Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-11 / nr. 6790

Pagina a 2-a „SOME ME“, JIEMURI KOMM“ de ION CRÎNGULEANU gat / / Intr-un destin de plantă şi clopot / Să-mi dau timpul jos din spate / Şi să urlu poeme...« (s.n.) Poezia este condiţionată de intensitatea trăirii ; aşa se explică de ce versurile cele mai bune sunt cele de dra­goste, unde tăria senti­mentului dă şi fiorul ade­văratei poezii. în acest sens, s-ar cuveni citată în în­tregime excepţionala „E­­legie sub razele lunii“. A­­vînd mereu conştiinţa des­cendenţei laie rurale, Ion Crînguleanu profesează o poezie frustă, a cărei lec­tură dă senzaţia mersului desculţ prin iarbă ver­de. Cînd părăseşte acest perimetru, cade nu fa de prozaisme sau în reci dis­cursivităţi. O frumoasă po­ezie, „Mama“, pierde in­finit prin două versuri meschine, de provenien­ţă „cultă“ : „Tot mai mult are, tot mai mult / Braţele şi picioarele de pămînt­­ / Parcă a uitat-o cineva în pustiu / Şi-a ucis-o pă­mîntul / Tace ca la un con­cert etern / Şi nu-şi clin­teşte ochii din vînt, / Tot mai mult are, tot mai mult / Umerii şi gura de piatră. / / Fiii ei îi cară timpul prin lume, / O mun­cesc, o iubesc fără să ştie / Că-n fiecare lucru şi copil / / Stăruie tăcerea şi umbra ei / Ca în somn luna / Ca în auz ecoul con­certului“. (s.n.) Ion Crîn­guleanu este unul dintre ultimii poeţi ai satului, ai păşunii şi-ai ţărînii sen­sibilitatea sa este reavă­nă, mereu proaspătă sur­priza este de a descoperi, printre noi, în peisaj hi­­percitadin, un flăcău îm­brăcat cu iţari şi purtînd opinci care îşi cîntă do­rurile şi jalea, nepăsător de asfaltul şi blocurile din jur. „Ritmuri romane“, volum de versuri celebrînd pămîn­tul, ţara, neamul, strămoşii, tradiţiile şi... condiţia de re- ’ crut se înscrie într-o stră­lucită descendenţă, aceea a poeziei înalt patriotice, marcată, în ultimii ani, de cărţi ca „De dragoste de ţară“ (Grigore Hagiu) şi „Roşu vertical“ (Nichita Stănescu). Desigur, Ion Crînguleanu nu abdică de la principiile sale poetice ; volumul său are aceleaşi note definitorii ca şi celă­lalt. Pe lingă bune versuri ca acestea, înfiorate de dra­goste adîncă pentru patrie : „Acest pămînt pe care-l calc şi-l duc / în somn, în vocea mea şi-n sînge / A­­cest pămînt mi-e inimă şi sens / Şi umbră şi putere şi mi-e dor, / E pîinea mea şi aerul şi glasul — / Acest pămînt e viaţa mea şi cerul, / Oh, fără el sînt meteor pierdut / în pulberea ama­ră­ a nimănui ! / Acest pă­mînt e sfîntul meu părinte, / Destin îmi este, cîntec şi tăcere întîlnim şi multe versificări nesusţinute de vibraţie, precum : „Pentru cîteva mii de ani înainte sunt aprinse furnalele; / Halele de hotel metalic şi nervi de motoare / Zguduie veşnic­ materia în eternă naştere ; / Trec dealurile de minereu prin fălcile morilor — / Noaptea, oraşele nasc apoteoze-n lumină, / Spun basme despre putere şi muncă / Dau concerte mo­derne prin şantiere şi hale MIRCEA IORGULESCU Apărute aproape în a­­celaşi timp, cele două volume de versuri semnate de poetul Ion Crînguleanu constituie un bun prilej pentru a încerca să contu­răm un portret al autoru­lui lor, atît din perspectiva evoluţiei sale literare, cit şi în raport cu peisajul poetic actual. De bună seamă că ispiteşte la această riscantă tentativă şi candid­ orgo­­lioasa definire de sine afla­tă pe coperta uneia din­tre cele două cărţi ! „Fiecare poezie pe care o scriu repetă condiţia mea. Mereu la depărtare de grupările de poeţi şi glorie îmi port, de unul singur, prin lume, rostul. Mă tulbur de lună şi îm­brăţişare, de rîu şi sufe­rinţă, de pămînt şi singu­rătate. Mă uit uimit la prune şi la pasăr­e şi-mi ador ţara. Ador fiinţa noas­tră şi trăiesc senzaţia reală a fericirii că-s liber şi-ncerc ideea de universal într-o pace liberă.