Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)
1958-10-23 / nr. 3415
— IIMIM—tt1 IPWIZ —BHB—E——PFWI—ITWIWIWg'ff.’W.yi. VXB Săptămina de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şi sindicatelor pentru pace şi dezarmare însufleţite mitinguri în întreaga ţară După cum ne relatează corespondenţii noştri, in întreaga ţară s-au desfăşurat felurite manifestări prilejuite de Săptâmîna de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şi sindicatelor pentru pace şi dezarmare. In cadrul lor au avut loc conferinţe, discuţii şi convorbiri în care numeroşi muncitori şi activişti sindicali au dezbătut principalele probleme ale situaţiei internaţionale, exprimîndu-şi cu acest prilej adeziunea la lupta forţelor păcii împotriva reacţiunii şi a propovăduitorilor unui nou război. In cadrul acestor adunări şi mitinguri s au făcut auzite cu putere chemările la solidaritate internaţională muncitorească ale Federaţiei Sindicate Mondiale. Oamenii muncii din ţara noastră se angajează ca, sub conducerea partidului, să obţină mereu noi succese in opera de construire a socialismului, succese care să contribuie In întărirea şl înflorirea statului nostru democrat-popular. EI PINTM MINDRI GA ŢARA NOASTRĂ FACE PARTE DIN PUTERNICUL IAGAR AL PACT ST SOCIALISMULUI ÎN FRUNTEA CARUIA SE AFLA UNIUNEA SOVETICA, SCUT DE NĂDEJDE IN LUPTA DUSA DE OAMENII MUNCH DIN LUMEA ÎNTREAGA ÎMPOTRIVA IMPERIALIŞTILOR AMERICANI SI ENGLEZI, PENTRU PACE SI PROGRES SOCIAL. * In cadrul manifestărilor din Săptămîna de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şii sindicatelor pentru pace şi dezarmare, siderurgiştii şi constructorii din HUNEDOARA s-au întrunit într-un miting. Ei au ascultat expunerea făcută de tovarăşul Vichentie Bălan, preşedintele comitetului de întreprindere al Combinatului Siderurgic Hunedoara, care a subliniat printre altele succesele repurtate de F S.M. în lupta pentru întărirea unităţii de acţiune a celor ce muncesc. In telegrama trimisă cu acest prilej F.S.M., siderurgiştii si constructorii vin la Hunedoara îşi afirmă încă odată solidaritatea lor cu toţi oamenii muncii din întreaga lume la lupta pentru pace şi dezarmare. Ei sunt convinşi că forţa invincibilului lagăr al uăM şi socialismului în frunte cu U.R.S.S., unitatea de acţiune a oamenilor muncii din lumea întreagă vor sili cercurile monopoliste agresive să reflecteze mai mult înainte de a porni să dezlănţuie un nou flagel mondial. „Cerem O.N.U. — au spus printre altele vorbitorii — să se pună capăt acţiunilor provocatoare ale imperialiştilor americani şi englezi". * Pavoazat sărbătoreşte clubul CFR. „16 Februarie 1933“ din TIMIŞOARA işi aşteaptă oaspeţii. Rind pe rind toate locurile sunt ocupate. Peste 600 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din toate întreprinderile oraşului au venit să participe la miting. S-au urcat la tribună strungarul Mihai Ambrus de la fabrica „Electromotor“, muncitoarea Viorica Bodea de la „Industria Linei", profesorul Constantin Avram de la Institutul politehnic care. In cuvinte pline de minte au Înfierat Încercările forţelor imperialiste americano-engleze de a declanşa un nou război mondial, exprimînd adeziunea colectivelor din care fac parte la acţiunile întreprinse de Federaţia Sindicală Mondială pentru pace şi dezarmare. „Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră — au spus printre altele vorbitorii — ne exprimăm convingerea că această săptămână de luptă şi solidaritate internaţională a muncitorilor şi sindicatelor pentru pace şi dezarmare va aduce o contribuţie de seamă la lupta forţelor păcii şi socialismului pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru slăbirea încordării internaţionale şi pentru triumful cauzei păcii“. • In sala mare a Palatului cultural din TG. MUREŞ a avut loc un mare miting al oamenilor muncii şi activului