Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-12 / nr. 6791

SOSIREA IN CAPITALĂ A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitaţia preşedin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, N­i­cola­e Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşe­dintele federal al Repu­blicii Austria, Franz Jo­nas, care va face o vizi­tă oficială in ţara noas­tră. In intimpinarea pre­şedintelui federal, pe ae­roportul Băneasa se a­­flau preşedintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Ca­pitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Cor­nelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, condu­cători de instituţii cen­trale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi o­­fiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti ro­mâni şi austrieci, cores­pondenţi şi trimişi spe­ciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. E­­duard Tschop, ambasa­dorul Austriei la Bucu­reşti, membri ai amba­sadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului di­plomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportu­lui Băneasa erau arbo­rate drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Republicii Aus­tria. Pe frontispiciul clă­dirii centrale a aeropor­tului se aflau portretele preşedintelui Consiliu­lui de Stat, NicolaiS Ceauşescu, şi preşedin­telui federal Franz Jo­nas, precum şi urările : „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui fede­ral al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoa­rele român şi austriac". La ora 11, avionul ofi­cial, escortat de la intra­rea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noas­tre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborirea din avi­on, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Wald­heim, ministrul federal al a­facerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedin­telui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar, şeful protocolu­lui Ministerului federal a Afacerilor Externe, dr. Georg Schlunberger, trimis extraordinar și (Continuare în pag. 3-a) .Sîk. ... Cuvintarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate şedinţe, domnule pre-Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosire în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a gu­vernului şi a întregului po­por român. Cetăţenii Capi­talei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoas­tră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în Româ­nia, vă întîmpină ca pe so­lul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreş­te sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). Intre România şi Austria — ţări legate atît prin a­­propierea lor geografică, cit şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimula­te continuu de năzuinţa co­mună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt e­­vident că legăturile de prie­tenie şi colaborare româ­­no-austriece urmează o ca­le ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cau­zei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizi­taţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocu­pările poporului român, e­­forturile lui pe calea pro­gresului şi civilizaţiei, as­piraţiile sale de conlucra­re şi înţelegere cu toate po­poarele lumii. Suntem­ în­credinţaţi că vizita dum­neavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvolta­rea tot mai rodnică a rela­ţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale plane­tei noastre se menţin încă surse de încordare şi con­flicte militare, cînd asigu­rarea păcii şi securităţii preocupă profund popoare­le lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi po­poare , întemeiate pe res­pectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drep­turi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fie­cărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la pro­blemele care constituie as­tăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor continentului nostru, ale o­menirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cît mai bine în ţara noas­tră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi sti­maţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după-amiază, pre­şedintele federal al Repu­blicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliu­lui de Stat, o gardă milita­ră a prezentat onorul. Intre preşedintele Ion­ Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convor­bire cordială. La întrevedere au parti­cipat Ilie Verdeţ, prim-vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mă­nescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corne­­liu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, şi Gheorghe Pele, ambasadorul Româ­niei la Viena. Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Wald­heim, ministru federal al afacerilor externe, Eduard Tschöp, ambasadorul Au­striei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabi­net al preşedintelui federal şi Claus Winterstein, am­basador, şeful protocolului - —- • - - —- i"VUv* ui uf ** facerilor Externe. După convorbire, pre­şedintele Consiliului de Stat a înmînat preşedinte­lui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socia­liste România“ clasa I. Felicitînd călduros pe (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr. 6791 vineri 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani Cuvintarea preşedintelui BRANI JONAS Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cu­vintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vi­zită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să a­­firmăm din nou dorinţa noastră comună de a extin­de în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din a­­ceastă regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţă­rii noastre. De aceea, acor­dăm o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mul­ţumită străduinţelor noas­tre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dez­volta în ultimii ani în­­tr-un mod îmbucurător. Întîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia a­­cestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoas­tră, fiind convins că discu­ţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Sîntem încredinţaţi că astfel servim nu numai in­teresele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta, la asigura­rea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal şi al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungi). Dineu oficial Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu a oferit, joi sea­ra, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preşedintelui fe­deral al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil ------——, JSX-------------- jy-xx. nescu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Du­mitru Popa, precum şi Mi­hai Marinescu şi Ion Pă­­ţan, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Miniştri, Corne­­liu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care în­soţesc pe preşedintele fe­deral în vizita sa în ţara noastră : dr. Kurt Wald­­ heim, dr. Eduard Tschöp, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colo­nel Raimund Truxa, dr. Iosef Bandion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnuri­ţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat intr-o at­mosferă caldă, cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres) Pe cîţi ii consumă ideea reducerii consumului specific ? După cum era şi firesc, aşa s-a şi întîmplat. La a­­dunarea generală a repre­zentanţilor salariaţilor de la Rafinăria Ploieşti-nord — unde darea de seamă prezentată de preşedintele comitetului de direcţie, ing. Petre Constantin, a punc­tat ferm şi convingător neajunsurile care mai stă­ruie în activitatea colecti­vului de muncă al rafină­riei, precum şi principalii factori care se fac răspun­zători de tolerarea deficien­ţelor — dezbaterile au avut un cadru propice, sănătos. Atunci cînd cineva a în­cercat să ocolească con­ştient sau inconştient as­pectele concrete, practice ale problemei abordate, participanţii l-au canalizat spre acel adevăr care duce, fără îndoială, la îmbunătă­ţirea activităţii întreprinde­rii. Pentru că, în această a­­dunare, majoritatea covâr­şitoare a celor care au­­luat cuvîntul a dovedit o pro­fundă înţelegere a spiritu­lui pe care îl propagă do­cumentele Congresului al X-lea al partidului în toa­te domeniile de activitate, dar mai ales în cel econo­mic, conturînd cu pregnan­ţă problemele majore, ale producţiei, ideea responsa­bilităţii fiecăruia pentru tot ce se întîmplă în