­ Orgoliul meu e credinţa totală în poezie. Poate că, scriind,­ îmi apăr timpul şi pămîntul. Apăsa­rea şi erorile mă duc la disperare. Cred frenetic în dreptul omului la pîine li­beră şi poezie. Pentru mine asta-i o problemă de prezent continuu. E timpul condiţiei mele. Cine n-are ţară şi libertate e un poet mut, nu-i nimeni, moare... Fără poezie nu se poate !“ Am transcris în întregime această mărturisire de cre­dinţă în necesitatea poe­ziei, superb naivă şi ado­lescentin - grandilocventă, deoarece se desluşesc aici, mai clar, cîteva atitudini fundamentale specifice po­etului. Izbitor la lectura versurilor lui Ion Crîngu­leanu e sentimentul, nicio­dată dezminţit, că te afli în­ faţa­­ unui poet înăscut, poezia fiind pentru el un mod de existenţă, iar exis­tenţa trecînd în poezie în chipul cel mai direct. Ion Crînguleanu crede şi tră­ieşte în şi prin poezie, ex­­plodînd în frenetice entu­­ziasme juvenile sau abor­­dînd o iliască de tristeţe a­­mară, repede trecătoare însă , pentru că poetul se bucură şi se întristează co­pilăreşte, fără durabilitate adică. Trecerea de la o stare la alta se face fără faze de tranziţie, poetul oscilind, în cuprinsul ace­leiaşi poezii chiar, între înverşunări grozave şi iz­bucniri exuberante, domi­nante fiind însă ultimele. Desigur, nu întîmplător un mai vechi volum era inti­tulat „Minus durerea“, iar un altul se chema „Emoţii la trapez“. In „Sonete mute“, una dintre cele mai bune cărţi de poezie ale anului, întîl­­nim titluri ca acestea! „Aşa, Tot aşa, Numai aşa, Atunci, Parcă, Oricum, Fa­un bocitor, Vai!, O ! etc. Aici, ca şi în culegerile an­terioare, Ion Crînguleanu este un poet al sentimen­telor năvalnice, clar expri­mate, rareori predispus la reflecţie. Sunt cu totul ab­sente anxietăţile neguroase, obscurităţile şi ermetismele aşa de des întîlnite azi ; în locul lor se află declamaţia sinceră şi autentică, limpi­ditatea expresivă. Iată o a­­titudine caracteristică : „Oii, îmi vine un dor de îmbră­ţişare / Să mă răstorn în­­tr-un hohot / Cu tot pămîn­tul de gleznele mele le­ Aspect co uman de la biblioteca casei de cultură a sin­dicatelor din Mediaş Foto­­ A. ŞTEFAN Un frumos dans interpretat cu virtuozitate de ansamblul folcloric „Junii Sibiului« din Sibiu, distins cu premiul publi­cului la Festivalul şi concursul international de folclor „România ’69« Foto : ST. ALBESCU MY FAIR LADY — Patria (11 86 25) — 9 ; 12,45 ; 16,30­­ 20.15. ANGELICA ȘI SULTANUL — Republica (11 03 72) — 8,15 ; 10.15 ; 12,30 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21.15. SOARELE VAGABONZILOR — Melodia (12 08 88) — 9 ; 11,15; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30 ; Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 10 ; 18;15 ; 20,30 ; Flamura (23 07 40) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30 UN GLONTE PENTRU GENE­RAL — Luceafărul (15 87 67) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 ; București (15 61 54) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 ; Fa­vorit (Drumul Taberei) 10 ; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 OMUL, ORGOLIUL, VENDETA — Festival (15 63 84) — 9 ; 11,15 ; 13,39 ; 16 ; 18,30 ; 21. TIGRUL — Victoria (16 28 79) — 8,45 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30 . Excelsior (13 10 88) — 9; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21 . Feroviar (16 22 73) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 10 ; 18,30 ; 21 . Modern (23 71 01) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. MICII LUPTĂTORI — Central (14 12 24) — 9 ; II ; 13 •„ 15 ; 17 ; 19 , 21.. CREOLA, OCHII-TI ARD CA FLACĂRA — Lumina (16 23 35) — 9,30—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30 ; Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,15. CAVALERII AERULUI — Doina (16 35 30) — 11,30 ; 13,45; 16; 18,15 ; 20,30 ; Aria (213186) — 9,15—15,45 în continuare ; 18. TOTUL DE VINZ­ARE - Union (13 49 041 - 18 ; 20,30 singurătate In doi — Union — 15,30 BUN PENTRU SERVICIUL AU­XILIAR — Ferentari (23 17 50) — 15,30 ; 10 , 20,15. TOTUL PENTRU P.ÎS — Timpuri Noi (15 61 10) 0—21 în continuare VÎRSTA INGRATĂ — Grivița 117 00 58) — 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 28,30 ; Tomis (21 49 46) — 9 — 11 — 13- 15 — 17,30 CONTESA COSEL — înfrățirea (17 31 611 — 15,30; 10. O CHESTIUNE DE ONOARE — Buzeşti (15 62 70) — 15,30 — 18 ; Volga (11 91 26) — 9,30—14,30 in continuare, 17,30 — 20,15. NOAPTEA GENERALILOR — Dacia (16 26 10) — 8—20,30 în con­tinuare : Popular (35 15 17) — 15,30 ; 19. OMUL MOMENTULUI — Bu­­cegi (17 05 47) — 9 — 11,15 — 13,30 — 10 — 18,15 ; Mioriţa (14 27 14) — 9,30—15,30 în conti­nuare 16 — 18,15 — 20,30 AM DOUĂ MAME ŞI DOI TAŢI — Unirea (17 10 21) — 15,30 — 18 ARUNCAŢI BANCA ÎN AER — Lira (31 71 71) — 15,30 — 18 A TRĂI PENTRU A TRĂI — Drumul Sării (31 28 13) — 15 — 17,30 — 20 ICONOSTAS — G 1 u 1 a * U (17 55 46) — 15,30 — 18 — 20,30 LA DOLCE VITA — Cotioceu! (13 62 58) — 15,30 — 18 — 20,30 DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Moşilor (12 52 93) — 15,30 ~ 18 — 20.30 ; Pacea (31 32 52) — 15,45 — 18 — 20,15 NEÎMBLÎNZITA ANGELICA — Crîngași (17 38 81) — 15,30 — 18 — 20,15 ; Rahova (23 91 06) — 15,30 - 18 SHERLOCK HOLMES — Plo­­ieasca (33 29 71) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Au­rora (35 04 60) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÂINI VERZI“ — Viitorul (N­ 48 03) — 15,30—18—20,30 — Vitan (21 39 82) — 15,30—18 TINEREȚE FĂRĂ BĂTRINEȚE — Munca (21 50 97) — 10—18—20. — Progresul (23 94 10) — 15,30—10 DRUMURI — Progresul (23 94 10) — 20,15. IN UMBRA COLTULUI — Fla­căra (21 35 40) — 15,­30—48—20,30 Grădini-cinematograf OMUL, ORGOLIUL, VENDETA Festival (15 63 84) — 19,30. UN GLONTE PENTRU GENE­RAL — Stadionul Dinamo — 19,15. TIGRUL — Arenele Romane (23 71 01) — 20 — Expoziţia (18 10 88) — 19,45 ; Doina (16 35 38) — 19,30. O CHESTIUNE DE ONOARE -Buzeşli (15 02 79) — 20. OMUL MOMENTULUI — Bu­­cegi (17 05 47) — 20. AM DOUA MAME ŞI DOI TAŢI — Unirea (17 10 21) — 20. ARUNCAT! BANCA ÎN AER — Lira (31 71 7­) — 20. SHERLOCK HOLMES — Aurora (35 05 66) — 20. DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Muţilor (12 52 93) — 19,30. VÎRSTA INGRATĂ — Tomis (21 49 46) — 20. CAVALERII AERULUI — Arta (21 31 86) — 20. COMISARUL X ȘI BANDA „TREI ClINI VERZI" — Vitan (21 39 82) — 19,30. NEÎMBLÎNZITA ANGELICA — Rahova (23 