sindical din oraş consacrat săptămînii de luptă şi solidaritate a oamenilor muncii şi sindicatelor pentru pace şi dezarmare. Dintre participanţii la miting au luat cuvîntul tovarăşii Bălan Ioan, preşedintele comitetului de linie al Complexului C.F.R., Bud Iulia, muncitoare la fabrica „Petőfi Sándor", şi Magos Lajos, muncitor la fabrica de mobilă „Simo Géza" care au înfierat provocările şi acţiunile agresive ale imperialiştilor americani şi englezi. La sfîrşitul mitingului participanţii au adoptat o telegramă adresată Federaţiei Sindicale Mondiale. • La CONSTANŢA, In sala de festivităţi a clubului şantierului naval maritim a avut loc mitingul oamenilor muncii şi activului sindical din oraş. A luat cuvîntul printre alţii docherul Constantin Băcioiu de la D.R.N.M. „Noi, muncitorii din port, sprijinim din toată inima politica consecventă de pace a statului nostru, a întregului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică". Participanţii la miting au adoptat apoi două telegrame adresate F.S.M. şi, respectiv, Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin care şi-au exprimat solidaritatea cu acţiunileorganizate de F.S.M. în cadrul acestei Săptămîni. „ La ORADEA, după cum ne relatează corespondentul nostru voluntar Florica Maştei, sute de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului s-au adunat într-un miting. Au luat cuvîntul maistrul Iosif Balog, de la fabrica „Drum Nou", Estera Kondos, muncitoare fruntaşă la fabrica „Solidaritatea“, şi a’.ii, care şi-au exprimat hotărîrea de a lupta pentru întărirea şi înflorirea patriei noastre, pentru întărirea întregului lagăr socialist. Adresîndu-se fraţilor lor din ţările capitaliste, vorbitorii au spus printre altele : „Să ne unim forţele în lupta împotriva imperialiştilor americani şi englezi, pentru interzicerea armelor nucleare, pentru dezarmare". • Marea sală de festivităţi a clubului uzinelor de tractoare din ORAŞUL STALIN a găzduit un mare miting al oamenilor muncii şi activului sindical din localitate. Luînd cuvîntul, tovarăşul Kovács Martin, membru în prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, după ce a înfierat acţiunile agresive ale imperialiştilor americani şi englezi care încearcă să dezlănţuie un nou război mondial, a arătat că împotriva acţiunilor imperialiste se ridică ţările lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, a căror politică fermă de apărare a păcii creează un zid de netrecut în calea celor ce uneltesc la pacea lumii. Au luat apoi cuvîntul, în numele colectivelor în rîndul cărora muncesc. Ion Vizitiu, maistru la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, textista Brîcova Paraschiva de la fabrica de stofe „Partizanul Roşu“, doctorul Măeruţiu de la spitalul nr. 2, mecanicul de locomotivă Nicolae Răducanu de la Depoul C.F.R. Timiş-Triaj. In încheierea mitingului s-a trimis Federaţiei Sindicale Mondiale şi Organizaţiei Naţiunilor Unite telegrame în care se înfierează acţiunile războinice ale imperialiştilor americani şi englezi îndreptate împotriva popoarelor iubitoare de libertate şi suveranitate naţională, şi se exprimă deplina adeziune faţă de acţiunile întreprinse de Federaţia Sindicală Mondială pentru dezarmare și pace în lume. Consumuri specifice reduse, produse de cea mai bună calitateprin realizarea de inovaţii In urmă cu citeva zile s-a dezbătut şi In întreprinderea noastră preţioasa iniţiativă a colectivului uzinelor „Janoş Herbak"-Cluj. Cum este şi firesc, această iniţiativă patriotică a fost primită cu multă bucurie. Intre muncitorii noştri şi cei de la Cluj s-au statornicit de mai mult timp legături tovărăşeşti. Nu de puţine ori organizăm împreună schimburi de experienţă pe diferite probleme de producţie. Recent un grup de muncitori şi tehnicieni din întreprinderea noastră şi-a însuşit de la colectivul clujean problemele