Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)

1969-10-18 / nr. 6822

Proletari din toate torile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr. 6822 ■ sîmbătă 18 octombrie 1969 , 6 pagini 30 bani PE CINE INVESTIM CU RESPONSABILITATEA DE A CONCEPE ŞI DIFUZA FENOMENUL CULTURAL DE MASĂ ? Revoluţia culturală a ajuns în sfertul de veac parcurs de la Eliberare la nivelul la care nu mai este îngăduit să se lucreze „ca înainte" şi „după ureche". Documentele va­lidate de forul cel mai înalt al partidului — Congresul al X-lea, — cuvîntările secreta­rului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, accentuează asupra faptului că efortul ma­nifestat în etapa actuală a construcţiei so­cialiste trebuie îndreptat spre perfecţiona­rea stilului de muncă în toate domeniile vieţii sociale. Experienţă dar şi vocaţie ••• Starea de lucruri puţin fe­ricită a culturii de masă, care — prin modul cum este concepută şi difuzată — pier­de vizibil din creditul mare­lui beneficiar, întăreşte con­cluzia că acest aspect nu a intrat, încă, cu suficientă gravitate, în preocupări con­crete, deşi s-au „deschis“ de­seori plenuri teoretice, în­tre ele Simpozionul „Cerce­tarea ştiinţifică şi acţiunea cultural-educativă pentru a­­dulţi“, constituind proba cea mai elocventă că activitatea numită percepe un reviri­ment pe potriva menirii sale instituţionale. Dar, în pofida eforturilor investite, mereu crescânde, pentru asigurarea bazei materiale corespunză­toare (fapt relevat într-un articol recent publicat de ziar), a pledoariei pentru in­staurarea competenţei în drepturile de care a fost a­­deseori văduvită, soluţiile în­­tîrzie să fie preconizate în numele unor dificultăţi su­pralicitate. Şi, astfel, dezide­ratul imperativ al destinelor muncii de „educaţie a adul­tului“ şi anume edificarea calităţii activului cultural, se înscrie între chestiunile de perspectivă, deşi practica de­monstrează — în spiritul lo­gicii elementare — că o edi­ficare a situaţiei în domeniul amintit depinde, în primul rînd, de îmbunătăţirea sub­stanţială, în ansamblu, a po­tenţialului de cadre. Cu excepţiile de rigoare, e­­fectivul cadrelor preocupate de „buna desfăşurare“ a ac­tivităţii cultural-educative de masă a rămas într-o oarecare măsură încremenit de 15—20 de ani, în virtutea conside­rentului potrivit căruia „oa­menii au experienţă“, cu toate că rezultatele muncii acestora dovedesc lipsa de vocaţie şi o pregătire rudi­mentară. „Noi apreciem şi stimăm pe toţi cei care în trecut şi-au adus contribuţia, în diferite domenii de activi­tate, la dezvoltarea societăţii — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul deschi­derii anului de învăţămînt universitar , dar nimeni nu poate trăi din meritele din trecut, fiecare trebuie să muncească cu toate forţele în prezent, pentru crearea viitorului“. Şi acest lucru este posibil numai prin pro­movarea unor oameni de au­tentică vocaţie, care se pricep şi au capacitatea de a conce­pe fenomenul cultural-artis­tic la cota exigenţelor ma­nifestate de public. „Ca orice valoare, cultura adevărată nu se capătă, ci se cucereşte“ — sublinia cărturarul M. Ra­­lea, în consens cu replica ire­cuzabilă a lui Caragiale . „Ridicol e acela care n-are talent şi nu vrea să ştie că nu-1 are şi, vrînd în ruptul capului să dea dovezi pozi­tive că-1 are, dă una peste alta dovezi pozitive că nu-1 are“. Sondajele, efectuate pe parcursul unei perioade de timp mai îndelungate, îndri­­tuie aserţiunea că situaţia precară a culturii de masă se datoreşte mai puţin unor cauze de ordin secundar, cum ar fi : concurenţa mijloacelor mass-media (in special tele­viziunea) , distribuirea apar­te a celui de-al treilea opt, — ‘ aşa-numit „timp liber* etc., etc. şi mai mult, promo­vării în posturi de activişti culturali a unor persoane re­fuzate sau abandonate de alte sfere de activitate, chiar de unele dintre cele pentru care iniţial aceştia manifes­taseră un real interes şi, ori­cum „se descurcau“, în