91 00) — 20. TINERETE FARA BATRlNETE — Progresul-parc (23 04 10) — 20. O expoziţie a industriei locale botoşenene La Botoşani a fost deschisă o expoziţie a produselor industriei lo­cale, organizată din ini­ţiativa Direcţiei judeţe­ne de resort. Urmărind să sondeze preferinţele şi sugestiile populaţiei, expoziţia cuprinde o ga­mă variată de produse de larg consum şi cu utilizări diverse, multe dintre ele neasimilate încă în producţie. Un loc important­ îl ocupă exponatele de mobilă multifuncţională, dife­renţiate după gradul de confort al noilor apar­tamente, şi sortimentele de ceramică, executate cu multă fantezie într-o diversitate de modele și culori. JOI II SEPTEMBRIE 1909 PROGRAMUL I In lunii orei 11.00 — Transmisiune in direct. Sosirea preşedintelui federal al Austriei Franz Jonas — la Bucureşti. 17.30 Buletin de ştiri 17.35 Lumea copiilor. Baronul Münchatssen povesteşte. 17.50 Studioul pionierilor Din rucsacul vacanţei 18.30 Criterii. Arte frumoase 18.45 O Interpreta Îndrăgită a cîntecului muntenesc: Ileana Sărăroiu. 19.00 Tele-universitatea 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Transfocator 20.30 Seară de teatru TV. TRANDAFIRUL ALB. 22.10 Telejurnalul de noapte 22.30 Consultaţie tehnică TV 22.45 Din succesele muzicii uşoare italiene. Cântă Miranda Martino PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Concert simfonic 20.30 Filmul serial : „Răzbunătorii* VINERI 12 SEPTEMBRIE 1909 17.35 Lanterna magică — filme pentru copil. 18.05 Nuntă in Maramureş 18.35 Seară de balet 19.00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor Economiei Naţionale „România’69u. 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Film artistic : „O poveste ca un filme* 21.20 Reflector 21.35 Muzică uşoară 22.05 „Mult e dulce şi frumoasă* — emisiune de limbă ro­mână. 22.30 Telejurnalul de noapte 22.50 Varietăți pe­ peliculă. Ploaie de vară MUNKA MIMICĂ (nefestivă) (Urmare din pag. 1-a) cursurile de cultură generală, (acum în număr limitat), unde ponderea o deţin pa­­re-se pensionarii şi femeile... casnice. La Rîmnicul Vîlcea : angajamente la... timpul trecut la întrebarea privind sta­diul pregătirilor pentru des­chiderea cursurilor universi­tăţilor muncitoreşti din jude­ţul Vîlcea se poate răspunde doar cu o îndelungată amî­­nare. Deocamdată, s-au în­tocmit planuri : ...„pentru deschiderea cursurilor se vor studia şi înainta propuneri în vederea înfiinţării de noi secţii în cadrul celor două universităţi — I. F. Brezoi şi Combinatul chimic“ (ter­men — 30 septembrie). Dar, ce anume se va stu­dia ? Posibilitatea creării de noi cursuri, subînţelegem. Şi se vor înainta propuneri — dar cui ? Activităţii universităţi­lor, după cum rezultă chiar dintr-o analiză efectuată de biroul Consiliului judeţean, i-a lipsit­ continuitatea; nu s-a remarcat un suficient spor de utilitate. Dificultă­ţile de mobilizare a audito­riului la cursuri reprezintă o incontestabilă dovadă. Ex­punerea lecţiilor la sfîrşitul orelor de lucru (la I.F. Bre­zoi) şi cu prilejul şedinţelor de grupă sindicală (la Com­binatul chimic), este doar o garanţie formală a împlinirii rolului universităţilor mun­citoreşti. Ing. Nicolae Miro­­done, directorul universităţii de la Combinatul chimic, ob­serva carenţe şi în formula­rea tematicii, care este prea generală, îndeosebi cea a cursului „Probleme de bază ale chimiei“, fără