tehnice ale fabricării pantofilor de tenis. Introdus în producţie anul trecut, noi am început să fabricăm sortimentul acesta pe baza tehnologiei avansate folosite de uzinele „Janoş Herbak“. Pe baza celor învăţate de la muncitorii clujeni, tovarăşii noştri au făcut o seamă de importante propuneri de raţionalizări la locul lor de muncă. De pildă, a fost propus şi executat un dispozitiv pentru croitul mecanic al galoşării ceea ce a determinat o simţitoare creştere a productivităţii. S-au adus şi alte Îmbunătăţiri pe linia valorificării resurselor interne. Iniţiativa de la Cluj pune în faţa unităţilor din ramura noastră obiective precise în întrecere, stimulînd puternic capacitatea creatoare a maselor spre o producţie cit mai economicoasă. Ea ne ajută să vedem limpede că şi procesul nostru tehnologic e susceptibil de serioase posibilităţi de perfecţionare, că unele mijloace sunt insuficient folosite pentru o cît mai raţională utilzare a materiilor prime şi materialelor auxiliare. Pentru a realiza consumuri specifice cît mai reduse, fără a ştirbi calitatea produselor, există numeroase căi. Printre acestea se numără In primul rînd rişcarea de inovaţii Practica ne.a arătat că inovaţiile sunt o pîrghie puternică în lupta pentru sporirea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost prin obţinerea de însemnate economii. In această direcţie noi am dobîndit o bogată experienţă. O mare parte din inovaţiile realizate de colectivul nostru anul acesta se referă tocmai la reducerea consumurilor de materii prime şi materiale auxiliare, la înlocuirea materialelor scumpe. De pildă, prin aplicarea inovaţiei „Un nou amestec pentru fabricarea părţilor Interioare la încălţămintea de cauciuc* (autori Inginer Teodor Popa şi maistru Constantin Pîrvu), care prevede înlocuirea regeneratorului C.C.J. cu deşeuri de inele borcane şi P.N.V. (deşeuri de pînză), se pot obţine anual economii antecalculate de 260.478 lei. Aplicarea inovaţiei „Bandaj metalic pentru Inele borcane" (autor Constantin Veligeaj care reduce consumul de pînză de bandaj cubicus cu circa 27.000 mp. pe an şi elimină Ing. VIRGIL PASCU Şi CONSTANTIN VELIGEA mecanic ajustor, „Uzinele Chimice Române“ București (Continuare în pag. 1-a) 000- Și-au îndeplinit planul anual Printr-o telegramă, colectivul de la I.F-E.T. Sovata raportează C.C. al P.M.R. și Consiliului Central al Sindicatelor că în urma angajamentelor luate in cinstea zilei de 7 Noiembrie, întrecerea socialistă s-a intensificat. Ca rezultat al muncii pline de abnegaţie a întregului colectiv, in ziua de 22 octombrie planul anual la producţia globală şi producţia marfă a fost îndeplinit. De asemenea, pînă în ziua de 1 octombrie, ei au realizat un beneficiu peste plan în valoare de 1.502.000 lei. Colectivul I.F.E.T. Sovata se angajează ca ptnă în ziua de 20 decembrie să realizeze și planul pe sortimente. Prin aceasta — se spune in telegramă — vom contribui la construirea mai devreme a socialismului In scumpa noastră patrie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV — nr. 3415 Joi 23 octombrie 1958 4 pagini 20 bani O PUTERNICĂ MANIFESTARE A PRIETENIEI ROMÂNO-CEHOSLOVACE Poporul cehoslovac întimpină pretutindeni cu căldură delegaţia română ENTUZIASTUL MITING DE LA COMBINATUL SIDERURGIC „OŢELĂRIILE UNITE“ DIN KLADNO PRAGA 22 (de la trimişii speciali Agerpres). — Miercuri dimineaţa membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au fost oaspeţii metalurgiştilor de la combinatul siderurgic „Oţelăriile unite“ din Kladno, important centru muncitoresc cu vechi tradiţii revoluţionare, din apropiere de Praga. Membrii delegaţiei morfiene au fost însoţiţi de Oldrich Cernik, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, de Gustav Soucek, şeful secţiei externe a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, inginer Vaclav Cerny, ministrul