Munca, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4637-4662)
1962-10-10 / nr. 4644
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R Anul XVIII. — nr. 4644 Miercuri 10 octombrie 1962 4 pagini 20 bani Să încheiem anul cu un bilanţ cît mai bogat Am păşit în ultimul trimestru al anului. Au trecut 9 luni de muncă rodnică. Desfăşurind întrecerea socialistă, pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., tot mai multe colective de întreprinderi au reuşit, cu sprijinul organelor sindicale şi administrative, sub conducerea organizaţiilor de partid, să înscrie noi şi însemnate succese în realizarea planului şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Numeroase sunt colectivele care au raportat partidului îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni şi a angajamentelor în întrecerea socialistă. Siderurgiştii de la „Oţelul Roşu", regiunea Banat, au realizat planul pe cele trei trimestre ale anului în curs cu 20 de zile mai devreme, dînd peste plan 738 tone laminate uşoare şi 958 tone tablă subţire sub 4 mm. Fabrica de ţevi din Roman a dat peste plan în această perioadă produse în valoare de peste 40.000 000 lei, colectivul de aici obţinînd astfel mai mult decît îi revenea din angajamentul anual pentru această perioadă. Realizări însemnate au obţinut şi alte colective din celelalte ramuri de producţie. Minerii din bazinul carbonifer Valea Jiului au dat în mai puţin de 9 luni de zile peste 94.000 tone de cărbune cocsificabil şi energetic peste plan, iar petroliştii de la Trustul de foraj Moineşti au realizat planul de foraj cu 9 zile mai devreme. Muncitorii din întreprinderile forestiere şi unităţile de industrializare a lemnului din cadrul Direcţiei regionale a economiei forestiere Maramureş au raportat şi ei îndeplinirea planului pe această perioadă înainte de termen, dînd în plus din aceeaşi cantitate de masă lemnoasă 7.000 m.c lemn de lucru. înainte de termen au realizat planul pe primele trei trimestre ale anului şi întreprinderile „Vitrometan“ şi „8 Mai“-Mediaş, fabrica de ciment „Bucureşti“, Trustul regional de construcţii Bacău, Trustul de foraj extracţie Ploieşti şi multe alte întreprinderi din ţară. Succesele obţinute confirmă că în aceste întreprinderi, sindicatele, sub conducerea organelor de partid au organizat mai bine întrecerea socialistă, au orientat efortul maselor în jurul unor obiective concrete, au sprijinit conducerile administrative în crearea unor condiţii tehnico-organizatorice corespunzătoare, care să ducă la îndeplinirea planului şi a angajamentelor înainte de termen. Spiritul gospodăresc şi iniţiativa creatoare a maselor au găsit astfel un timp propice de manifestare, un sprijin efectiv şi au condus la obţinerea unor noi şi însemnate realizări. Socotind angajamentele în întrecerea socialistă o datorie de onoare, tot mai multe colective muncesc cu elan pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1962 la toţi indicii. Ele au înţeles că nu este de ajuns a fi realizată doar producţia globală şi producţia-marfă. Ele au împletit strîns lupta pentru realizarea cantitativă a planului cu cea pentru realizarea unor produse de calitate superioară, care să răspundă exigenţelor sporite. Au întreprins acţiuni susţinute pentru creşterea continuă a productivităţii muncii, realizarea unor însemnate economii şi beneficii peste plan. Cu sprijinul organelor sindicale şi administrative, sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au reuşit să descopere şi să pună în valoare însemnate rezerve interne, să aplice metode înaintate, care să asigure înfăptuirea celorlalţi indici de plan. La Uzina mecanică Cîmpina productivitatea muncii a crescut cu 20 la sută faţă de anul trecut şi calitatea s-a îmbunătăţit în bună parte datorită aplicării unor metodeînaintate. Aici, pe baza procedeului de turnare în forme întărite cu bioxid de carbon au fost executate 88 tone piese. Alte 