Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-11 / nr. 6790
PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE DIN JUDEŢUL VASLUI Incompetenţa şi lipsa de organizareiata explicaţia ritmului „de melc“ • Realizat: 52,7 la sută... dar din planul pe 8 luni«Muncitori care lucrează fără noimă«...şi un „şef" care bea fără noimă • Sunt oare tinerii chiar aşa de „răi" ? • Băiat bun, tovarăşul director ! Atîta doar... Bilanţul primelor opt luni din acest an consemnează faptul că aici situaţia , este cu totul necorespunzătoare. Planul afectat perioadei la care ne referim a fost îndeplinit în proporţie de numai 52,7 la sută. Din cele 340 de apartamente ce trebuiau date în folosinţă pînă la 31 august a.c. s-au realizat doar 40 la Bîrlad, şi acestea fără finisaje exterioare. Marea majoritate se află în diferite stadii de construcţie, iar circa 40 nici nu sunt atacate. Pentru a cunoaşte cauzele ne-am deplasat la ţaţa locului. ...In urbea lui Peneş Curcanul am făcut cunoştinţă mai întîi cu constructorii din lotul tehnicianului Aurelian Uţă — şantierul nr. 1 — lot evidenţiat lună de lună, pentru bunele rezultate pe care le dobîndeşte. — In opt luni — ne relata tehnicianul A. Uţă — am depăşit planul cu 30 la sută acoperind în acest mod lipsurile altora. Că la noi — a continuat el — sunt multe deficienţe, mai cu seamă in ceea ce priveşte competenţele şi organizarea lucrului. Intr-adevăr, după cum am avut prilejul să ne convingem pe „viu“, în activitatea întreprinderii de construcţiimontaj Vaslui există un întreg cortegiu de anomalii , bineînţeles, cu toate consecinţele ce decurg dintr-o asemenea stare de lucruri. Oamenii muncesc fără să cunoască normele (de altfel aşa ceva nici nu există aici) şi nici valoarea manoperei prevăzută pentru efectuarea unor operaţii. Deşi, după cum ne-au mărturisit mai mulţi constructori, şefi de loturi şi de brigăzi, n-ar fi greu întocmirea unor norme fundamentate ştiinţific, mai ales că sunt meserii distincte şi operaţii precise. Şeful serviciului organizarea muncii, Vasile Tecaru, nu are însă in activitatea sa asemenea preocupări, nici chiar atunci cînd se insistă din partea celor interesaţi („Să nu mai spunem, zicea cineva, că este un frecvent adept a lui Bachus. In ziua de 5 septembrie, a£lîndu-se în stare de ebrietate, nici nu s-a prezentat pe şantier, pentru evaluarea muncii prestate de unele formaţii de lucru“). Se afirmă, chiar, că nici nu se pricepe. Aşa se şi explică „tîrguielile“ la stabilirea valorii manoperei pentru diferite lucrări, „tîrguieli“ care au loc după ce acestea sunt efectuate. De curînd, s-a terminat construcţia unor apartamente, insă întreprinderea tărăgănează plata echipelor şi brigăzilor fiindcă n-are bani. Nu ne miră acest lucru, mai ales dacă ne gîndim că productivitatea muncii a fost realizată doar în proporţie de 77,88 la sută, în timp ce la preţul de cost, numai pe şapte luni, s-au înregistrat depăşiri de peste 1 200 000 lei. Discuţiile avute cu constructorii de pe alte şantiere POMPILIU IANCULESCU (Continuare în pag. 3 a) Explicaţiile sunt ascultate cu atenţie. „Tainele“ meseriei sunt dezvăluite cu multă bunăvoinţă de strungarul Dumitru Cernat, muncitor cu înaltă calificare. De 19 ani în uzina Poiana-Cîmpina, el a ajutat mulți tineri să-şi însuşească această frumoasă meserie Foto : ST. ALBESCU ENTUZIASM TINERESC Ieri dimineață, în fața liceului „Nicolae Bălcescu" era o animație puțin obișnuită zilelor de vacanță. Elevi ai școlii, mulți dintre ei cu obrajii rumeniți de soarele mării sau al muntelui, plecau spre I.A.S. Mogoșoaia Ei se vor alătura oamenilor de aici sâ-i ajute să culeagă roadele acestei toamne, mai generoasă ca oricînd. Tot din București, au pornit spre lanurile de porumb, spre grădinile de legume, către A. DARABAN (Continuare in pag. 5 a) Proletari din toate farile, I ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr. 6790 joi 11 septembrie 1969 6 pagini 30 bani V. A . Primiri la tovarăşul NIMM CEBU Tovarăşul Ian E. Kainberin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri dimineaţa pe tovarăşul Ian E.Kamberzin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă in ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de faţă A.V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Front de lucru fără obstacole Pentru anul 1969, întreprinderile din cadrul Direcţiei generale construcţiimontaj din Consiliul popular al municipiului Bucureşti au de predat beneficiarilor circa 21 000 de apartamente şi un volum important de construcţii destinate obiectivelor socialculturale. In cele