rafinărie. Discuţiile au gravitat mai cu seamă în jurul acelui pasaj din darea de seamă a comitetului de direcţie re­feritor la necesitatea de a reduce şi rezervele de re­ducere a CONSUMULUI SPECIFIC, problemă destul de importantă în micşorarea cheltuielilor materiale. Fer­mentul viu al discuţiilor l-a constituit intervenţia com­petentă a inginerilor şi tehnicienilor majoritatea dezbătînd la obiect, cu spi­rit critic şi autocritic diver­se aspecte din activitatea întreprinderii lor. Ei au subliniat faptul că, deşi condiţiile atmosferice nefa­vorabile au avut o influen­ţă negativă asupra consu­murilor de combustibil şi aburi, totuşi depăşirea de 2 504 tone combustibil şi 3 966 tone aburi pe 8 luni este exagerată. Consumul suplimentar putea fi mult mai mic şi chiar anulat dacă ar fi existat în per­manenţă echipament de schimb de căldură în per­fectă stare de funcţionare, dacă izolările termice ale MIRCEA NOVAC (Continuare în pag. 2­ a) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR Va fi desfăcut „nodul gordian“ de la CIL Bacău? COMPLEXUL DE IN­DUSTRIALIZARE A LEM­NULUI din Bacău, este u­­nul dintre cele mai tinere şi moderne obiective, de a­­cest gen, din ţară. Prima fabrică, cea de mobilă, a intrat în funcţiune cu cinci ani în urmă, iar ultima, de PFL, se află încă în probe tehnologice. Firesc, deci, ca pe agenda de lucru a adu­nării generale să se afle o multitudine de aspecte, începînd cu cele de organi­zare a producţiei şi a mun­cii, şi terminînd cu cele privitoare la atingerea în termen a parametrilor pro­iectaţi şi intrarea în func­ţiune a investiţiilor, încercînd să prefigurăm referatul comitetului de di­recţie, atrage atenţia, încă luni din acest an, în peri­oada respectivă împrumu­turile restante se ridică la 10 milioane lei, iar dobin­­zile penalizatoare la peste 3 milioane lei. Vom trece peste cauzele obiective, care au generat această si­tuaţie — de care ne vom ocupa mai tîrziu — şi pe care le place să­ le îmbrăţi­şeze de fiecare dată condu­cătorii complexului, şi ne vom opri asupra acelora subiective. Cercetînd modul de în­deplinire a planului pe tri­mestru, lună şi decadă, se observă că de regulă, circa jumătate din planul lunar se realizează în ultima de­cadă. Iată cum arată ritmi­citatea la unele produse de bază în trimestrul II a.c. de la început, un fapt: deşi indicatorii de plan la producţia globală şi marfă au fost îndepliniţi pe opt cînd un adevărat „asalt“ la sfîrşit de lună, e şi fi­resc că unele produse să iasă cu defecte, să nu se respecte normele interne de fabricaţie, termenele contractuale de livrări că­tre beneficiari. în acest sens este semnificativ că numai cu deplasarea mun­citorilor la beneficiar pen­tru a face remedierile ce­rute, s-au cheltuit 470 000 lei! Se pune întrebarea : cum au închis ochii maiştrii tehnologii, şefii de secţii, C.T.C. în faţa unor defec­te evidente ale produselor şi le-au dat aviz de livra­re ? De ce trebuie să su­porte statul, cu banii săi, lipsa de răspundere şi in­dolenţa unora dintre sala­riaţi, cînd cei vinovaţi pu­teau fi foarte repede şi pe loc depistaţi şi puşi să plă­tească ? De altfel, tocmai pentru a se sustrage plăţi­lor, la Fabrica de binale nu s-a emis, pe anul în curs, nici o notă de rebut, deşi în depozitul de che­restea se află circa 1250 bucăţi foi de uşi defecte. Asupra felului cum înţelege comitetul de direcţie să im- DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 2-c) Denumirea Decada­produsului Decada, I II III Pat tip „Elegant“ 23% 29% 48% Divan tip „Ilva“ 21% 25% 54% Binale 24% 31% 45% RECOLTAREA PORUMBULUI A ÎNCEPUT! Se impun grabnice măsuri pentru asigura­rea depozitării Se cunoaşte că în toamna aceasta,vom obţine o pro­ducţie de porumb, putem spune fără precedent. Pri­mele evaluări scot în evi­denţă cifre care reflectă posibilitatea realizării unei producţii de porumb cu peste 30—40 la sută peste plan, iar în multe I.A.S.-uri şi C.A.P.