Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)

1969-10-10 / nr. 6815

TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru ama­bilul şi sensibilul mesaj de felicitare adresat mie şi po­porului nigerian cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a zilei independenţei Nigeriei. La rîndul meu, vă rog să primiţi urările noastre cele mai bune de fericire personală şi de bunăstare poporu­lui dv. Cu înaltă consideraţiune şi stimă.I GENERAL MAIOR YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal şi comandant suprem al forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Pe ogoarele buzoiene Cooperativele agricole de producţie din judeţul Bu­zău au terminat joi însă­mînţarea griului şi secarei de toamnă. Efectuînd din timp pregătirile şi organi­zez temeinic munca, ele au reuşit să semene cele 50 000 de hectare înscrise în pla­nurile de producţie în mai puţin de 20 de zile. In prezent, toate forţele sunt concentrate la efectu­area celorlalte lucrări a­­gricole şi îndeosebi la cule­sul porumbului şi înmaga­­zinarea lui, la efectuarea a­­răturilor adinei de toamnă, la strîngerea şi depozitarea furajelor. (Agerpres) în pag. a 3-a: Avancronică colectivă la meciul­­ România —­­ Portugalia „Avem încredere­­ în echipa­­ naţională !“ ! ...Şi aici e casa mea! Sarcini profesionale o­­bişnuite m-au adus in faţa inginerului şef Grigore Sandu. Era într-o după­­amiază cam răcoroasă cînd l-am smuls din mrejele şantierului. M-a invitat in­tr-un birou de campanie, cu ferestrele spre Dunăre şi, desigur spre colosul nu­mit Sistemul hidroenerge­tic şi de navigaţie Porţile de Fier, acceptînd ‘o discu­ţie pe cit de sinceră, pe a­­rtic de firească. Vorbea cu glas rar, concis şi direct, transmiţînd idei generoase, fundamentate pe o expe­rienţă de studiu şi de prac­tică solidă. Renunţînd deci la obişnuitele intercalaţii de reporter, am găsit că e mai potrivit să dau curs cîtorva din părerile sale : „Fiecare din noi porneş­te în viaţă cu un ideal. Ol­mul îşi alege o „stea că­lăuzitoare" şi navighează. Sensul existenţei ţine, la început, de anticipaţie, poate şi de gust, de prefe­rinţă. Cine nu-şi imaginea­ză însă înainte de a intra în facultate cum va fi du­pă obţinerea diplomei, ris­că să devină impostor, mincinos, nesincer cu pro­pria sa persoană. Ca ado­lescent, am visat monu­mente, şi nu numai cele şapte minuni antice, înce­­pînd de la Farul din Ale­xandria şi terminînd cu Templul Dianei din Efes. Doream să particip la con­strucția practică a edifici­ilor contemporane, adică ȘTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXV nr. 6 815 vineri 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani TIMPUL NU AŞTEAPTĂ! CU MAXIMUM DE RANDAMENT, ZIUA ŞI NOAPTEA, LA CULES ŞI SEMĂNAT în judeţul Bacău INSĂMÎNŢAREA­­ LA „REMORCA“ RECOLTĂRI In nordul ţării, pe ogoarele judeţelor Suceava şi Botoşani epoca optimă pentru însămînţarea griului recomandată de specialişti se încheie la 10 octombrie. Numai că peste 20 000 ha vor trebui însămînţate şi după această dată. Dacă în judeţul Botoşani procentul reali­­zărilor este ridicat, unităţile agricole sucevene sunt rămase mai în urmă. Este drept că şi în acest judeţ întreprinderile agricole de stat, precum şi o serie de cooperative agricole de producţie, printre care cele din Arbore, Tomotea, Bilea, Costişa, Vicov de Jos au ter­minat ori sunt pe terminate cu această importantă lu­crare, în schimb altele n-au însămînţat nici jumătate din suprafaţa planificată. In această situaţie se află C.A.P. Scheia, Pr­elipca, Drăgoieşti, Burdujeni, Boroa­­ia, Comăneşti, Todereşti şi altele în care viteza medie zilnică de lucru se menţine mult sub posibilităţi. Ră­mase în urmă sunt şi C.