Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)
1969-10-18 / nr. 6822
Proletari din toate torile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr. 6822 ■ sîmbătă 18 octombrie 1969 , 6 pagini 30 bani PE CINE INVESTIM CU RESPONSABILITATEA DE A CONCEPE ŞI DIFUZA FENOMENUL CULTURAL DE MASĂ ? Revoluţia culturală a ajuns în sfertul de veac parcurs de la Eliberare la nivelul la care nu mai este îngăduit să se lucreze „ca înainte" şi „după ureche". Documentele validate de forul cel mai înalt al partidului — Congresul al X-lea, — cuvîntările secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, accentuează asupra faptului că efortul manifestat în etapa actuală a construcţiei socialiste trebuie îndreptat spre perfecţionarea stilului de muncă în toate domeniile vieţii sociale. Experienţă dar şi vocaţie ••• Starea de lucruri puţin fericită a culturii de masă, care — prin modul cum este concepută şi difuzată — pierde vizibil din creditul marelui beneficiar, întăreşte concluzia că acest aspect nu a intrat, încă, cu suficientă gravitate, în preocupări concrete, deşi s-au „deschis“ deseori plenuri teoretice, între ele Simpozionul „Cercetarea ştiinţifică şi acţiunea cultural-educativă pentru adulţi“, constituind proba cea mai elocventă că activitatea numită percepe un reviriment pe potriva menirii sale instituţionale. Dar, în pofida eforturilor investite, mereu crescânde, pentru asigurarea bazei materiale corespunzătoare (fapt relevat într-un articol recent publicat de ziar), a pledoariei pentru instaurarea competenţei în drepturile de care a fost adeseori văduvită, soluţiile întîrzie să fie preconizate în numele unor dificultăţi supralicitate. Şi, astfel, dezideratul imperativ al destinelor muncii de „educaţie a adultului“ şi anume edificarea calităţii activului cultural, se înscrie între chestiunile de perspectivă, deşi practica demonstrează — în spiritul logicii elementare — că o edificare a situaţiei în domeniul amintit depinde, în primul rînd, de îmbunătăţirea substanţială, în ansamblu, a potenţialului de cadre. Cu excepţiile de rigoare, efectivul cadrelor preocupate de „buna desfăşurare“ a activităţii cultural-educative de masă a rămas într-o oarecare măsură încremenit de 15—20 de ani, în virtutea considerentului potrivit căruia „oamenii au experienţă“, cu toate că rezultatele muncii acestora dovedesc lipsa de vocaţie şi o pregătire rudimentară. „Noi apreciem şi stimăm pe toţi cei care în trecut şi-au adus contribuţia, în diferite domenii de activitate, la dezvoltarea societăţii — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul deschiderii anului de învăţămînt universitar , dar nimeni nu poate trăi din meritele din trecut, fiecare trebuie să muncească cu toate forţele în prezent, pentru crearea viitorului“. Şi acest lucru este posibil numai prin promovarea unor oameni de autentică vocaţie, care se pricep şi au capacitatea de a concepe fenomenul cultural-artistic la cota exigenţelor manifestate de public. „Ca orice valoare, cultura adevărată nu se capătă, ci se cucereşte“ — sublinia cărturarul M. Ralea, în consens cu replica irecuzabilă a lui Caragiale . „Ridicol e acela care n-are talent şi nu vrea să ştie că nu-1 are şi, vrînd în ruptul capului să dea dovezi pozitive că-1 are, dă una peste alta dovezi pozitive că nu-1 are“. Sondajele, efectuate pe parcursul unei perioade de timp mai îndelungate, îndrituie aserţiunea că situaţia precară a culturii de masă se datoreşte mai puţin unor cauze de ordin secundar, cum ar fi : concurenţa mijloacelor mass-media (in special televiziunea) , distribuirea aparte a celui de-al treilea opt, — ‘ aşa-numit „timp liber* etc., etc. şi mai mult, promovării în posturi de activişti culturali a unor persoane refuzate sau abandonate de alte sfere de activitate, chiar de unele dintre cele pentru care iniţial aceştia manifestaseră un real interes şi, oricum „se descurcau“, în chip mai rezonabil, decît în noul domeniu. E firesc a se recunoaşte că raportul dintre mijloacele de educaţie şi destindere s-a modificat, dar utilizarea timpului liber se face exclusiv în funcţie de VICTOR BIBICIOIU (Continuare în pag. a 2-a) PE VALEA LOTRULUI De ce în depozit şi nu în magazine ? Pe Valea Lotrului, acolo unde se construieşte una din cele mai mari hidrocentrale de pe rîurile noastre interioare, trăiesc şi muncesc cîteva mii de oameni veniţi din diferite coifuri ale ţării. Pentru aceşti temerari, chemaţi să dea o nouă viaţă peisajelor sălbatice, unde doar caprele negre îşi caută adăpost ferita statul a asigurat condiţii de viaţă pe măsura necesităţilor. In fiecare din cele 16 colonii muncitoreşti au fost construite blocuri de locuinţe confortabile, dormitoare pentru nefamilişti, dotate cu apă caldă şi încălzire centrală, magazine de toate felurile, cantine, cluburi, biblioteci, cinematografe, dispensare medicale etc. Se pune totuşi următoarea întrebare : reuşesc cei însărcinaţi să se ocupe de organizarea şi funcţionarea acestor dotaţii sociale să-şi îndeplinească datoria astfel încît muncitorii de pe acest mare şantier al ţării şi la DUMITRU BURCEA (Continuare în pag. a 4-a) Cînd inerţia iese în locul suveicilor... ...50 DE SORTIMENTE DIN TEXTURA1 „TERCOT11 SUCOMBĂ ÎNAINTE DE A SE NAŞTE • COMBINATUL DE FIRE POLIESTERICE „IAŞI“ ÎȘI PUNE „PROBLEMA11 DESFACERII PRODUCŢIEI • COMERŢUL FACE RECLAMĂ UNOR MĂRFURI INEXISTENTE • CONSUMUL DE FIBRE DEFICITARE SE MENŢINE RIDICAT • ...