Siderurgiei, precum şi de dr. Ivan Rohal Ilkiv, ambasadorul Republicii Cehoslovace în R.P. Română, și Gh. Vidraşcu, ambasadorul R P. Romíné la Praga. In drum spre Kladno, membrii delegației de partid şi guvernamentale romíne au trecut pe lîngă noua comună Lidice, ridicată pe ruinele vechiului sat, locuit în mare majoritate de mineri şi metalurgişti din Kladno, şi care a fost distrus cu sălbăticie de hitlerişti. „Kladno roşu“, oraş erou, simbol al luptei poporului cehoslovac în frunte cu clasa muncitoare pentru libertate şi o viaţă mai bună, a întîmpinat cu prietenie frăţească pe solii poporului român. „Kladno salută delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romîne frăţeşti". „Muncitorii combinatului din Kladno salută din inimă pe reprezentanţii clasei muncitoare din Romînia“ — aceste urări de salut erau înscrise pe pancarte mari roşii la intrarea oraşului, pe frontispiciul uzinei. In cinstea sosirii delegaţiei române în localitate, ziarul local al combinatului „Kovar“ („Metalurgistul“) a apărut într-un număr festiv, avînd pe prima pagină fotografia tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Editorialul, consacrat tradiţionalei prietenii româno-cehoslovace, redă numeroase aspecte din relaţiile economice romîno-cehoslovace şi informează pe oaspeţi despre succesele în producţie ale metalurgiştilor din Kladno. La intrarea în incinta uzinei, numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri au făcut membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române o caldă şi entuziastă primire. Directorul general al uzinei, Oldrich Vrobl, a informat pe oaspeţi despre istoricul oţelăriilor din Kladno, despre actualul profil al combinatului. Secretarul comitetului de partid al întreprinderii, Frantisek Slabanek, a vorbit membrilor delegaţiei despre tradiţiile revoluţionare ale muncitorilor acestei importante unităţi a industriei socialiste cehoslovace. Vizitînd diferitele sectoare de producţie ale combinatului, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române s-au interesat îndeaproape despre gama produselor sale, despre compoziţia oţelului, metodele de obţinere a calităţii sale superioare, despre măsurile care s-au luat în vederea dezvoltării, în continuare, a întreprinderii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei au discutat cu muncitori şi tehnicieni pe locul lor de muncă, interesîndu-se de activitatea lor. „Popoarele noastre sînt prietene, nimic nu ne-a despărţit în trecut, totul ne uneşte astăzi mai mult ca oricînd — a declarat în legătură cu vizita delegaţiei romîne la Kladno, trezorul inovator Iosef Moravek. Vizitîndu-ne reciproc, cunoscîndu-ne mai bine, învăţînd unii de la alţii, noi ne îmbunătăţim continuu munca, grăbim construcţia socialistă în ţările noastre. Ne bucurăm din inimă — a spus el în încheiere — de prezenţa In mijlocul nostru a delegaţiei de partid şi guvernamentale romîne. Ii rugăm pa solii poporului frate român să trimită salutul nostru muncitoresc clasei muncitoare din Rominia“. „O orînduire socială dreaptă, lipsită de exploatare şi exploatatori, pacea, sunt idealuri sfinte pentru care au luptat ani de-a rîndul siderurgiştii şi muncitorii din Kladno, pentru care s-au jertfit locuitorii din Lidice şi mii şi mii de alţi oameni înaintaţi ai epocii lor — a declarat laminatorul Vaclav Marek. Socialismul şi pacea sunt astăzi cele mai înaintate idealuri ale omenirii. Unitatea oamenilor care luptă pentru realizarea acestor idealuri nu poate fi în fruntă. Unitatea ţărilor lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică este tare ca şi oţelul nostru. Vizita delegaţiei romîne în ţara noastră slujeşte acestor nobile idealuri: socialismul şi pacea". După terminarea vizitării combinatului, într-una din marile sale hale, a avut loc un entuziast miting închinat prieteniei romîno-cehoslovace. Cei