Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-11 / nr. 6790

PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE DIN JUDEŢUL VASLUI Incompetenţa şi lipsa de organizare­iata explicaţia ritmului „de melc“ • Realizat: 52,7 la sută... dar din planul pe 8 luni«Muncitori care lucrează fără noimă«...şi un „şef" care bea fără noimă • Sunt oare tinerii chiar aşa de „răi" ? • Băiat bun, tova­răşul director ! Atîta doar... Bilanţul primelor opt luni din acest an consemnează faptul că aici situaţia , este cu totul necorespunzătoare. Planul afectat perioadei la care ne referim a fost în­deplinit în proporţie de nu­mai 52,7 la sută. Din cele 340 de apartamente ce tre­buiau date în folosinţă pînă la 31 august a.c. s-au realizat doar 40 la Bîrlad, şi acestea fără finisaje exterioare. Ma­rea majoritate se află în di­ferite stadii de construcţie, iar circa 40 nici nu sunt a­­tacate. Pentru a cunoaşte ca­uzele ne-am deplasat la ţa­ţa locului. ...In urbea lui Peneş Curca­nul am făcut cunoştinţă mai întîi cu constructorii din lotul tehnicianului Aurelian Uţă — şantierul nr. 1 — lot evidenţiat lună de lună, pen­tru bunele rezultate pe care le dobîndeşte. — In opt luni — ne relata tehnicianul A. Uţă — am­ de­­păşit planul cu 30 la sută a­­coperind în acest mod lipsu­rile altora. Că la noi — a continuat el — sunt multe deficienţe, mai cu seamă in ceea ce priveşte competen­ţele şi organizarea lucrului. Intr-adevăr, după cum am avut prilejul să ne convin­gem pe „viu“, în activitatea întreprinderii de construcţii­­montaj Vaslui există un în­treg cortegiu de anomalii , bineînţeles, cu toate conse­cinţele ce decurg dintr-o a­­semenea stare de lucruri. Oamenii muncesc fără să cunoască normele (de altfel aşa ceva nici nu există aici) şi nici valoarea manoperei prevăzută pentru efectuarea unor operaţii. Deşi, după cum ne-au mărturisit mai mulţi constructori, şefi de loturi şi de brigăzi, n-ar fi greu întocmirea unor nor­me fundamentate ştiinţific, mai ales că sunt meserii dis­tincte şi operaţii precise. Şe­ful serviciului organizarea muncii, Vasile Tecaru, nu are însă in activitatea sa a­­semenea preocupări,­­ nici chiar atunci cînd se insistă din partea celor interesaţi („Să nu mai spunem, zicea cineva, că este un frecvent adept a lui Bachus. In ziua de 5 septembrie, a£lîndu-se în stare de ebrietate, nici nu s-a prezentat pe şantier, pen­tru evaluarea muncii presta­te de unele formaţii de lu­cru“). Se afirmă, chiar, că nici nu se pricepe. Aşa se şi explică „tîrguielile“ la sta­bilirea valorii manoperei pentru diferite lucrări, „tîr­­guieli“ care au loc după ce acestea sunt efectuate. De cu­­rînd, s-a terminat construc­ţia unor apartamente, insă întreprinderea tărăgănează plata echipelor şi brigăzilor fiindcă n-are bani. Nu ne miră acest lucru, mai ales dacă ne gîndim că producti­vitatea muncii a fost reali­zată doar în proporţie de 77,88 la sută, în timp ce la preţul de cost, numai pe şap­te luni, s-au înregistrat de­păşiri de peste 1 200 000 lei. Discuţiile avute cu cons­tructorii de pe alte şantiere POMPILIU IANCULESCU (Continuare în pag. 3­ a) Explicaţiile sunt ascultate cu atenţie. „Tainele“ meseriei sunt dezvăluite cu multă bunăvoinţă de strungarul Dumitru Cernat, muncitor cu înaltă calificare. De 19 ani în uzina Poiana-Cîmpina, el a ajutat mulți tineri să-şi însuşească această frumoasă meserie Foto : ST. ALBESCU ENTUZIASM TINERESC Ieri dimineață, în fața liceului „Nicolae Bălces­­cu" era o animație pu­țin obișnuită zilelor de vacanță. Elevi ai școlii, mulți dintre ei cu obrajii rumen­iți de soarele mă­rii sau al muntelui, plecau spre I.A.S. Mogoșoaia­ Ei se vor alătura oame­nilor de aici sâ-i ajute să culeagă roadele acestei toamne, mai generoasă ca oricînd. Tot din Bucu­rești, au pornit spre lanu­rile de porumb, spre gră­dinile de legume, către A. DARABAN (Continuare in pag. 5­ a) Proletari din toate farile, I ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr. 6790 joi 11 septembrie 1969 6 pagini 30 bani V. A . Primiri la tovarăşul NIMM CEBU Tovarăşul Ian E. Kainberin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a pri­mit miercuri dimineaţa pe tovarăşul Ian E.