­A.P. din Corlădeni (care mai are de însămînţat circa 400 ha), Păltiniş, Puţureni, Va­tra Hudeşti din judeţul Botoşani. Conducerile I.M.A. Dorohoi şi Darabani (Botoşani), Ilişeşti, Rădăuţi şi Iacobeni (Suceava) nu se ocupă de utilizarea întregii capacităţi a tractoarelor. La Stroieşti (Suceava), Tatra , Hudeşti şi Păltiniş (Botoşani) se pot întîlni zilnic tractoare şi semănători defecte, mecanizatori plecaţi la plimbare tocmai în aceste zile cînd se hotărăşte soarta recoltei viitoare. Datorită timpului frumos pe ogoarele judeţului Ba­cău au existat şi există toa­te condiţiile ca lucrările agricole de toamnă să se desfăşoare din plin, astfel incit însămînţatul culturilor păioase — lucrare de o deo­sebită importanţă pentru asigurarea unei producţii sporite în anul viitor — să se încadreze în epoca op­timă stabilită. In majoritatea unităţilor agricole de stat, precum şi în cele cooperatiste, unde munca a fost bine organi­zată, iar timpul şi mijloa­cele folosite cu maximum de randament, lucrările a­­gricole sunt avansate. Aşa se prezintă situaţia bună­oară în cele trei întreprin­deri agricole de stat din cuprisul judeţului unde însămînţatul culturilor de toamnă s-a efectuat pe 95 la sută din suprafaţa plani­ficată. De asemenea, pînâ la această dată, însămînţă­­rile s-au încheiat în C.A.P. Faraoani, Bereşti-Bistri­­ţa, Gligoreni, Luizi, Călu­­găra, Sărata şi se apropie de sfîrşit în C.A.P. Traian, Tamaşi, Hemeiuşi, Răcăciu­­ni şi altele. Dar faptul că în numeroa­se C.A.P.-uri această lucra­re este încă mult rămasă în urmă — cazul C.A.P.­­urilor Frunteşti, Tg. Ocna, Filipeni, Obîrşia, Izvorul Berheciului etc. — unde s-a realizat doar 40 la sută din sarcina stabilită — face ca pe totalul sector cooperatist din agricultura judeţului, la data de 7 octombrie abia să se atingă procentul de 70 la sută din însămîn­­ţări. Una din cauzele principa­le ale rămânerii în urmă a lucrărilor o constituie slaba organizare a muncii, nefolosirea din timp a trac-IACOB LUPU Coresp. ziarului „Munca" pentru judeţele Bacău şi Neamţ (Continuare în pag. 2-a) în judeţele Suceava şi Botoşani Epoca optimă se încheie, semănatul ba! Recoltatul porumbului-siloz de pe ogoarele între­prinderii agricole de stat Alexandria, judeţul Teleorman Foto­­ C. PETRE Dispoziţiile se bat cap în cap în timp ce cartofii zac pe cîmp O altă lucrare ce se cere urgentată în judeţele Su­ceava şi Botoşani este re­coltatul cartofului şi pre­darea acestuia către uni­tăţile contractante. Supra­feţe mari mai sunt de re­coltat îndeosebi în judeţul Suceava, ponderea deţi­­nînd-o C.A.P. din zona Ră­dăuţi şi Gura Humorului. Colac peste pupăză s-au ivit în ultimele zile şi o serie de grave anomalii organizatorice. In timp ce Departamentul de resort din Consiliul Superior al MIHAI ŢINŢAR Coresp. ziarului „Munca" pentru judeţele Botoşani şi Suceava (Continuare în pag. 2-a) Unul din transforma-­­ toarele de mare capa- jj citate ce se fabrică la jg Uzinele „Electropu- j tere“ — Craiova Foto î S. EMIL I Responsabilitatea socială a funcţio­­narii public Nu există zi în care la ghişeele oficiilor de stare civilă sau notariat, la filialele