o strictă adaptare la profilul de muncă al salariaţilor (cursul de „Cunoştinţe economice“). O mai largă adeziune a întru­nit în schimb cursul de le­gislaţie datorită modului a­­tractiv (expunerile au fost intens exemplificate)­ şi com­petent prezentate. Aspectele enumerate ar fi trebuit deja să constituie o­­biectul studiului prevăzut să se realizeze de Consiliul jude­ţean Vîlcea al U.G.S.R. la sfîrşitul trimestrului al III- lea. Experienţa anterior do­­bîndită trebuie să fi fost fructificată, concluziile ita­tornnicite. Consiliile de con­ducere ale universităţilor ar fi avut in acest scop o hotă­­rîtoare contribuţie. Aceste consilii au rămas însă nomi­nalizate în diverse situaţii şi rapoarte. De asemenea, nu există o colaborare reciproc interesată între comitetul pentru cultură şi artă şi sin­dicate în privinţa stabilirii şi corelării cursurilor de la universitatea populară şi cele ale universităţilor muncito­reşti. Cele trei cursuri (.Mo­mente din istoria patriei", „Istoria literaturii române“, „Educaţia tineretului“) pre­văzute să se ţină la nivelul întregii localităţi Rm. Vîlcea nu explică, de exemplu, des­fiinţarea unei uri­­muncitoreşti cu tradiţie care fiinţa pe lingă Combinatul de industrializare a lemnului. Sondajul pe care l-am între­prins în rîndul unui număr de salariaţi de la C.I.I. şi Combinatul chimic pledează intr-adevăr pentru înfiinţa­rea de noi secţii, îndeosebi cu profil profesional. Sibiu: Dincolo de aparenţe O privire pe deasupra a stadiului în care se află pre- Deschiderea unei expoziţii de fotografii artistice din R. P. Bulgaria Miercuri la amiază s-a deschis la Galeriile de artă fotografică din­ str. Brezoia­­nu expoziţia de fotografii artistice din R.P. Bulgaria organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Asociaţia artiştilor foto­grafi din România cu prile­jul celei de a 25-a aniver­sări a victoriei revoluţiei socialiste din Bulgaria. Expoziţia care cuprinde 85 de lucrări alb-negru re­alizate de 35 de artişti fo­tografi din ţara vecină re­prezintă momente semnifi­cative din viaţa cotidiană, economică şi social cultura­lă a Bulgariei zilelor noas­tre. La vernisaj au luat parte reprezentanţi ai Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Artă şi Ministerul Aface­rilor Externe, artişti foto­grafi din Capitală, oameni de artă­ şi cultură, ziarişti. Au fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Cu acest prilej au rostit scurte alocuţiuni Ion Bana­nei, vicepreşedinte al Aso­ciaţiei artiştilor fotografi din România şi Aram Hadjolian, director în Di­recţia de fotografie a Repu­blicii Populare Bulgaria. (Agerpres) Teatrul Mic din Moscova face un turneu în ţara noastră Miercuri dimineaţa a so­sit în Capitală Teatrul Mic din Moscova, ca răspuns la turneul făcut de Teatrul Mic din Bucureşti în Uniu­nea Sovietică. Artiştii oas­peţi au fost salutaţi la sosi­re, în Gara de Nord, de re­prezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai Oficiului de Specta­cole şi Turnee Artistice, de artişti ai teatrelor bucureş­­tene. Cu prilejul acestui tur­neu, artiştii moscoviţi îşi în­cep cea de-a 146-a stagiune. Ei vor prezenta pe scenele teatrelor din Timişoara, Craiova şi Bucureşti, spec­tacolele­: „Unchiului meu, Mişa“ de G. D. Molivani, „Bătrînul“ de A. M. Gorki şi „Banii turbaţi“ de A. N. Ostrovski. Din distribuţie fac parte cunoscute personalităţi