­­Kam­ber­­zin, preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşe­dinte al Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă in ţara noastră, la invi­taţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de fa­ţă A.V. Basov, ambasado­rul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Întrevederea s-a desfășu­rat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Front de lucru fără obstacole Pentru anul 1969, între­prinderile din cadrul Di­recţiei generale construcţii­­montaj din Consiliul popu­lar al municipiului Bucu­reşti au de predat benefi­ciarilor circa 21 000 de a­­partamente şi un volum im­portant de construcţii des­tinate obiectivelor social­­culturale. In cele opt luni ale anu­lui constructorii bucureşteni au predat 8 415 apartamen­te şi alte sute de aparta­mente sunt de pe acum gata pregătite pentru recepţie. Se poate aprecia că pe toate şantierele oraşului a fost declanşată o adevărată o­­fensivă pentru recuperarea rămînerilor în urmă, de pregătire minuţioasă a pla­nului pentru anul 1970. Adunările generale ale salariaţilor la nivelul şan­­ttar-ev sa abordat cu răs­pundere principalele pro­bleme economice şi de pro­ducţie de la fiecare punct de lucru. Dările de seamă au sintetizat căile prin care lucratorii constructori pot și trebuie să contribuie din plin la îndeplinirea inte­grală a indicatorilor de plan din cel de-al patrulea an al cincinalului. Ei s-au refe­rit în special la pregătirea pînă în cele mai mici de­talii a frontului de lucru pentru timpul friguros, și implicit continua îmbună­tăţire a calităţii lucrărilor. Bunăoară, la ŞANTIERUL PETRE GHEORGHIU (Continuare în pag. 3-a) Preşedintele Parlamentului finlandez Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Vie­­na Johannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Na­ţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţio­nale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a pri­mit, miercuri 10 septem­brie, pe ambasadorul ex­traordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în le­gătură cu plecarea sa defi­nitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. lin grup de redactori ai televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar­­general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a pri­mit miercuri la amiază un grup de redactori ai Tele­viziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, zia­riştilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. IN JUDEŢUL CONSTANŢA Cît este de solidă temelia viitoarei recolte Bunii gospodari ai ogoa­relor • ştiu că arăturile tim­purii, făcute încă din vară pentru pregătirea însămîn­­ţării griului de toamnă, a­­duc întotdeauna cele mai mari sporuri de recoltă. De aceea, in numeroase uni­tăţi agricole din judeţul Constanţa se executaseră a­­rături pe suprafeţe aprecia­bile cînd nici nu se termi­nase de strîns în întregime recolta de grîu. Pe cele 143 000 ha prevăzute pentru arături în planul cooperati­velor agricole de producţie, arăturile sînt aproape ter­minate. Au mai rămas doar cîteva... mii de hectare (!!!) Este acesta un fapt îmbu­curător, un motiv de a da notă bună mecanizatorilor din întreprinderile de me­canizare a agriculturii ? Desigur, dar cu condiţia ca în loc de „zilele acestea“ să fi putut spune „zilele tre­cute“. Pentru că aşa cum ne-au explicat specialiştii de la Staţiunea experimen­tală Dobrogea un teren bun pentru semănatul griu­lui trebuie să fie pregătit, în condiţiile de sol ale ju­deţului, cu cel puţin trei săptămîni înainte de a fi introdusă sămînţa sub brazdă. Or, pînă la 20 oc­tombrie, termenul limită pînă cînd sămînţa trebuie să fie în sol, mai sînt destule lucrări pregătitoare de exe­cutat. Este adevărat că în une­le unităţi agricole — şi nu puţine la număr — s-a ţi­nut seama de acest lucru. — Producţia bună de grîu pe care am obţinut-o în acest an — ne spunea ing. VASILE MARINES­­CU, agronom la C.A.P. Co­­badin — o datorăm în bu­nă măsură executării din timp a arăturilor. De acest lucru am ţinut seama şi în această toamnă. In prezent GH. DIMA (Continuare in pag. 5-a) In judeţul Ilfov, culesul porumbului s-a efectuat pînă în prezent pe circa 17.000 hectare în unităţile agricole coo­peratiste şi aproape 4000 ha. in I.A.S. în clişeu : strânge­rea porumbului la C.A.P. Coşereni Foto : A. MIHAI Azi soseste in tara noastră 9 9 preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, în­tr-o vizită oficială, preşe­dintele federal al Republi­cii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899 la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei familii de muncitori. A urmat cursurile Școlii pro­fesionale de arte grafice, pregătindu-se pentru mese­ria de tipograf. Mobilizat în 1917 în armata austro-un­­gară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar, la sfîrşitul războiului a fă­cut parte din miliţia popu­lară, participînd la luptele de apărare în Valea Lavant­­în Carintia. între 1919 şi 1932 a prac­ticat meseria de tipograf şi corector, începînd în ace­laşi timp să militeze în miş­carea sindicală şi în Parti­dul Social-Democrat. A ur­mat cursurile Şcolii superi­oare muncitoreşti din Vie­na, unde a studiat ştiinţele politice, economia naţiona­lă, istoria şi geografia eco­nomică. Intre 1932—1934 , a fost secretar al organizaţiei Par­tidului Social-Democrat din Floridsdorf, unul dintre car­tierele industriale ale Vie­­nei. în 1935 a fost arestat pentru participare la Confe­rinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brunn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiune, în urma cunoscutului pro­ces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor probe sufi­ciente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru, în anul 1938 s-a angajat din nou ca ze­tar într-o tipografie, apoi lucrează ca funcţionar, la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1845, Franz­­Jonas a început să lucreze în ca­drul unei primării de sec­tor din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit pri­marul sectorului Florids­dorf, în cadrul administra­ţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte func­ţii de Consilier municipal. In iunie 1951, Franz Jonas a fost ales primar şi gu­vernator al oraşului Viena. In fruntea Consiliului Municipal al Capitalei Aus­triei, Franz Jonas, s-a do­vedit un bun organizator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul, şi apoi a condus realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de mo­dernizare a oraşului ; el a pus, de asemenea, accent pe dezvoltarea relaţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost primar­­al capitalei timp de 14 ani. Din cei 170 de primari pe care i-a avut acest oraş, începînd din anul 1282, nu­mai 4 au mai exercitat a­­ceastă funcţie un timp mai îndelungat. Din 1951 şi pînă în 1953, Franz Jonas a fost mem­bru al Consiliului Fede­ral al Austriei, şi apoi, pînă la alegerea sa în înal­ta funcţie de preşedinte federal al Republicii Aus­tria a fost deputat al Con­siliului Naţional