Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)
1969-10-10 / nr. 6815
TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul şi sensibilul mesaj de felicitare adresat mie şi poporului nigerian cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a zilei independenţei Nigeriei. La rîndul meu, vă rog să primiţi urările noastre cele mai bune de fericire personală şi de bunăstare poporului dv. Cu înaltă consideraţiune şi stimă.I GENERAL MAIOR YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal şi comandant suprem al forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Pe ogoarele buzoiene Cooperativele agricole de producţie din judeţul Buzău au terminat joi însămînţarea griului şi secarei de toamnă. Efectuînd din timp pregătirile şi organizez temeinic munca, ele au reuşit să semene cele 50 000 de hectare înscrise în planurile de producţie în mai puţin de 20 de zile. In prezent, toate forţele sunt concentrate la efectuarea celorlalte lucrări agricole şi îndeosebi la culesul porumbului şi înmagazinarea lui, la efectuarea arăturilor adinei de toamnă, la strîngerea şi depozitarea furajelor. (Agerpres) în pag. a 3-a: Avancronică colectivă la meciul România — Portugalia „Avem încredere în echipa naţională !“ ! ...Şi aici e casa mea! Sarcini profesionale obişnuite m-au adus in faţa inginerului şef Grigore Sandu. Era într-o dupăamiază cam răcoroasă cînd l-am smuls din mrejele şantierului. M-a invitat intr-un birou de campanie, cu ferestrele spre Dunăre şi, desigur spre colosul numit Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, acceptînd ‘o discuţie pe cit de sinceră, pe artic de firească. Vorbea cu glas rar, concis şi direct, transmiţînd idei generoase, fundamentate pe o experienţă de studiu şi de practică solidă. Renunţînd deci la obişnuitele intercalaţii de reporter, am găsit că e mai potrivit să dau curs cîtorva din părerile sale : „Fiecare din noi porneşte în viaţă cu un ideal. Olmul îşi alege o „stea călăuzitoare" şi navighează. Sensul existenţei ţine, la început, de anticipaţie, poate şi de gust, de preferinţă. Cine nu-şi imaginează însă înainte de a intra în facultate cum va fi după obţinerea diplomei, riscă să devină impostor, mincinos, nesincer cu propria sa persoană. Ca adolescent, am visat monumente, şi nu numai cele şapte minuni antice, începînd de la Farul din Alexandria şi terminînd cu Templul Dianei din Efes. Doream să particip la construcția practică a edificiilor contemporane, adică ȘTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXV nr. 6 815 vineri 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani TIMPUL NU AŞTEAPTĂ! CU MAXIMUM DE RANDAMENT, ZIUA ŞI NOAPTEA, LA CULES ŞI SEMĂNAT în judeţul Bacău INSĂMÎNŢAREA LA „REMORCA“ RECOLTĂRI In nordul ţării, pe ogoarele judeţelor Suceava şi Botoşani epoca optimă pentru însămînţarea griului recomandată de specialişti se încheie la 10 octombrie. Numai că peste 20 000 ha vor trebui însămînţate şi după această dată. Dacă în judeţul Botoşani procentul realizărilor este ridicat, unităţile agricole sucevene sunt rămase mai în urmă. Este drept că şi în acest judeţ întreprinderile agricole de stat, precum şi o serie de cooperative agricole de producţie, printre care cele din Arbore, Tomotea, Bilea, Costişa, Vicov de Jos au terminat ori sunt pe terminate cu această importantă lucrare, în schimb altele n-au însămînţat nici jumătate din suprafaţa planificată. In această situaţie se află C.A.P. Scheia, Prelipca, Drăgoieşti, Burdujeni, Boroaia, Comăneşti, Todereşti şi altele în care viteza medie zilnică de lucru se menţine mult sub posibilităţi. Rămase în urmă sunt şi C.A.P. din Corlădeni (care mai are de însămînţat circa 400 ha), Păltiniş, Puţureni, Vatra Hudeşti din judeţul Botoşani. Conducerile I.M.A. Dorohoi şi Darabani (Botoşani), Ilişeşti, Rădăuţi şi Iacobeni (Suceava) nu se ocupă de utilizarea întregii capacităţi a tractoarelor. La Stroieşti (Suceava), Tatra , Hudeşti şi Păltiniş (Botoşani) se pot întîlni zilnic tractoare şi semănători defecte, mecanizatori plecaţi la plimbare tocmai în aceste zile cînd se hotărăşte soarta recoltei viitoare. Datorită timpului frumos pe ogoarele judeţului Bacău au existat şi există toate condiţiile ca lucrările agricole de toamnă să se desfăşoare din plin, astfel incit însămînţatul culturilor păioase — lucrare de o deosebită importanţă pentru asigurarea unei producţii sporite în anul viitor — să se încadreze în epoca optimă stabilită. In majoritatea unităţilor agricole de stat, precum şi în cele cooperatiste, unde munca a fost bine organizată, iar timpul şi mijloacele folosite cu maximum de randament, lucrările agricole sunt avansate. Aşa se prezintă situaţia bunăoară în cele trei întreprinderi agricole de stat din cuprisul judeţului unde însămînţatul culturilor de toamnă s-a efectuat pe 95 la sută din suprafaţa planificată. De asemenea, pînâ la această dată, însămînţările s-au încheiat în C.A.P. Faraoani, Bereşti-Bistriţa, Gligoreni, Luizi, Călugăra, Sărata şi se apropie de sfîrşit în C.A.P. Traian, Tamaşi, Hemeiuşi, Răcăciuni şi altele. Dar faptul că în numeroase C.A.P.