ac­toriceşti, printre care artiş­tii poporului din R.S.F.S.R. E. A. Bistriţkaia, V.I. Hoh­­reakov, V. V. Kenigson, N. I. Rijov, E.M. Satrova, E.M. Solodova. Conducerea artis­tică a spectacolelor aparţi­ne lui N. P. Antonov, ma­estru emerit al artei din R.S.F.S.R. şi A. F. Zubri­­vov. (Agerpres) gătirea pentru deschiderea noului an de învăţămînt al universităţii muncitoreşti din Sibiu ar putea arăta că to­tul este normal : se preco­nizează desfăşurarea a şase cursuri (faţă de cinci ţinute anul trecut), ing. Ilie Ionescu, directorul universităţii, a fă­cut o deplasare la Bucureşti pentru a duce tratative cu cîţiva prezumptivi lectori, s-au întocmit formele necesa­re pentru­­achiziţionarea — încă nesigură — a unor apara­te (aspectomat, magnetofon). De asemenea, s-au stabilit din timp mijloacele socotite a fi cele mai eficiente pentru popularizare. Ce se află însă dincolo de aceste aparenţe care ar indica o bună si­tuaţie ? In ce măsură s-a ţi­nut seama de experienţa do­­bîndită anul trecut, cînd s-au depus considerabile e­­forturi pentru îmbunătăţirea acivităţii universităţii mun­citoreşti ? Dintre cele şase cursuri preconizate, doar două re­prezintă noutăţi absolute; trebuie însă remarcat că ele au o ţinută cu totul neutră din punct de vedere al spe­cificului oraşului („File din istoria patriei“, „Geografia României“). Din cele patru cursuri care s-au mai ţinut şi anul trecut, două sunt re­luate integral, temele ce se propun a fi ţinute fiind cvasi-identice cu cele din programa anterioară (cursul de educaţie medico-sanitară şi cel de legislaţie). Schim­bări de fond sunt prevăzute doar în structura unicului curs de cunoştinţe tehnice („Ştiinţa conducerii şi orga­nizării producţiei“) şi a celui tratînd despre unele „Pro­bleme de educaţie a tinere­tului“. De menţionat că a­­ceste două cursuri s-au si­tuat anul trecut, din punct de vedere al atractivităţii, la antipozi ; cel de cunoştinţe tehnice a înregistrat mini­mum de frecvenţă, iar celă­lalt s-a bucurat de o parti­­cipare masivă, întrecîndu-se uneori numărul Înscrişilor. Aceasta s-a datorat în bună parte­ aducerii unui ofiţer de miliţie care relata diferite cazuri. Se face vizibilă, din această succintă prezentare, sărăcia tematică manifestată prin refugiul în generalităţi şi­­ alegerea unor problema­tici de minimă rezistenţă. Oare, scopurile urmărite de Universitatea muncitorească se opresc în faţa unor con­ferinţe despre frumuseţile ţării şi bogăţiile ei naturale, expuneri care nu depăşesc nivelul unor oarecari popu­larizări ? Dar, neconcordanţele între ceea ce este şi ceea ce tre­buie să fie, nu se opresc aici. Cursul de legislaţie este anume destinat activului sin­dical, ceea ce înseamnă că, de fapt, nu e altceva decât o instruire deghizată*! Utilă, fără îndoială, însă de ce era necesar să funcţioneze sub egida Universităţii muncito­reşti ? Aceeaşi întrebare se poate pune şi asupra prezen­ţei în programul Universi­tăţii a... cineclubului ! Organizată la nivel de mu­nicipiu, anul trecut, Univer­sitatea muncitorească din Sibiu revine în anul acesta la vechea formă de funcţio­nare­­ pe întreprinderi — sub altă faţadă însă. Cursu­rile vor fi organizate (cu două excepţii) pe întreprin­deri sau grupe­ de două în­treprinderi („File din istoria patriei“ — pentru salariaţii de la „Drapelul roşu“, „Geo­grafia României“ pentru cei de la „7 