chip mai rezonabil, decît în noul domeniu. E firesc a se recu­noaşte că raportul dintre mijloacele de educaţie şi destindere s-a modificat, dar utilizarea timpului liber se face exclusiv în funcţie de VICTOR BIBICIOIU (Continuare în pag. a 2-a) PE VALEA LOTRULUI De ce în depozit şi nu în magazine ? Pe Valea Lotrului, a­­colo unde se construieş­te una din cele mai mari hidrocentrale de pe rîu­­rile noastre interioare, trăiesc şi muncesc cîteva mii de oameni veniţi din diferite coifuri ale ţării. Pentru aceşti temerari, chemaţi să dea o nouă viaţă peisajelor sălbati­ce, unde doar caprele negre îşi caută adăpost ferita statul a asigurat condiţii de viaţă pe mă­sura necesităţilor. In fie­care din cele 16 colonii muncitoreşti au fost con­struite blocuri de locuin­ţe confortabile, dormi­toare pentru nefamilişti, dotate cu apă caldă şi încălzire centrală, maga­­zine­ de toate felurile, cantine, cluburi, biblio­teci, cinematografe, dis­pensare medicale etc. Se pune totuşi următoarea întrebare : reuşesc cei în­sărcinaţi să se ocupe de or­ganizarea şi funcţionarea a­­cestor dotaţii sociale să-şi îndeplinească datoria astfel încît muncitorii de pe acest mare şantier al ţării şi la­ DUMITRU BURCEA (Continuare în pag. a 4-a) Cînd inerţia iese în locul suveicilor... ...50 DE SORTIMENTE DIN TEXTURA1 „TERCOT11 SUCOMBĂ ÎNAINTE DE A SE NAŞTE • COMBINATUL DE FIRE POLIESTERICE „IAŞI“ ÎȘI PUNE „PRO­BLEMA11 DESFACERII PRODUCŢIEI • COMERŢUL FACE RECLAMĂ UNOR MĂRFURI INEXISTENTE • CONSU­MUL DE FIBRE DEFICITARE SE MENŢI­NE RIDICAT • ...ŞI ÎNCĂ NU ŞTIM CĂ E MAI AVANTAJOS SĂ EXPORTĂM CONFECŢII, DECÎT ...MATERIE PRIMĂ PENTRU FILATURI Ar fi­ scris cîndva despre „simbioza dintre actualita­tea tehnico-ştiinţifică şi planşeta creaţiei din indus­tria textilă*. Am salutat-o. Concepţia estetică a ingi­nerilor din filaturi şi ţesă­torii se grefa pe cerinţele evoluate ale pielii şi răspun­dea unor importante sarcini economice. Printre noutăţi, figura „Tercotul“. Un mate­rial neşifonabil, rezistent la uzură, cu un mare grad de fineţe şi aderenţă cromati­că optimă. Au trecut vreo trei ani de atunci. Foarte mult, în relaţia de densitate a timpului nostru. Tercotul se năştea odată cu firele poliesterice meni­te să înnobileze, prin ames­tec, clasica ţesătură din bumbac. Şi atesta o valoroa­să contribuţie a textiliştilor noştri la modernizarea pro­ducţiei acestei ramuri. Cîte­va zeci de mostre şi-au făcut loc repede în an­tract — reclamele cine­matografelor şi chiar pe „rotundele" mese de la contractări, în jurul cărora se confruntă trimestrial o­­piniile comerţului şi indus­triei. Cinci dintre ele au a­­juns şi în magazine : un po­plin de cămăşi, altul de ful­garin şi metraj de rochii. Cincizeci au rămas în dosa­rul de eşantioane. Şi rămân în continuare, nereuşind să treacă de stadiul contrac­tărilor. Dar nici cele care au văzut lumina vitrinei nu se reproduc la scara cuveni­tă noutăţilor. Comerţul nu se dă-n vînt pentru reînnoi­rea comenzilor. De ce ? Am cerut părerile mai mul­tor reprezentanţi ai comerţu­lui la ultimele contractări. Nu vă place tercotul? „Da de un­de i - a fost răspunsul, aproape unanim. E o ţesă­tură frumoasă, modernă, de o calitate excepţională“. Superlativele abundă, în mod deosebit, se evidenţia­ză însuşirile de lavabilitate GH. FILIMON (Continuare în pag. 4-a) E toamnă iar.. Foto : P. COZIA • Raţiunea unei investiţii • Atingerea cu 11 luni înainte de termen a parametri­lor proiectaţi • înnoirea... noului b­un paradox ? Nicidecum! în primul an de funcţionare, 12 600 000 lei beneficii • Creaţie la scara întregului colectiv u MM INTELIGENTA-„MONEDA FORTE Ideea să scriu un reportaj despre FABRICA DE ULEI ŞI PRODUSE DERIVATE „UNIREA“ DIN IAŞI mi-a fost sugerată de o... statis­tică. Da, de cîteva cifre şi de comparaţia, în timp, în­tre ele. In 1938 se produ­ceau, într-un an, la noi în ţară, circa 18 000 tone de ulei comestibil. Fabrica „Unirea“ din Iaşi produce astăzi, pe an, (ea singură !) peste 60 000 tone de ulei. Cifra se circumscrie într-un cadru, mai cuprinzător­­ corelînd nevoile cu posibilităţile, so­cialismul a dezvoltat ver­tiginos această subramură a industriei alimentare, adu­­cînd ţara noastră la nivelul de consum comparabil cu cel atins în ţările avansate. (Indicele de consum este de zece litri ulei pentru fiecare locuitor). DAN PLUTAŞU (Continuare în pag. 3­ a) Fabrica de ulei şi produse derivate Unirea, obiectiv important din zona industrială a Iaşului VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Vizita la moderna uzina de maşini-unelte „Hindustan" Telefoto­­ AGERPRES La Mysère şi împrejurimile sate BANGALORE 17. — Tri­mişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Pu­­ţinelu transmit : Preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia" Nicolae' Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de­­/Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împre­ună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale ro­mâne care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi îm­prejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se în­fruntă astăzi în oraşul My­sore cu numeroase con­strucţii moderne — mărtu­rii ale dinamismului înain­tării Indiei pe drumul pro­gresului. Astfel, alături de monumentalele palate La­­litha Mahal sau Lokaran­­jan Mahal, care răsfrîng a­­supra oraşului o undă din strălucirea secolelor tre­cute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cerce­tări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krish­­narajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contem­porane. Oprindu-se în dreptul u­­nui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea me­­şterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează a­­devărate opere de artă. Va­rietatea şi ingeniozitatea o­­biectelor expuse în acest magazin atestă convingă­tor talentul artistic al po­porului indian. Coloana maşinilor oficia­le se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, domina­tă de templul Chamundes­­wari. De aici poate fi vă­zut întregul oraş care­­ se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina (Continuare în pag. 3-a) laaaaai IN JUDEŢUL IAŞI Insăminţările au fost terminate Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi au termi­nat la timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior însă­­mînțarea cerealelor păioase de toamnă pe întreaga supra­faţă planificată. În prezent, toate forţele şi mijloacele sunt mobilizate pentru recoltarea într-un timp cit mai scurt a porumbului şi a celorlalte culturi de toamnă, pentru con­servarea produselor în cele mai bune condiţiuni şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale destinate asigurării fondului de stat la cereale şi alte produse agricole. Cu prilejul încheierii însâmînțărilor, Comitetul judeţean de partid Iaşi a adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată, printre altele : încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secre­tar general, că, avînd călăuză programul măreţ de edifi­care socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor stringe laolaltă hărnicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folosi cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăp­tuirii sarcinilor ce ne revin în anul viitor, în vederea spori­rii necontenite a rodniciei ogoarelor, pentru creşterea con­tribuţiei agriculturii la ridicarea nivelului material şi cul­tural al poporului. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale SER MUKHTAR MOHAMED HUSSEIN Preşedintele ad-interim al Republicii Somalia MOGADISCIO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre, poporu­lui somalez şi familiei îndoliate profunde condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Somalia, dr. Abdirashid Ali Shermarke. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România (în pag a 6-a) Deschiderea lucrărilor celui de al Vll.lea Congres Sindical Mondial

Next