-uri această lucrare este încă mult rămasă în urmă — cazul C.A.P.urilor Frunteşti, Tg. Ocna, Filipeni, Obîrşia, Izvorul Berheciului etc. — unde s-a realizat doar 40 la sută din sarcina stabilită — face ca pe totalul sector cooperatist din agricultura judeţului, la data de 7 octombrie abia să se atingă procentul de 70 la sută din însămînţări. Una din cauzele principale ale rămânerii în urmă a lucrărilor o constituie slaba organizare a muncii, nefolosirea din timp a trac-IACOB LUPU Coresp. ziarului „Munca" pentru judeţele Bacău şi Neamţ (Continuare în pag. 2-a) în judeţele Suceava şi Botoşani Epoca optimă se încheie, semănatul ba! Recoltatul porumbului-siloz de pe ogoarele întreprinderii agricole de stat Alexandria, judeţul Teleorman Foto C. PETRE Dispoziţiile se bat cap în cap în timp ce cartofii zac pe cîmp O altă lucrare ce se cere urgentată în judeţele Suceava şi Botoşani este recoltatul cartofului şi predarea acestuia către unităţile contractante. Suprafeţe mari mai sunt de recoltat îndeosebi în judeţul Suceava, ponderea deţinînd-o C.A.P. din zona Rădăuţi şi Gura Humorului. Colac peste pupăză s-au ivit în ultimele zile şi o serie de grave anomalii organizatorice. In timp ce Departamentul de resort din Consiliul Superior al MIHAI ŢINŢAR Coresp. ziarului „Munca" pentru judeţele Botoşani şi Suceava (Continuare în pag. 2-a) Unul din transforma- toarele de mare capa- jj citate ce se fabrică la jg Uzinele „Electropu- j tere“ — Craiova Foto î S. EMIL I Responsabilitatea socială a funcţionarii public Nu există zi în care la ghişeele oficiilor de stare civilă sau notariat, la filialele O.N.U., agenţiile C.E.C. sau ADAS, la telefoane sau I.A.L., la consiliile populare sau celelalte instituţii sau servicii pendinte de acestea să nu se adreseze zeci sau chiar sute de cetăţeni. Fie că doreşte să-şi achite o obligaţie faţă de stat sau să-şi rezolve o anumită problemă de interes personal, fie că solicită o lămurire, un sfat calificat, cetăţeanul se prezintă la instituţia, publică de resort. Cum decurg lucrurile aici ? GASESTE CETĂŢEANUL ÎNŢELEGEREA CUVENITA Sl MAI ALES I SE REZOLVA DOLEANŢELE IN MOD PROMPT Şl CALIFICAT? Răspunsul la asemenea întrebări am căutat să-l aflăm în cursul unui raid-anchetă efectuat prin cîteva instituţii de larg interes cetăţenesc din judeţele ţării. Precizăm de la început că urmărind relaţia cetăţean-institutie publică am căutat să relevăm cu precădere MANIFESTAREA CONCRETA IN ACEST ANGRENAJ A MODULUI IN CARE FUNCTIONARUL PUBLIC ISI ÎNDEPLINESTE ÎNALTA RESPONSABILITATE CE I-A FOST INCREDINTATA în societate. UNDE, CIND SI CUM ? Este inutil să insistăm asupra importanţei deosebite pe care o are în relaţia public-funcţionar informarea judicioasă a cetăţeanului asupra timpului cît şi a locului exact unde trebuie să se adreseze, pentru rezolvarea doleanţei sale, asupra formalităţilor pe care le are de îndeplinit ş.a.m.d. De cele mai multe ori un afiş sau un panou simplu, infăţişînd sugestiv, concis şi exact, programul şi procedeul de lucru al instituţiei poate fi de mare folos, nu numai pentru cetăţean — scutindu-l de a pierde inutil timpul la ghişeu pentru o simplă lămurire — dar poate uşura în mod considerabil însăşi munca funcţionarului public, determinînd o creştere calitativă a activităţii acestuia. în cursul raidului efectuat am întîlnit numeroase aspecte semnificative în acest sens. La notariatul din Constanţa, care se află în clădirea Tribunalului, încă de la intrare te întîmpină un indicator-săgeată care te îndrumă exact spre locul unde vrei să mergi. Aici poţi citi, totodată anunţurile care indică destinaţia birourilor notariatului, numerotate pe camere şi servicii, programul de lucru, actele ce sunt necesare pentru vînzări, donaţii şi schimburi de bunuri mobile şi imobile, în ce condiţii şi unde să te adresezi pentru legalizări de copii, ce taxe se percep pentru actele ce