce decurg din programul de noi şi mari înfăptuiri trasat de Congresul al XI-lea al Par­tidului Comunist Cehoslovac. Poporul nostru a luat cunoştinţă cu satis­­facţie de acest program leninist de muncă şi luptă pentru desăvârşirea construirii socialismului in Cehoslo­vacia. Sîntem convinşi că poporul cehoslovac va obţine succes de­plin în lupta pentru realizarea sar­cinilor trasate de Congres. Dragi tovarăşi,­­ Lupta revoluţionară consecventă şi spiritul internaţionalist al clasei mun­citoare din Cehoslovacia sunt binecu­noscute muncitorilor, comuniştilor din Romînia. Intre mişcările muncitoreşti din Romînia şi Cehoslovacia există vechi legături. La numai trei ani de la constitu­rea sa, în 1924, Partidul Comunist din Ro­mînia a fost aruncat în ilegalitate de regimul burghezo-moşieresc. Clasele stăpînitoare din Romînia au instituit un regim de cruntă teroare, astfel că partidul comunist, toţi cei care se ri­­dicau la luptă pentru libertate şi o via­ţă mai bună erau supuşi unei prigoane sălbatice. In aceste împrejurări grele, solidaritatea frăţească a muncitorilor cehoslovaci, cuvîntul lor de protest îm­potriva regimului de teroare şi sama­volnicie din vechea Romînie au fost un sprijin preţios pentru clasa noastră muncitoare. Comuniştii romîni care în timpul ac­tivităţii ilegale a partidului veneau in Cehoslovacia înfruntind multe primej­dii, găseau un sprijin tovărăşesc, nepre­cupeţit din partea partidului comunist, a clasei muncitoare din Cehoslovacia. Unii dintre acei care înainte de-al doi­­lea război mondial veneau în Ceho­slovacia în mod clandestin au astăzi bucuria să vină ca oaspeţi în vizite ofi­ciale şi prieteneşti, să se întrlnească cu vechi tovarăşi pe care i-au cunoscut atunci. In împrejurări atît de dureroase — ale dezmembrării Cehoslovaciei, sacri­ficată de imperialişti la München — Partidul Comunist din Rominia a mobi­lizat masele muncitoare la acţiuni de protest împotriva dictatului banditesc impus Cehoslovaciei, împotriva trădă­rii puterilor imperialiste; el a or­ganizat mişcarea de solidaritate cu lupta poporului cehoslovac pentru apă­rarea independenţei şi integrităţii sale naţionale. Legăturile între partidele şi popoare­le noastre s-au sudat puternic în lupta comună contra cotropitorilor hitlerişti. In urma eliberării ţării noastre de că­tre glorioasa Armată Sovietică, a vic­toriei insurecţiei armate de la 23 Au­gust 1944, fiii poporului român, răspun­ (Continuare in pag. 4-a) Aspecte din timpul mitingului de la jaladma .(Thefoto : CETERA—AGERPRES)

Next