Noiembrie“ şi „Fla­mura roşie“). Aşadar, dacă mai de mult existau univer­sităţi pe întreprinderi, acum vor fi doar cursuri şi numai­­ cîte unul, ceea ce reprezintă o îngustare considerabilă a masei participanţilor care, în plus, nu mai au nici pentru ce anume opta. Măsura s-a luat datorită lipsei de popu­laritate a Universităţii mun­citoreşti, în unele locuri pri­vită chiar cu ostilitate ca o curată pierdere de timp , aşa se explică de ce anul trecut la uzinele „Independenţa“ n-a existat nici măcar un singur cursant! Această a­­titudine, chiar dacă într-o oarecare măsură reprezintă rezidul unei mentalităţi o­­pace, nu este însă lipsită de o bază reală , pentru că, în fond, ce oferă Universitatea muncitorească ? îndreptări Problemele enunţate ne conduc la convinge­rea că, în această ime­diată perioadă, organele teritoriale ale U.G.S.R. trebuie să acorde un maxim interes pregătirii deschiderii universităţi­lor muncitoreşti. Conţi­nutul activităţii lor tre­buie să corespundă sar­cinilor sporite ce le re­vin în ridicarea nivelu­lui profesional, economic şi de cultură generală al salariaţilor. Hotărî­­rea, de anul trecut, a Secretariatului Consiliu­lui Central al U.G.S.R. privind îmbunătăţirea activităţii universităţi­lor muncitoreşti, precum şi concluziile consfătui­rilor inter­judeţene re­prezintă valoroase ja­loane pentru organiza­rea şi desfăşurarea efi­cientă a cursurilor. In virtutea acestor considerente, găsim ne­cesar să avansăm cîteva sugestii, precum : I « DEFINITIVAREA CURSURILOR SI A TEMATICII IN RAPORT CU: — specificul social-economic al localităţilor; — acordarea unei ponderi sporite cursurilor cu caracter profesional; • Stabilirea raţională a lectorilor, în funcţie de pregătire şi disponibilităţi; activizarea potenţia­lului intelectualităţii locale. • Programarea cursurilor să fie astfel concepută încît să permită unui număr cit mai mare de salariaţi să-şi efiercite dreptul de participare; să se renunţe la practica organizării cursurilor exclusiv pe schimburi, care a eliminat posibi­litatea de alegere ; să se ţină seama în cea mai mare măsură de opţiunile salariaţilor (nu cursanţi pentru cursuri, ci cursuri pentru cursanţi). • Mobilitate şi elasticitate în conceperea struc­turii organizatorice , sunt locuri unde se cuvine ca universităţile muncitoreşti să funcţioneze la nivelul organelor teritoriale ale sindicatelor, iar în alte părţi, la nivel de întreprinderi sau grupe de întreprinderi. • Delimitarea cit mai riguroasă a profilului uni­versităţilor muncitoreşti, încît acestea să nu se suprapună altor instituţii culturale ; să fie scoase din „programă“ cinecluburile, cercării« (foto» arte plastice, chitară, acordeon etc.) Joi 11 septembrie 1969 HAGI VALENTIN, Dărmăneşti, judeţul Ba­cău. Orice reglementare nouă intră în vigoare de la data publicării ei. Or­dinul nr. 59 al Ministe­rului Muncii şi Ministe­rului Sănătăţii pentru stabilirea locurilor cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II în vederea pensio­nării, se aplică începînd cu 18 martie 1969 dată la care a apărut Buleti­nul Oficial nr. 36 în care a fost publicat acest or­din. Pentru perioadele anterioare acestei date, încadrarea în una din cele dou­ă grupe,se face pe baza tabelelor anexă 1 și 2 la Regulamentul de aplicare al fostei legi a pensiilor (respectiv Decretul 292/1959 cu mo­dificările ulterioare aşa