130 tone piese s-au turnat în cochile, iar 900 tone piese au fost forjate în matrițe. La trustul de foraj Tîrgu-Jiu 63,3 la sută din volumul de lucrări de foraj s-au efectuat cu turbina. Aceasta a permis ca viteza de lucru planificată să fie sporită cu, 2,2 la sută, cheltuindu-se pe metrul forat cu 55 lei mai puţin decît prevederile din deviz. Rezultate asemănătoare s-au obţinut în marea majoritate a întreprinderilor din oraşele şi regiunile patriei noastre. Ele poartă semnul profundului patriotism de care dă dovadă clasa muncitoare, sînt un rezultat al atitudinii noi, socialiste, faţă de muncă şi dovedesc mult respect şi simţ de răspundere pentru cuvîntul dat, pentru realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. In perioada care a trecut s-a îmbogăţit şi experienţa organelor sindicale şi administrative, a colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri.A face din realizările obţinute, din experienţa de pînă acum o bază sigură şi punct de plecare pentru obţinerea unor realizări şi mai mari, este o sarcină de căpetenie a organelor sindicale. Cît de necesar este acest lucru s-a arătat în mod deosebit în adunările ce s-au ţinut pe ramuri de producţie, la regiuni, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1963. Cele 9 luni ce au trecut din acest an constituie un bun prilej de a trece în revistă realizările obţinute, experienţa dobîndită, dar şi de a analiza cu profunzime şi spirit de răspundere activitatea desfăşurată în această perioadă, lipsurile ce s-au manifestat şi cauzele care le-au determinat, pentru a se putea lua din vreme măsuri de lichidare a lor. Numai astfel se poate asigura îndeplinirea planului la toţi indicii şi, totodată, crearea condiţiilor pentru buna desfăşurare a producţiei în anul viitor. La ora actuală mai există încă unele unităţi industriale care au rămîneri în urmă în ce priveşte realizarea sarcinilor de plan. Unele, deşi au realizat şi chiar depăşit planul producţiei globale şi al producţieimarfă, nu au realizat sarcina de reducere a preţului de cost. Altele nu au realizat productivitatea planificată sau nu şi-au îndeplinit sarcinile de plan privind calitatea şi sortimentele. Aşa, de pildă, întreprinderea „Libertatea“ din Arad a produs în acest an loturi de încălţăminte care, datorită defectelor de fabricaţie, au fost respinse pe bună dreptate de unităţile comerciale, întreprinderile textile Galaţi nu au realizat sarcina de creştere a productivităţii muncii. In situaţia nerealizării unor indici de plan sunt şi alte întreprinderi ca fabrica „Teba" din Arad şi altele. Cauzele neîndeplinirii în unele întreprinderi a tuturor indicilor de plan îşi au izvorul în defectuoasa aprovizionare şi organizare a locurilor de muncă, în slaba preocupare pentru introducerea tehnologiei avansate şi îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşinilor, necrearea con(Continuare in pag. 2-a) Produse peste plan în valoare de 125.000.000 lei In întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului anual la toţi indicii, oamenii muncii din regiunea Ploieşti înscriu succese tot mai frumoase. Bilanţul încheiat la sfîrşitul celor nouă luni ce au trecut din anul în curs confirmă pe deplin acest lucru. S-au realizat în plus faţă de plan produse în valoare de 125.000.000 lei. Din acestea cităm mii de tone de produse petroliere, 1.765 tone îngrăşăminte chimice, 450 tone detergenţi, 48.000 tone cărbune etc. Cele mai frumoase succese au fost înscrise de colectivele de muncă de la Uzina metalurgică Sinaia, rafinăriile Ploieşti, Teleajen şi Cîmpina, schelele Boldeşti şi Cîmpina, Uzina de detergenţi Ploieşti şi altele. (Coresp. „Munca“) -080 La Fabrica de postav din Buhuşi sunt mulţi acei ce obţin rezultate deosebite în întrecerea socialistă. Printre aceştia se numără şi ţesătoarea Maria Cosma, fruntaşă în întrecerea socialistă. în fiecare lună, ea depăşeşte sarcina de plan cu 10—15 la