Austriac. A fost preşedinte al Fede­raţiei Oraşelor­ Austriece, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei in­ternaţionale a administraţii­lor municipale şi preşedinte al Comitetului european al acestei organizaţii. Franz Jonas este cetăţean de o­­noare al Vienei. La 23 mai 1965 a fost ales preşedinte federal al Republicii Austria. In fruntea statului el promovează consecvent o politică de pace şi neutrali­tate, de conlucrare şi coope­rare activă cu toate statele lumii, indiferent de regimul lor politic sau economic, de relaţii întemeiate pe egali­tate şi respect reciproc. Vizita pe care preşedin­tele federal al Republicii Austria o începe astăzi în România se înscrie în con­textul bunelor relaţii exis­tente între cele două ţări. Relaţiile româno-austrie­­ce cunosc în prezent o dezvoltare fructuoasă, o co­laborare prietenească, favo­rabilă intereselor ambelor popoare, în ultimii ani re­laţiile economice şi cultura­le între România şi Austria evoluează cu succes, ambele state manifestîndu-şi do­rinţa reciprocă pentru dez­voltarea multilaterală a acestor relaţii. Animat de sentimente de stimă şi prietenie pentru poporul austriac, poporul român urează președinte­lui federal, Franz Jonas, un călduros bun sosit pe pă­­mîntul României. Azi, 11 septembrie, în jurul orei 11, posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite în direct sosirea în Capita­lă a preşedintelui fede­ral al Republicii Aus­tria, Franz Jonas. mmmmk (nefestivă)LA DESCHIDEREA mmWAŢILOR MtimORESTI _» • FUNCŢIONALITATEA UNIVERSITĂ­ŢILOR MUNCITOREŞTI • FORMULE ŞI PROBLEME DE CONŢINUT • PER­SISTĂ ÎNCĂ UN ANUME CARACTER reFrnit­ATivi CARE ACŢIONEAZĂ ÎN DETRIMENTUL CELUI LUCRATIV Universitatea muncitoreas­că cu „sediul“ la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Gheorghe Gheor­­g­hiu-Dej, şi-a definit ab ini­tio profilul,­­ şi anume unul de tip tehnic, întrucît me­diul, cu un caracter indus­trial, aparte, impune şi favo­­rizează desfăşurarea activi­tăţii cursurilor de un ase­menea gen. Solicitarea ca­drelor cu pregătire superi­oară care lucrează în uzinele de pe platformă, a acelora din sectoarele de concepţie în vederea completării cu-­­noştinţelor profesionale, cu cele mai recente noutăţi şti­inţifice, cu aprofundarea u­­nor domenii legate direct de specificul actualelor profe­siuni — şi nomenclatorul profesiunilor de la Grupul industrial petrochimic Bor­­zeşti devine din zi în zi mai bogat. La cursurile de anul tre­cut — opt la număr (Orga­nizarea ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii, Chimie fi­zică, Unele probleme de chi­mie, Matematică, Limbi stră­ine, Medicină, Istoria mu­zicii, Istorie şi arheologie) se vor adăuga — ne-a încre­dinţat Victor Straia, secre­tarul Consiliului municipal al sindicatelor — un curs de „informare politică“, cu „prezenţă“ bilunară şi un ciclu de expuneri pe teme etice­­— ilustrat cu program artistic (text de brigadă, spectacol satiric scurt etc.). Procedînd din timp la un amplu sondaj de opinie — o serie de răspunsuri la ches­tionarul distribuit se află in faza de triere — Comitetul de conducere a universităţii, beneficiind din plin de su­gestiile­­ majoritare privind îmbunătăţirea conţinutului cursurilor sub raportul te­maticii şi al modalităţilor de tratare, va avea posibilitatea să-şi organizeze munca co­respunzător sarcinilor pro­prii. Foarte aproape de certi­tudinile pe care şi le doreşte , în­ spiritul unei obiective evaluări a potenţialului local la momentul dat — comi­tetul trebuie să întreprindă mai­ mult în direcţia activi­zării unui cerc larg de cursanţi proveniţi din rîndul salariaţilor, în special la Anchetă realizată de: O. NICA, M. STAVRI, V. BIBICIOIU (Continuare în pag. 2­ a)

Next