vrei să ţi se întocmească ş.a.m.d. Un asemen IOAN ILIŞ cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ai ziarului GR DIMA, IOANA FLOREA CEZAR și MIRCEA CIȘMAN (Continuare în pag. 2-a) . La Uzina de prelucrare a masei plastice din Iași Rămînerea în urmă nu poate fi recuperată doar cu... promisiuni • într-o singură lună, septembrie, la Uzina de prelucrare mase plastice Iași s-a înregistrat o nerealizare la producţia globală de peste 21 milioane lei • Cauzele restanţelor sunt cunoscute de către forul tutelar, Ministerul Industriei Chimice, dar măsurile energice pentru înlăturarea lor continuă să se lase aşteptate • Chiar şi în acest ultim trimestru, hotărîtor pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, planează incertitudinea • Cine poartă răspunderea acestei situaţii anormale ? Răspuns (la unison) : MINISTERUL ! O vizită făcută în aceste zile la Uzina de prelucrare a maselor plastice din Iaşi nu este plăcută nici pentru reporter, nici pentru gazde. Oamenii de aici, de la muncitor la director, sunt abătuţi, supăraţi. Şi pe bună dreptate. Colectivul, cunoscut pînă nu de mult pentru hărnicia şi seriozitatea cu care îşi îndeplinea lună de lună sarcinile de plan este nevoit să raporteze, după nouă luni scurse din acest an o nerealizare la producţia globală de 35 500 000 lei. — In cei şase ani de existenţă a uzinei — ne spune inginerul GHEORGHE ADAMESCU, preşedintele comitetului sindicatului — niciodată colectivul nu a trecut printr-un atît de greu impas. Intuiesc că o să mă întrebaţi care este cauza. — întocmai! — Una singură : lipsa de materie primă, respectiv de polietilenă şi p.v.c. Din discuţiile purtate cu cadre de conducere, muncitori şi specialişti ne-am edificat cum s-a ajuns ca, într-un timp relativ scurt, în trimestrul al treilea, întregul mecanism al aprovizionării să se deregleze atît de rău încît să aducă uzinei şi economiei naţionale, grave prejudicii. începînd cu luna iulie, uzina ieşeană a fost programată de către DIRECŢIA GENERALA DE APROVIZIONARE ŞI DESFACERE din cadrul Ministerului Industriei Chimice să se aprovizioneze cu p.v.c. şi polietilenă de la COMBINATUL CHIMIC DIN RÂMNICUVILCEA şi de la COMBINATUL PETROCHIMIC PITEŞTI. Dar iată că, datorită unor serioase lipsuri în activitatea unităţilor amintite (care au făcut la vremea respectivă şi obiectul unor articole critice apărute în ziarul nostru) instalaţiile de p.v.c. şi polietilenă nu au intrat în producție la termeneleplanificate. Ca urmare, din cele 1530 tone polietilenă de înaltă presiune contractată a fi livrată de către C. P. Pitești în trimestrul III a.c. uzina ieșeană nu a primit DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3 a) mm, jam cu urşi PIRSPECmE AŞIUPTI Tomişi sPEcmisii! In cadrul vastului program de dezvoltare multilaterală şi armonioasă a tuturor judeţelor patriei nostre socialiste, în faţa oamenilor muncii din Tulcea stau sarcini deosebit de importante. Participînd în mod conştient şi entuziast la vasta operă de dezvoltare socialistă a ţării, tulcenii se pot mîndri că prin munca lor fac ca judeţul să înregistreze cu fiecare zi ce trece noi şi mari realizări în domeniul economic şi social-cultural. Alături de ceilalţi oameni ai muncii, la aceste realizări aduc o contribuţie deosebit de importantă şi cadrele de specialişti din cele mai diverse domenii — inginerii, profesorii, medicii, zootehniştii şi alte categorii de intelectuali. Cu toate acestea trebuie spus că — faţă de dezvoltarea impetuoasă a judeţului — în diverse domenii se mai resimte lipsa unor cadre de specialitate. Aceasta şi datorită faptului că unii absolvenţi ai institutelor de învăţămînt superior — ajutaţi de stat să-şi desăvârşească studiile — îşi uită cu uşurinţă menirea şi ocolesc postul ce le-a fost încredinţat. Tovarăşul Eugen Tarhon, prim vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean ne spunea că pentru încadrarea unităţilor economice cu cadre de specialişti au fost repartizaţi in acest an 19 absolvenţi. Dintre aceştia s-au prezentat în judeţ doar 16. Dar abia au sosit şi aceştia că cinci dintre ei, fără a face cunoştinţă cu condiţiile de la noul loc de muncă, au cerut să plece. Deficitară se prezintă situaţia în judeţ şi în ce priveşte cadrele didactice , din cei care predau în prezent la şcolile generale nici 45 la sută nu au calificare corespunzătoare. Se resimte apoi o nevoie acută de medici. Ne sunt necesare șI cadre medicale pentru medicină generală. 10 D. GHEORGHEI (Continuare în pag. 2-a)