O.N.U., agenţiile C.E.C. sau ADAS, la telefoane sau I.A.L., la consiliile populare sau celelalte instituţii sau servicii pendinte de acestea să nu se adre­seze zeci sau chiar sute de cetăţeni. Fie că doreşte să-şi achite o obligaţie faţă de stat sau să-şi rezolve o anumită problemă de interes personal, fie că solicită o lămurire, un sfat calificat, cetăţeanul se pre­zintă la instituţia, publică de resort. Cum decurg lucrurile aici ? GASESTE CETĂŢEANUL ÎNŢELEGEREA CUVENITA Sl MAI ALES I SE REZOLVA DOLEANŢELE IN MOD PROMPT Şl CALIFICAT? Răspunsul la asemenea între­bări am căutat să-l aflăm în cursul unui raid-anchetă efec­tuat prin cîteva instituţii de larg interes cetăţenesc din judeţele ţării. Precizăm de la început că urmărind relaţia cetăţean-institutie publică am căutat să relevăm cu pre­cădere MANIFESTAREA CONCRETA IN ACEST ANGRE­NAJ A MODULUI IN CARE FUNCTIONARUL PUBLIC ISI ÎNDEPLINESTE ÎNALTA RESPONSABILITATE CE I-A FOST INCREDINTATA în societate. UNDE, CIND SI CUM ? Este inutil să insistăm a­­supra importanţei deosebite pe care o are în relaţia pu­­blic-funcţionar informarea judicioasă a cetăţeanului a­­supra timpului cît şi a lo­cului exact unde trebuie să se adreseze, pentru rezolva­rea doleanţei sale, asupra formalităţilor pe care le are de îndeplinit ş.a.m.d. De cele mai multe ori un afiş sau un panou simplu, infă­­ţişînd sugestiv, concis şi exact, programul şi proce­deul de lucru al instituţiei poate fi de mare folos, nu numai pentru cetăţean — scutindu-l de a pierde inu­til timpul la ghişeu pentru o simplă lămurire — dar poate uşura în mod consi­derabil însăşi munca func­ţionarului public, determi­­nînd o creştere calitativă a activităţii acestuia. în cursul raidului efectuat am întîl­­nit numeroase aspecte sem­nificative în acest sens. La notariatul din Con­stanţa, care se află în clă­direa Tribunalului, încă de la intrare te întîmpină un indicator-săgeată care te în­drumă exact spre locul unde vrei să mergi. Aici poţi citi, totodată anunţurile care in­­dică destinaţia birourilor no­tariatului, numerotate pe camere şi servicii, progra­mul de lucru, actele ce sunt necesare pentru vînzări, do­naţii şi schimburi de bunuri mobile şi imobile, în ce con­diţii şi unde să te adresezi pentru legalizări de copii, ce taxe se percep pentru ac­tele ce vrei să ţi se întoc­mească ş.a.m.d. Un asemen IOAN ILIŞ cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ai ziarului GR DIMA, IOANA FLOREA CEZAR și MIRCEA CIȘMAN (Continuare în pag. 2-a) . La Uzina de prelucrare a masei plastice din Iași Rămînerea în urmă nu poate fi recuperată doar cu... promisiuni • într-o singură lună, septembrie, la Uzina de prelucrare mase plastice­ Iași s-a înregistrat o nerealizare la producţia globală de peste 21 milioane lei • Cau­zele restanţelor sunt cunoscute de către forul tutelar, Ministerul Industriei Chi­mice, dar măsurile energice pentru înlă­turarea lor continuă să se lase aşteptate • Chiar şi în acest ultim trimestru, hotă­­rîtor pentru realizarea integrală a sarci­nilor de plan, planează incertitudinea • Cine poartă răspunderea acestei situa­ţii anormale ? Răspuns (la unison) : MI­NISTERUL ! O vizită făcută în aceste zile la Uzina de prelucrare a maselor plastice din Iaşi nu este plăcută nici pentru reporter, nici pentru gazde. Oamenii de aici, de la mun­citor la director, sunt abă­tuţi, supăraţi. Şi pe bună dreptate. Colectivul, cunos­cut pînă nu de mult pen­tru