ŞI ÎNCĂ NU ŞTIM CĂ E MAI AVANTAJOS SĂ EXPORTĂM CONFECŢII, DECÎT ...MATERIE PRIMĂ PENTRU FILATURI Ar fi scris cîndva despre „simbioza dintre actualitatea tehnico-ştiinţifică şi planşeta creaţiei din industria textilă*. Am salutat-o. Concepţia estetică a inginerilor din filaturi şi ţesătorii se grefa pe cerinţele evoluate ale pielii şi răspundea unor importante sarcini economice. Printre noutăţi, figura „Tercotul“. Un material neşifonabil, rezistent la uzură, cu un mare grad de fineţe şi aderenţă cromatică optimă. Au trecut vreo trei ani de atunci. Foarte mult, în relaţia de densitate a timpului nostru. Tercotul se năştea odată cu firele poliesterice menite să înnobileze, prin amestec, clasica ţesătură din bumbac. Şi atesta o valoroasă contribuţie a textiliştilor noştri la modernizarea producţiei acestei ramuri. Cîteva zeci de mostre şi-au făcut loc repede în antract — reclamele cinematografelor şi chiar pe „rotundele" mese de la contractări, în jurul cărora se confruntă trimestrial opiniile comerţului şi industriei. Cinci dintre ele au ajuns şi în magazine : un poplin de cămăşi, altul de fulgarin şi metraj de rochii. Cincizeci au rămas în dosarul de eşantioane. Şi rămân în continuare, nereuşind să treacă de stadiul contractărilor. Dar nici cele care au văzut lumina vitrinei nu se reproduc la scara cuvenită noutăţilor. Comerţul nu se dă-n vînt pentru reînnoirea comenzilor. De ce ? Am cerut părerile mai multor reprezentanţi ai comerţului la ultimele contractări. Nu vă place tercotul? „Da de unde i - a fost răspunsul, aproape unanim. E o ţesătură frumoasă, modernă, de o calitate excepţională“. Superlativele abundă, în mod deosebit, se evidenţiază însuşirile de lavabilitate GH. FILIMON (Continuare în pag. 4-a) E toamnă iar.. Foto : P. COZIA • Raţiunea unei investiţii • Atingerea cu 11 luni înainte de termen a parametrilor proiectaţi • înnoirea... noului bun paradox ? Nicidecum! în primul an de funcţionare, 12 600 000 lei beneficii • Creaţie la scara întregului colectiv u MM INTELIGENTA-„MONEDA FORTE Ideea să scriu un reportaj despre FABRICA DE ULEI ŞI PRODUSE DERIVATE „UNIREA“ DIN IAŞI mi-a fost sugerată de o... statistică. Da, de cîteva cifre şi de comparaţia, în timp, între ele. In 1938 se produceau, într-un an, la noi în ţară, circa 18 000 tone de ulei comestibil. Fabrica „Unirea“ din Iaşi produce astăzi, pe an, (ea singură !) peste 60 000 tone de ulei. Cifra se circumscrie într-un cadru, mai cuprinzător corelînd nevoile cu posibilităţile, socialismul a dezvoltat vertiginos această subramură a industriei alimentare, aducînd ţara noastră la nivelul de consum comparabil cu cel atins în ţările avansate. (Indicele de consum este de zece litri ulei pentru fiecare locuitor). DAN PLUTAŞU (Continuare în pag. 3 a) Fabrica de ulei şi produse derivate Unirea, obiectiv important din zona industrială a Iaşului VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Vizita la moderna uzina de maşini-unelte „Hindustan" Telefoto AGERPRES La Mysère şi împrejurimile sate BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu transmit : Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România" Nicolae' Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de/Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina (Continuare în pag. 3-a) laaaaai IN JUDEŢUL IAŞI Insăminţările au fost terminate Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi au terminat la timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior însămînțarea cerealelor păioase de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. În prezent, toate forţele şi mijloacele sunt mobilizate pentru recoltarea într-un timp cit mai scurt a porumbului şi a celorlalte culturi de toamnă, pentru conservarea produselor în cele mai bune condiţiuni şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale destinate asigurării fondului de stat la cereale şi alte produse agricole. Cu prilejul încheierii însâmînțărilor, Comitetul judeţean de partid Iaşi a adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată, printre altele : încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că, avînd călăuză programul măreţ de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor stringe laolaltă hărnicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folosi cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăptuirii sarcinilor ce ne revin în anul viitor, în vederea sporirii necontenite a rodniciei ogoarelor, pentru creşterea contribuţiei agriculturii la ridicarea nivelului material şi cultural al poporului. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale SER MUKHTAR MOHAMED HUSSEIN Preşedintele ad-interim al Republicii Somalia MOGADISCIO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre, poporului somalez şi familiei îndoliate profunde condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Somalia, dr. Abdirashid Ali Shermarke. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România (în pag a 6-a) Deschiderea lucrărilor celui de al Vll.lea Congres Sindical Mondial