cum a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 10 martie 1967). MIHAI BOBOC, IGEX Adamclisi, judeţul Con­stanţa. Perioada cit aţi satis­făcut serviciul militar vi se consideră vechime în muncă. Dar, deşi se con­sideră vechime în mun­că, timpul acesta nu se adaugă la vechimea­ în meserie, necesară pro­movării într-o categorie superioară de salarizare. Este şi firesc să fie aşa, deoarece în timpul ser­viciului militar dumnea­voastră nu aţi lucrat în specialitate (sondor). E. GRAF, T.C.M.M. Grupul de șantiere Va­lea Jiului. Din scrisoarea dv. am desprins două probleme pe care le vom lămuri în sensul Hotărîrii 88/ 1965. Gripa se află pe lista bo­lilor transmisibile și din acest punct de vedere se încadrează în prevede­rile art. 6 al Hotărîrii. Deci, beneficiază din prima zi de cuantumul integral al ajutorului ce li se cuvine şi angajaţii care au fost bolnavi de­­ gripă. După cum vedeţi precizarea este expresă : „cuantumul ce li se cu- V vine“ şi nu 90 la sută. ^ Gripa nu se încadrează „ în prevederile art. 11. „ Cel de-al doilea as-­­ pect al problemei este L lămurit de articolul 23 1) din Instrucţiunile cu V privire la eliberarea cer- U tificatelor de concedii (J pentru incapacitate tem- X porară de muncă. Se vi precizează aici că „în­­ cazul bolilor transmisi- n bile şi urgenţelor me- to­dico-chirurgicale, medi- 0 cu­ care eliberează cerţi- A ficate de concediu me- » dical vor specifica dea- 0 supra menţiunii „caz ini- ni­ţial“, „boala transmis­-­­ bilă“ sau „urgenţă me- v dico-chirurgicală“ după­­ caz, pentru bolile şi ur- A genţele medico-chirur- 0 gicale stabilite de Minis- O terul Sănătăţii, semnînd­­ şi aplicînd parafa“. Cer- 0 tificatul care nu înde- 0 plineşte aceste condiţii N nu este corect întocmit, » şi deţinătorul său tre- 0 buie îndrumat către me-­ft dicul ce l-a eliberat pen- V tru remedierea greşelii. 0 VASILE PETRACHES- ft CU, Nehoiul-Buzău. X Legea precizează că » dacă fostul pensionar se W reîncadrează în termen­­ de 90 de zile de la în- ve­cetarea invalidităţii, ve- U chimea rămîne neîntre- A ruptă. Perioadă cit aţi v fost pensionar, şi deci nu 0 aţi muncit, nu se va A adăuga la cei 20 de ani­­ efectuaţi înainte de pen- 0 sionare, ca ani utili la ft acordarea sporului de­­ salariu. 0 IOANA IONIŢA, co- A­mana Pesceana, judeţul­­ Vâlcea. v. Întrucît din datele 0 prezentate din scrisoare A reiese că aveţi dreptul v la pensie de urmaş, a- 0 dresaţi-vă Oficiului ju­ fi­deţean de pensii pentru v întocmirea dosarului şi 0 punerea în drepturi. A FESTIVALUL „DANUBIUS“ - 19 artistice folclorice şi de muzică uşoară din 11 ju­deţe ale ţării, se află la cea de-a 2-a ediţie a sa — prima desfăşurindu-se cu un an in urmă la Brăila. Pe Ungă numă­rul sporit de formaţii şi judeţe participante, în programul actualei com­petiţii au fost incluse pie­se de muzică uşoară, pre­cum şi unele formaţii de muzică simfonică. S-a ini­ţiat, de asemenea, tro­feul de aur, „Danubius" decernindu-se oraşului cu cel mai bun şi mai complet spectacol pre­zentat In cadrul festi­valului. In prima zi, pe scena festivalului au e­­voluat formaţiile artis­­­tice din Calafat, Dolj şi Tulcea, programele lor fiind urmărite de un în­semnat număr de severi­neni­ , în aceste zile la Tr. Severin se desfăşoară Festivalul oraşelor de la Dunăre „Danubius ’69“. Întrecerea, la care parti­cipă numeroase formaţii

Next