opt luni ale anului constructorii bucureşteni au predat 8 415 apartamente şi alte sute de apartamente sunt de pe acum gata pregătite pentru recepţie. Se poate aprecia că pe toate şantierele oraşului a fost declanşată o adevărată ofensivă pentru recuperarea rămînerilor în urmă, de pregătire minuţioasă a planului pentru anul 1970. Adunările generale ale salariaţilor la nivelul şanttar-ev sa abordat cu răspundere principalele probleme economice şi de producţie de la fiecare punct de lucru. Dările de seamă au sintetizat căile prin care lucratorii constructori pot și trebuie să contribuie din plin la îndeplinirea integrală a indicatorilor de plan din cel de-al patrulea an al cincinalului. Ei s-au referit în special la pregătirea pînă în cele mai mici detalii a frontului de lucru pentru timpul friguros, și implicit continua îmbunătăţire a calităţii lucrărilor. Bunăoară, la ŞANTIERUL PETRE GHEORGHIU (Continuare în pag. 3-a) Preşedintele Parlamentului finlandez Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Johannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. lin grup de redactori ai televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretargeneral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. IN JUDEŢUL CONSTANŢA Cît este de solidă temelia viitoarei recolte Bunii gospodari ai ogoarelor • ştiu că arăturile timpurii, făcute încă din vară pentru pregătirea însămînţării griului de toamnă, aduc întotdeauna cele mai mari sporuri de recoltă. De aceea, in numeroase unităţi agricole din judeţul Constanţa se executaseră arături pe suprafeţe apreciabile cînd nici nu se terminase de strîns în întregime recolta de grîu. Pe cele 143 000 ha prevăzute pentru arături în planul cooperativelor agricole de producţie, arăturile sînt aproape terminate. Au mai rămas doar cîteva... mii de hectare (!!!) Este acesta un fapt îmbucurător, un motiv de a da notă bună mecanizatorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii ? Desigur, dar cu condiţia ca în loc de „zilele acestea“ să fi putut spune „zilele trecute“. Pentru că aşa cum ne-au explicat specialiştii de la Staţiunea experimentală Dobrogea un teren bun pentru semănatul griului trebuie să fie pregătit, în condiţiile de sol ale judeţului, cu cel puţin trei săptămîni înainte de a fi introdusă sămînţa sub brazdă. Or, pînă la 20 octombrie, termenul limită pînă cînd sămînţa trebuie să fie în sol, mai sînt destule lucrări pregătitoare de executat. Este adevărat că în unele unităţi agricole — şi nu puţine la număr — s-a ţinut seama de acest lucru. — Producţia bună de grîu pe care am obţinut-o în acest an — ne spunea ing. VASILE MARINESCU, agronom la C.A.P. Cobadin — o datorăm în bună măsură executării din timp a arăturilor. De acest lucru am ţinut seama şi în această toamnă. In prezent GH. DIMA (Continuare in pag. 5-a) In judeţul Ilfov, culesul porumbului s-a efectuat pînă în prezent pe circa 17.000 hectare în unităţile agricole cooperatiste şi aproape 4000 ha. in I.A.S. în clişeu : strângerea porumbului la C.A.P. Coşereni Foto : A. MIHAI Azi soseste in tara noastră 9 9 preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899 la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei familii de muncitori. A urmat cursurile Școlii profesionale de arte grafice, pregătindu-se pentru meseria de tipograf. Mobilizat în 1917 în armata austro-ungară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar, la sfîrşitul războiului a făcut parte din miliţia populară, participînd la luptele de apărare în Valea Lavantîn Carintia. între 1919 şi 1932 a practicat meseria de tipograf şi corector, începînd în acelaşi timp să militeze în mişcarea sindicală şi în Partidul Social-Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele politice, economia naţională, istoria şi geografia economică. Intre 1932—1934 , a fost secretar al organizaţiei Partidului Social-Democrat din Floridsdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. în 1935 a fost arestat pentru participare la Conferinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brunn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiune, în urma cunoscutului proces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor probe suficiente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru, în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar într-o tipografie, apoi lucrează ca funcţionar, la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1845, FranzJonas a început să lucreze în cadrul unei primării de sector din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sectorului