peste 1.500 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care au luat parte la miting, au salutat cu urale şi îndelungi aplauze sosirea şi apariţia la tribuna special amenajată a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat români. Mitingul a fost deschis de secretarul comitetului de partid al combinatului, Frantisek Slabanek, care a salutat cu căldurăpe oaspeţii români. Au mai luat cuvîntul Vaclav Marzik, şeful secţiei mecanice nr. 1, laminatorul Miroslav Novak, din partea organizaţiei de tineret din cadrul combinatului, şi Otakar Kyndl, preşedintele comitetului sindical al întreprinderii, care au vorbit despre importantele realizări obţinute de muncitorii combinatului în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii. Vorbitorii au arătat cu mîndrie că, pentru realizările lor, combinatul a fost distins cu Steagul guvernului de întreprindere fruntaşă pe ramură. Ei au subliniat importanţa prieteniei romîno-cehoslovace şi a colaborării rodnice, multilaterale dintre cele două ţări şi contribuţia acestei prietenii la construcţia socialismului în cele două ţări, la întărirea unităţii puternicului lagăr a! socialismului şi păcii, în frunte CJ Uniunea Sovietică. Primit cu puternice şi în '»lungi aplauze a luat apoi cuvîntul tovarăşul Petre Borilă, membru In Biroul Politic al C.C. al P M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Cuvîntarea tovarăşului Petre Borilă a fost subliniată in repetate rinduri de aplauzele participanţilor la miting. Ei au ovaţionat îndelung pentru prietenia româno-cehoslovacă, pentru unitatea de granit a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. La plecarea din uzină, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa organizării unui larg schimb de experienţă între metalurgiştii romîni şi cehoslovaci, pentru extinderea metodelor înaintate de muncă, pentru perfecţionarea tehnicii. La plecare, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române au oferit în dar costume naţionale româneşti pentru membrii echipelor de dansuri ale combinatului, precum şi discuri cu muzică populară românească. Muncitorii combinatului au oferit la modul lor daruri conducătorilor de stat și de partid români. • Seara, delegația română a părăsit Praga, îndreptîndu-se cu trenul spre orașul Banska-Bystrica din centrul Slovaciei. Cuvintarea tovarăşului Petre Borilă Dragi tovarăşi şi prieteni, Zilele pe care le petrecem în mijlocul poporului cehoslovac vor rămîne pentru delegaţia noastră de neuitat. Căldura cu care sintem primiţi, atenţia de care sîntem înconjuraţi, manifestările de adîncă prietenie şi simpatie din partea oamenilor muncii din Cehoslovacia ne-au impresionat profund. Vă rugăm să primiţi sincere mulţumiri din partea delegaţiei noastre şi încredinţarea că poporul muncitor din România nutreşte sentimente frăţeşti şi o prietenie de nezdruncinat pentru poporul cehoslovac şi îi doreşte din toată inima succes deplin in opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Sîntem bucuroşi că în cadrul vizitei pe care o facem în ţara dv„ la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi a guvernului Republicii Cehoslovace, am putut veni la Kladno, important centru muncitoresc cu vechi tradiţii revoluţionare, unde astăzi pulsează atit de puternic viaţa nouă, socialistă, a ţării. In anul acesta dv. aţi aniversat centenarul Înfiinţării oţelăriei. Cu această ocazie, partidul şi guvernul v-au acordat, ca o înaltă preţuire a muncii voastre eroice, Ordinul Republicii. Daţi-mi voie să vă adresez cele mai călduroase felicitări şi urări pentru tot mai mari succese în activitatea voastră rodnică. Aflându-ne în mijlocul muncitorilor acestei mari şi glorioase uzine, am dori să vă vorbim despre atîtea lucruri încît, desigur, nu ne-ar ajunge mult mai mult timp decît acel pe care îl petrecem astăzi împreună cu