sută, dînd în acelaşi timp şi ţesături de cea mai bună calitate. Foto : P. COZIA Filă de carnet »DOINA"2" are o lungime de mai bine de 15 km şi e destul de veche. Ea aparţine de întreprinderea forestieră Broşteni. Traseul este izolat şi străbate văile păduroase şi pline de frumuseţe ale munţilor de prin partea locului. Trenul face cursa de cîteva ori pe zi. Lemnul adus este legat în plute şi minat la vale pe Bistriţa pînă la barajul lacului de acumulare Bicaz. De acolo mai departe... Şeful „reţelei" feroviare din această parte a locului este mecanicul Eugen Fortini. L-am cunoscut după ce aflasem multe lucruri despre dînsul. Un om cu experienţă, priceput în meserie şi hotărît să facă faţă şi pe o locomotivă „Pacific". Sfătos, potrivit de statură şi vînjos la cei peste 50 de ani pe care îi are, mecanicul Fortini lucrează de 34 de ani pe locomotiva „Doina-2", singura de fapt pe această linie, li poartă părinteşte de grijă. Mereu îşi găseşte de lucru la ea. Cînd nu e prea zor la transport o bagă în reparaţii operative cu ridicarea de pe osii. „Bricheta“, cum îi spune mecanicul Fortini, îl ascultă şi de fiecare dată porneşte la drum cu forţe noi. Zilnic parcurge 60—80 km. — Am fost pensionat, dar nu mă îndur să mă despart de meserie. M-am obişnuit cu „Doina" şi n-o pot lăsa pe mîini străine. Mecanicul Eugen Fortini în îndelungata activitate desfăşurată aici, în creier de munte, n-are nici un accident. Circulaţia se desfăşoară în deplină siguranţă, în ciuda faptului că nu se cere şi nu se dă cale liberă. Nu este necesar acest lucru. Eugen Fortini a parcurs cu „Doina" o distanţă egală cu aproape 20 tururi în jurul pămîntului. Oamenii din sat îl stimează şi-l apreciază pe feroviarul lor. Mărturie este şi faptul că au ales deputat în Sfatul popular al regiunii Suceava. Mecanicul Eugen Fortini mi-a povestit mai multe despre viaţa şi munca lui. Cît stătusem de vorbă locomotiva fusese alimentată pentru drum „lung". Urcîndu-se pe „bricheta“ lui, mecanicul ne-a invitat să-l mai vizităm, să facem o călătorie spre Hîrtop. Un fluier scurt, apoi cîteva învîrtituri nervoase de roţi pe loc şi „Doina-2" se puse în mişcare, pufăind zgomotos, vesel, împroşcînd din cilindri, în dreapta şi-n stînga, nori de aburi. Trenulețul dispăru după cotitură, lăsînd în urmă bucle de fum cenuşiu. După puţin timp se auzi fluierul „brichetei". Ecoul rătăci cîteva clipe, pierzîndu-se apoi în liniştea munţilor din jurul Barbarului. N. GRUNZII Trenuleţul nu plecase de mult. Peste vale abia se destrămase o ceaţă de fum. Din depărtare se auzi un fluier de locomotivă, care îşi rătăci ecoul printre văile munţilor înveliţi de păduri bătrîne. — Pe cînd... alt tren ? Omul de la „biroul de informații", un tînăr care spărgea lemne de foc, fără să se oprească din lucru, îmi dădu un răspuns neliniştitor. — Altul ?!... E singurul tren. Se duce cu vagoanele goale și peste cîteva ore e înapoi. Aduce lemnul de la Hîrtop... Calea ferată forestieră care pornește din marginea satului Barbar spre Hîrtop — punctul terminus — Tinerii Csire Ladislau si Nyéki Alexandra sunt cunoscuţi ca doi harnici strungari din secţia prelucrări mecanice a uzinelor „Înfrăţirea“-Oradea. Depăşind lunar norma în medie cu 15—20 la sută şi dînd lucru de bună calitate, ei se situează printre fruntaşii in întrecerea socialistă. Fotó: ST. ALBESCU Vizita tovarăşilor Gheorghe şi Ion Gheorghe Maur in DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimişii speciali : In continuarea vizitei in Indonezia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu au vizitat mărfi insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale, vegetaţia luxuriantă şi măiestria artistică a meşteşugarilor, cîntăreţilor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teritoriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat sentimentele de prietenie faţă de poporul român, cu aceeaşi însufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşiruiau, prin