Floridsdorf, în cadrul administraţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de Consilier municipal. In iunie 1951, Franz Jonas a fost ales primar şi guvernator al oraşului Viena. In fruntea Consiliului Municipal al Capitalei Austriei, Franz Jonas, s-a dovedit un bun organizator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul, şi apoi a condus realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de modernizare a oraşului ; el a pus, de asemenea, accent pe dezvoltarea relaţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost primaral capitalei timp de 14 ani. Din cei 170 de primari pe care i-a avut acest oraş, începînd din anul 1282, numai 4 au mai exercitat această funcţie un timp mai îndelungat. Din 1951 şi pînă în 1953, Franz Jonas a fost membru al Consiliului Federal al Austriei, şi apoi, pînă la alegerea sa în înalta funcţie de preşedinte federal al Republicii Austria a fost deputat al Consiliului Naţional Austriac. A fost preşedinte al Federaţiei Oraşelor Austriece, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei internaţionale a administraţiilor municipale şi preşedinte al Comitetului european al acestei organizaţii. Franz Jonas este cetăţean de onoare al Vienei. La 23 mai 1965 a fost ales preşedinte federal al Republicii Austria. In fruntea statului el promovează consecvent o politică de pace şi neutralitate, de conlucrare şi cooperare activă cu toate statele lumii, indiferent de regimul lor politic sau economic, de relaţii întemeiate pe egalitate şi respect reciproc. Vizita pe care preşedintele federal al Republicii Austria o începe astăzi în România se înscrie în contextul bunelor relaţii existente între cele două ţări. Relaţiile româno-austriece cunosc în prezent o dezvoltare fructuoasă, o colaborare prietenească, favorabilă intereselor ambelor popoare, în ultimii ani relaţiile economice şi culturale între România şi Austria evoluează cu succes, ambele state manifestîndu-şi dorinţa reciprocă pentru dezvoltarea multilaterală a acestor relaţii. Animat de sentimente de stimă şi prietenie pentru poporul austriac, poporul român urează președintelui federal, Franz Jonas, un călduros bun sosit pe pămîntul României. Azi, 11 septembrie, în jurul orei 11, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct sosirea în Capitală a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. mmmmk (nefestivă)LA DESCHIDEREA mmWAŢILOR MtimORESTI _» • FUNCŢIONALITATEA UNIVERSITĂŢILOR MUNCITOREŞTI • FORMULE ŞI PROBLEME DE CONŢINUT • PERSISTĂ ÎNCĂ UN ANUME CARACTER reFrnitATivi CARE ACŢIONEAZĂ ÎN DETRIMENTUL CELUI LUCRATIV Universitatea muncitorească cu „sediul“ la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi-a definit ab initio profilul, şi anume unul de tip tehnic, întrucît mediul, cu un caracter industrial, aparte, impune şi favorizează desfăşurarea activităţii cursurilor de un asemenea gen. Solicitarea cadrelor cu pregătire superioară care lucrează în uzinele de pe platformă, a acelora din sectoarele de concepţie în vederea completării cu-noştinţelor profesionale, cu cele mai recente noutăţi ştiinţifice, cu aprofundarea unor domenii legate direct de specificul actualelor profesiuni — şi nomenclatorul profesiunilor de la Grupul industrial petrochimic Borzeşti devine din zi în zi mai bogat. La cursurile de anul trecut — opt la număr (Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, Chimie fizică, Unele probleme de chimie, Matematică, Limbi străine, Medicină, Istoria muzicii, Istorie şi arheologie) se vor adăuga — ne-a încredinţat Victor Straia, secretarul Consiliului municipal al sindicatelor — un curs de „informare politică“, cu „prezenţă“ bilunară şi un ciclu de expuneri pe teme etice— ilustrat cu program artistic (text de brigadă, spectacol satiric scurt etc.). Procedînd din timp la un amplu sondaj de opinie — o serie de răspunsuri la chestionarul distribuit se află in faza de triere — Comitetul de conducere a universităţii, beneficiind din plin de sugestiile majoritare privind îmbunătăţirea conţinutului cursurilor sub raportul tematicii şi al modalităţilor de tratare, va avea posibilitatea să-şi organizeze munca corespunzător sarcinilor proprii. Foarte aproape de certitudinile pe care şi le doreşte , în spiritul unei obiective evaluări a potenţialului local la momentul dat — comitetul trebuie să întreprindă mai mult în direcţia activizării unui cerc larg de cursanţi proveniţi din rîndul salariaţilor, în special la Anchetă realizată de: O. NICA, M. STAVRI, V. BIBICIOIU (Continuare în pag. 2 a)