dv. Vă rugăm să ne daţi voie să vă vorbim Înainte de toate despre ceea ce ne-a impresionat mai mult în cursul vizitei de aici la Kladno, in capitala patriei dv., Praga, ca şi în alte locuri pe unde am fost. Cine nu cunoaşte produsele industriei cehoslovace apreciate în lumea întreagă, mărturii vii ale talentului şi hărniciei clasei muncitoare. Merită toată stima munca ţărănimii cehoslovace, care In marea ei majoritate a păşit pe calea agriculturii socialiste. Intelectualitatea dv. a obţinut succese de mare prestigiu în literatură, artă şi în toate domeniile ştiinţei şi tehnicii. Oamenii muncii sunt acei ce au făurit Cehoslovacia nouă, acei care au creat şi creează marile bogăţii materiale, ştiinţifice ale patriei dv., aceia care prin lupta şi munca lor situează azi Cehoslovacia în rîndul celor mai înaintate ţări din lume, ca nivel de dezvoltare politică şi economică şi ca nivel de trai. Clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii din Cehoslovacia sînt pătrunşi de hotărîrea de a duce ţara lor spre noi înfăptuiri, spre victoria deplină a socialismului şi comunismului. Capitala Republicii Cehoslovace este cunoscută sub numele de „Praga de aur“. Se spune că această denumire a capitalei patriei voastre s-ar datora reflexelor aurii ce învăluie oraşul la apusul soarelui. Acei care cunosc poporul cehoslovac, consideră că această denumire se datoreşte aprecierii pe care o merită sufletul său nobil, generos, inima sa de aur, întruchipată în frumoasa capitală a Cehoslovaciei, înaltele Însuşiri sufleteşti ale poporului cehoslovac se manifesta in ataşamentul profund faţă de nobilele idealuri umanitare. In lupta pe care a dus-o de-a lungul întregii sale istorii pentru libertate şi progres social. Toate încercările duşmanilor de a ingenunchia poporul cehoslovac s-au sfărîmat în faţa hotărîrii sale de a-şi păstra fiinţa naţională, de a-şi cuceri dreptul la o viaţă liberă, luminoasă. Cît de grăitor este în această privinţă eroismul cu care poporul cehoslovac a înfruntat urgia hitleristă! Faptele partizanilor cehi şi slovaci, răscoala slovacă şi insurecţia praghezilor au înscris unele dintre cele mai măreţe pagini ale luptei poporului contra cotropitorilor hitlerişti. Un adevărat simbol al luptei poporului cehoslovac în frunte cu clasa muncitoare pentru libertate şi o viaţă mai bună, este însuşi oraşul dv., care şi-a cîştigat numele de „Kladno roşu". In primele rinduri ale clasei muncitoare cehoslovace, muncitorii din Kladno au fost cei dinţii care au jurat credinţă Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, „jurăm să mergem Înainte — glăsuia jurămintul lor — să infringem orice obstacol, să nu cunoaştem piedici, compromisuri sau cedări, urmind marele exemplu al revoluţiei proletare ruse şi măreţul drapel roşu, neîntinat al Internaţionalei a III-a, cu adevărat proletare". Istoria a arătat că muncitorii din Kladno au ştiut să-şi ţină jurământul. Metalurgiştii şi minerii din Kladno au avut un rol de frunte în marea mişcare grevistă din octombrie 1918, preludiul cuceririi independenţei naţionale a Cehoslovaciei, metalurgiştii şi minerii din Kladno s-au aflat în primele rinduri ale puternicei greve generale din 1929 dezlănţuită de proletariatul cehoslovac ca o ripostă la încercările burgheziei de a reprima mişcarea muncitorească şi a sugruma libertăţile democratice ale poporului. In toate acţiunile revoluţionare conduse de partidul comunist în perioada dintre cele două războaie mondiale, muncitorii din Kladno au fost la înălţimea tradiţiilor de luptă ale acestei vechi citadele proletare. Din rîndurile proletariatului de la Kladno s-au ridicat luptători revoluţionari de frunte, asemenea lui Antonin Zapotocky, eminent conducător al clasei muncitoare şi al poporului cehoslovac. Grele jertfe de singe a dat Kladno în timpul ocupaţiei hitleriste. Locuitorii din