locurile vizitate, împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de sănătate şi prosperitate. In drum oaspeţii s-au oprit pentru puţin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cît vezi cu ochii, pînă la ţărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sînt așezate în terase, pe povîrnişuri. Ţăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiţii foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului şi, de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. Înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac şi o dezvoltată industrie textilă meşteşugărească. Dar colonialiştii erau interesaţi să vindă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesaţi colonialiştii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul şi fibrele care se prelucrează în întreprinderile naţionale şi, în afară de aceasta, importă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munţii cu acelaşi nume. Casele sínt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, aşa cum sínt, de altfel, în întreaga insulă. In interiorul curţilor, în afară de locuinţe, sínt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sínt aproape toate din bambus şi sínt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu tolii pe şosea pentru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, oraşul de reşedinţă al insulei Ball, renumit cen-tru al turismului internaţional. A fost vizitată oexpoziţie locală de artizanat şi pictură. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul şi valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeţii au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziţiei meşteşugarii foarte îndemînatici şi dotaţi cu un simţ artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o şcoală nou construită, oaspeţii români şi gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peştete adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului şi portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeţilor români un spectacol popular, care a cuprins, printre altele, dansul Kijak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insulte, a cărei frumuseţe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca şi în alte părţi ale Indoneziei, sate vechi de secole, ţărani trudind pe ogoare cu unelte din moşi strămoşi, şi alături şcoli noi, luminoase, construite în ultimii ani. Aşa înţelegi mai bine dorinţa arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moştenire a colonialismului, pentru ca ţara lor frumoasă şi bogată să păşească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marţi, la palatul Tampaksiring, reşedinţa oaspeţilor români şi a preşedintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. Vizita la şantierul hidrocentralei de la Djatiluhur Foto: AGERPRES i articole de uz casnic din mase plastice Industria maselor plastice din tara noastră a realizat în ultimul timp noi produse de uz casnic rezistente, cu un colorit viu, plăcut. Intre altele au fost introduse in fabricaţie „seturi de bucătărie“, formate din perdele, faţă de masă, husă pentru scaune, din acelaşi material şi desen, din foi de masă plastică. Ele sunt uşor de curăţat, ceea ce uşurează mult munca gospodinelor. Foile de policlorură de vinil, care au o largă utilizare în industria confecţiilor şi obiectelor de os casnic, se produc acum într-un număr de 60 variaţiuni de culori şi nu se decolorează. Creatorii au realizat totodată din mase plastice o serie de noi obiecte ca râzătoare pentru fructe, muştarieră cu capac, solniţă cu capac, suport pentru ghivece de flori, flori artificiale şi altele. In ultimul timp, cu masele plastice au fost înlocuite mînerele de lemn ale cuţitelor, precum şi unele repere ale maşinilor de tocat şi măcinat fabricate în ţară. (Agerpres) Simpozion de endocrinologie la Sibiu La Sibiu a avut loc un simpozion naţional pe tema: „Diagnosticul hipertiroidismului incipient“. Au participat academicieni, profesori universitari, medici primari şi specialişti din ţară. Au prezentat comunicări acad. Şt. Milcu, conf. dr. I. Goia şi dr. A. Pană. (Agerpres) Expoziţie de artă plastică La Galeriile din Timişoara ale Fondului Plastic s-a deschis o expoziţie de artă plastică cu lucrări ale artiştilor amatori din Banat selecţionate pentru faza regională a celei de a 3-a expoziţii bienale de artăosoplastică. Cele 168 de exponate —■ pictură, grafică, sculptură, artă decorativă aplicată — redau cu talent aspecte din viaţa de azi a oamenilor muncii din Banat, realizările obţinute în această parte a ţării în opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului în patrianoastră. In prezent în regiunea Banat activează 14 cercuri de artă plastică organizate la cluburi, cămine culturale şi case raionale de cultură. La expoziţiile organizate anul acesta pe cercuri şi raioane au fost expuse cca. 600 de lucrări aparţinînd unui număr de 400 de artişti amatori. (Coresp. „Munca“) în excursie de documentare De curînd, un grup de 46 tovarăşi, muncitori, tehnicieni şi ingineri fruntaşi în întrecerea socialistă şi activitatea obştească, au plecat într-o excursie de documentare de 3 zile. Excursia a fost organizată de comitetul sindicatului de la uzinele „Electroputere“-Craiova şi a avut următorul itinerariu: oraşul Bucureşti, Muzeul Doftana, oraşul Braşov, Muzeul Bruckenthal din Sibiu şi staţiunile Călimăneşti şi Predeal. (Coresp. „Munca”) In aceste zile în portul Constanţa se amenajează un chei modern, unde vor acosta vase comerciale de mare tonaj. O parte din uriaşele macarale care vor încărca şi descărca mărfurile au şi fost montate, urmînd ca în curînd să se termine şi lucrările de finisaj a falezei. In clişeu , linia noilor macarale gata pentru a intra în funcţiune. Foto : S. EMIL La odihnă, şi tratament La Consiliul local al sindicatelor Braşov şi mai ales la comitetele sindicatelor din întreprinderi aproape zilnic sosesc vederi din cele mai pitoreşti staţiuni din ţară. Expeditorii sunt oameni ai muncii plecaţi la odihnă şi tratament. Anul acesta numărul lor a crescut. Numai în primele nouă luni, prin sindicat, au fost trimişi în diferite staţiuni nu mai puţin de 10.180 muncitori, ingineri, maiştri şi funcţionari din care 5.900 la tratament. (Coresp. „Munca") LA DATORIE Coboară seara. O seară răcoroasă de septembrie. Controlorul de conducte Gheorghe Oprea pornise pe cărarea ce-o bate de ani de zile ve- i ghihc „drumul“ ţiţeiului de la schelă spre rafinărie. Deodată o pată neagră. Era ţiţei. Nu era timp de pierdut. Orice minut de întîrziere însemna tone de ţiţei risipit, o oprire la una din instalaţiile rafinăriei. Intr-un suflet a ajuns la primul telefon. Prin întuneric o echipă formată din săpători, montori şi sudori, condusă de maistrul Ion Popa, de la întreprinderea de transport ţiţei prin conducte-Ploieşti, a plecat imediat pe traseele conductelor. In scurtă vreme locul cu pricina a fost descoperit. O fisură de cîţiva milimetri a dat frîu liber ţiţeiului. Pămîntul din jur se îmbibase. Trebuia acţionat repede. Săpătorii împreună cu montorii şi sudorii au lucrat de zor. Să sape degrabă o groapă de doi metri adîncime pînă la conductă, nu-i tocmai uşor. Au intrat apoi în funcţie aparatele de sudură. Totul e în ordine. Pe conductă a început din nou să curgă ţiţei. Cei de la rafinărie nici n-au observat această întrerupere. Intervenţia făcută în condiţii puţin obişnuite a durat cîteva ore. Ea n-a influenţat cu nimic asupra bunului mers al instalaţiilor din rafinărie. . . A doua zi de dimineaţă la panoul de onoare al întreprinderii sub un titlu scurt cu litere mari „La datorie“ au apărut fotografiile celor 2 fraţi Leca — Gheorghe şi Nicolae — ale lui C-tin Dima, Aurel Zamfirescu, Constantin Răducan care au contribuit din plin la înlăturarea pierderilor de ţiţei. L. BĂRBIERI