hărnicia şi seriozitatea cu care îşi îndeplinea lună de lună sarcinile de plan este nevoit să raporteze, după nouă luni scurse din acest an o nerealizare la producţia globală de 35 500 000 lei. — In cei şase ani de exis­tenţă a uzinei — ne spune inginerul GHEORGHE A­­DAMESCU, preşedintele comitetului sindicatului — niciodată colectivul nu a trecut printr-un atît de greu impas. Intuiesc că o să mă întrebaţi care este cauza. — întocmai! — Una singură : lipsa de materie primă, respectiv de polietilenă şi p.v.c. Din discuţiile purtate cu cadre de conducere, munci­tori şi specialişti ne-am e­­dificat cum s-a ajuns ca, într-un timp relativ scurt, în trimestrul al treilea, în­tregul mecanism al apro­vizionării să se deregleze atît de rău încît să aducă uzinei şi economiei naţio­nale, grave prejudicii. în­­cepînd cu luna iulie, uzina ieşeană a fost programată de către DIRECŢIA GENE­­RALA DE APROVIZIO­NARE ŞI DESFACERE din cadrul Ministerului Indus­triei Chimice să se aprovi­zioneze cu p.v.c. şi polieti­lenă de la COMBINATUL CHIMIC DIN RÂMNICU­­VILCEA şi de la COM­BINATUL PETROCHIMIC PITEŞTI. Dar iată că, da­torită unor serioase lipsuri în activitatea unităţilor a­­mintite (care au făcut la vremea respectivă şi obiec­tul unor articole critice a­­părute în ziarul nostru) in­stalaţiile de p.v.c. şi poli­etilenă nu au intrat în pro­ducție la termenele­­plani­ficate. Ca urmare, din cele 1530 tone polietilenă de înaltă presiune contractată a fi livrată de către C. P. Pitești în trimestrul III a.c. uzina ieșeană nu a primit DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3­ a) mm, jam cu urşi PIRSPECm­E AŞIUPTI Tom­işi sPEcmisii! In cadrul vastului program de dez­voltare multilaterală şi armonioasă a tuturor judeţelor patriei nostre socialis­te, în faţa oamenilor muncii din Tulcea stau sarcini deosebit de importante. Participînd în mod conştient şi entu­ziast la vasta operă de dezvoltare so­cialistă a ţării, tulcenii se pot mîndri că prin munca lor fac ca judeţul să înre­gistreze cu fiecare zi ce trece noi şi mari realizări în domeniul economic şi so­cial-cultural. Alături de ceilalţi oameni ai muncii, la aceste realizări aduc o contribuţie deosebit de importantă şi cadrele de specialişti din cele mai di­verse domenii — inginerii, profesorii, me­dicii, zootehniştii şi alte categorii de in­telectuali. Cu toate acestea trebuie spus că — faţă de dezvoltarea impetuoasă a jude­ţului — în diverse domenii se mai resimte lipsa unor cadre de specialitate. Aceasta şi datorită faptului că unii absolvenţi ai institutelor de învăţămînt superior — ajutaţi de stat să-şi desă­vârşească studiile — îşi uită cu uşurin­ţă menirea şi ocolesc postul ce le-a fost încredinţat. Tovarăşul Eugen Tarhon, prim vice­preşedinte al Consiliului popular jude­ţean ne spunea că pentru încadrarea unităţilor economice cu cadre de spe­cialişti au fost repartizaţi in acest an 19 absolvenţi. Dintre aceştia s-au prezentat în judeţ doar 16. Dar abia au sosit şi aceştia că cinci dintre ei, fără a face cunoştinţă cu condiţiile de la noul loc de muncă, au cerut să plece. Deficitară se prezintă situaţia în judeţ şi în ce priveşte cadrele didactice , din cei care predau în prezent la şcolile generale nici 45 la sută nu au calificare corespunză­toare. Se resimte apoi o nevoie acută de medici. Ne sunt necesare șI cadre medicale pentru medicină generală. 10 D. GHEORGHEI (Continuare în pag. 2-a)

Next