Lidice, distrus cu atîta sălbăticie de hitlerişti, erau în majoritate mineri şi metalurgişti care lucrau la Kladno. Oribila crimă hitleristă de la Lidice nu numai că nu a intimidat pe luptătorii antifascişti, dar i-a îndîrjit şi mai mult şi loviturile date de ei ocupanţilor fascişti au devenit şi mai puternice. Astăzi cînd luminoasele idealuri care au însufleţit lupta clasei muncitoare, în fruntea întregului popor, au devenit realitate, elanul revoluţionar al metalurgiştilor din Kladno, devotamentul lor faţă de cauza socialismului se manifestă în lupta neobosită pe care o duc pentru dezvoltarea marelui combinat metalurgic, pentru sporirea neîncetată a producţiei de oţel de calitate superioară atît de necesară dezvoltării Întregii economii. Vizitînd „oţelăriile unite“ am fost impresionaţi de amploarea construcţiilor care s-au ridicat aici în anii puterii populare, de eforturile pe care le faceţi pentru ridicarea tehnicii de producţie la nivelul cel mai înalt, de avîntul cu care desfăşuraţi întrecerea socialistă Succesele voastre în întrecere v-au adus la încheierea anului trecut steagul guvernului de întreprindere fruntaşă pe ramură. Vă dorim, dragi tovarăşi, să-l ciştigaţi de cît mai multe ori în viitor. In prezent eforturile colectivului uzinei sunt îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce decurg din programul de noi şi mari înfăptuiri trasat de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Cehoslovac. Poporul nostru a luat cunoştinţă cu satisfacţie de acest program leninist de muncă şi luptă pentru desăvârşirea construirii socialismului in Cehoslovacia. Sîntem convinşi că poporul cehoslovac va obţine succes deplin în lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de Congres. Dragi tovarăşi, Lupta revoluţionară consecventă şi spiritul internaţionalist al clasei muncitoare din Cehoslovacia sunt binecunoscute muncitorilor, comuniştilor din Romînia. Intre mişcările muncitoreşti din Romînia şi Cehoslovacia există vechi legături. La numai trei ani de la constiturea sa, în 1924, Partidul Comunist din Romînia a fost aruncat în ilegalitate de regimul burghezo-moşieresc. Clasele stăpînitoare din Romînia au instituit un regim de cruntă teroare, astfel că partidul comunist, toţi cei care se ridicau la luptă pentru libertate şi o viaţă mai bună erau supuşi unei prigoane sălbatice. In aceste împrejurări grele, solidaritatea frăţească a muncitorilor cehoslovaci, cuvîntul lor de protest împotriva regimului de teroare şi samavolnicie din vechea Romînie au fost un sprijin preţios pentru clasa noastră muncitoare. Comuniştii romîni care în timpul activităţii ilegale a partidului veneau in Cehoslovacia înfruntind multe primejdii, găseau un sprijin tovărăşesc, neprecupeţit din partea partidului comunist, a clasei muncitoare din Cehoslovacia. Unii dintre acei care înainte de-al doilea război mondial veneau în Cehoslovacia în mod clandestin au astăzi bucuria să vină ca oaspeţi în vizite oficiale şi prieteneşti, să se întrlnească cu vechi tovarăşi pe care i-au cunoscut atunci. In împrejurări atît de dureroase — ale dezmembrării Cehoslovaciei, sacrificată de imperialişti la München — Partidul Comunist din Rominia a mobilizat masele muncitoare la acţiuni de protest împotriva dictatului banditesc impus Cehoslovaciei, împotriva trădării puterilor imperialiste; el a organizat mişcarea de solidaritate cu lupta poporului cehoslovac pentru apărarea independenţei şi integrităţii sale naţionale. Legăturile între partidele şi popoarele noastre s-au sudat puternic în lupta comună contra cotropitorilor hitlerişti. In urma eliberării ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, a victoriei insurecţiei armate de la 23 August 1944, fiii poporului român, răspun (Continuare in pag. 4-a) Aspecte din timpul mitingului de la jaladma .(Thefoto : CETERA—AGERPRES)