-uri o producţie aproape dublă. Pornind de la necesitatea asigurării unor condiţii de depozitare cît mai bună porumbului ce va rezulta din recolta acestui an, Di­recţia teritorială de control şi revizie Galaţi a între­prins, recent, o acţiune de analiză şi control la între­prinderile agricole de stat şi bazele de recepţie din judeţele Galaţi, şi Brăila, spre a se informa asupra măsurilor luate în această privinţă. O primă consta­tare este aceea că la majo­ritatea I.A.S. şi bazelor de recepţie există un interes deosebit pentru asigurarea şi lărgirea spaţiilor de depozitare existente. Dato­rită măsurilor luate în această direcţie de către conducerile unităţilor nu numai că se asigură o bună depozitare a porumbului planificat în actuala cam­panie, dar s-au creat con­diţii pentru depozitarea unei producţii oricît de mari. Ca urmare, s-a reuşit să se creeze unele exce­dente de spaţii pentru eventuale producţii supli­mentare sau eventuale sarcini noi pe linia redis­tribuirilor. Pot fi scoase în evidenţă, pe această linie, I.A.S. Matca, din judeţul Galaţi, care a reuşit să dispună la ora actuală de o capacitate de depozitare suplimentară faţă de plan (va asigura înmagazinarea a peste 1 530 tone porumb ştiuleţi), I.A.S. Măcşineni, din judeţul Brăila, care în acelaşi mod şi-a creat con­diţii pentru depozitarea unei cantităţi de 1 064 tone porumb , ştiuleţi, situaţie identică fiind constatată şi la o serie de baze de recep­ţie ca cele de la Lacul Să­rat, cu o capacitate supli­mentară de înmagazinare de 1 250 tone porumb, de la Independenţa, cu 4 084 tone, de la Hanu Conachi, cu 5 687 tone, sau de la Iveşti unde capacitatea su­plimentară de depozitare creată este de 3 146 tone porumb ştiuleţi. La analiza şi controlul efectuat s-au constatat însă şi cazuri în care nu a existat suficient interes NICOLAE NICHITA controlor revizor principal în Direcţia teritorială de control şi revizie Galaţi (Continuare în pag. 2-a) Goluri în educaţie, goluri în producţie • Munca educativă nu se rezumă numai la aplicarea de sancţiuni • Ce ştiu noii angajaţi despre statutul de sa­lariat ?­­ Contractul de muncă—drepturi dar şi îndatoriri O sesizare ne încunoş­­tiinţa că la „Tricodava­“, moderna fabrică de tricota­je din Bucureşti, funcţio­nează prea adesea sistemul sancţiunilor, că nu întot­deauna ele sunt justificate şi chiar dacă oamenii nu le contestă, ei sunt nemulţu­miţi. La fabrică, scripte ri­guros întocmite dovedesc că în patru luni au fost da­te, pentru diferite abateri de la disciplina muncii, peste 1300 de sancţiuni. Cele mai multe pentru ab­senţe nemotivate sau întîr­­zieri. Cifră considerabilă. Aceasta este una din feţe­le medaliei. Reversul ei ? Reversul medaliei ascunde cauzele ce motivează aces­te măsuri. Simpla afirma­ţie „sancţiunile nu sunt în­totdeauna deplin justifica­te“ nu este suficientă. Şi vom vedea de ce. Sancţiunea disciplinară face parte după cum se ştie, din arsenalul mijloacelor e­­ducative. Nu ne ridicăm deci împotriva folosirii ei. Atunci cînd este îndreptă­ţi, conducă­torul utuliliu are dreptul să o aplice. De­pinde însă cum. Gradată după gravitatea abaterii, ea poate ajuta la îndreptarea celui ce a greşit. Am spus poate, pentru că dată ca „simplă hîrtie la purtător“, comunicată „în secret“ nu­mai celui sancţionat sau de­pusă la dosar fără ştirea ce­lui în cauză, măsura disci­plinară pierde rolul educa­tiv. Ea îl pierde şi atunci cînd e socotită singura şi cea mai eficientă măsură de îndreptare, cum greşit se judecă la „Tricodava“. Nemulţumită de desele a­­bateri, conducerea aplică sancţiuni, iar comitetul sin­dicatului nu îşi îndeplineşte în suficientă măsură sarci­nile pe linia educării sala­riaţilor. „Tricodava“ este o fabri­că nouă, modern utilată, cu condiţii excepţionale de lu­cru. Vîrsta medie a celor ce lucrează aici este de 18—19 ani. Vechimea în producţie : 1—2 ani. Tinere­le fete au crescut profesio­nal aici. S-au calificat din „mers“. Experienţă nu au. Vin direct de pe băncile şcolii , de la un regim de viaţă cu recreaţii şi vacan­ţe, la disciplina de fabrică. Am menţionat expres fap­tele de mai sus pentru a sublinia de la început că dată fiind starea aceasta de lucruri, munca de educaţie trebuie să aibă o sferă de STELA FOMINO (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului KOFI RUSIA Primul ministru al Republicii Ghana Am plăcerea de a vă adresa, în numele guvernului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în cali­tate de prim-ministru al Republicii Ghana. , Imi exprim speranţa că relaţiile româno-gh­aneze se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next