Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)
1970-02-21 / nr. 6927
m februarie 1970 SÎmbătă HOTĂRÎREA consiliului DE MINIȘTRI PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE IN PAG. A V-A AGENDĂ COTIDIANA • ITINERAR DE IARNA • „Cetatea țărănească a Rîșnovului“ • Noi achiziții la muzeul marinei • „Drumul critic“ ne conduce la locuințe noi... ® Opinii ad-hoc — „Maria Tănase“ ® „Spectacol folcloric german" IN PAG. A V-A Proletari din toate țârile, uniți-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6927 6 pagini 30 bani De la elaborare la produs finit — indici superiori de folosire a metalului PROIECTAREA -geneza consumurilor reduse dr. ing. V. I. NIȚU directorul Institutului de Studii și Proiectări Energetice. • Pe agenda de lucru a colectivului: reducerea costului investițiilor, a consumului de materiale deficitare și, în special, a metalului ® A alege soluția constructivă cea mai economicoasă ® Refolosirea proiectelor tip = o economie de peste 2 000 tone metal anual. Nu mai este nevoie, credem, de demonstrat că eforturile făcute de statul nostru socialist pentru acoperirea necesarului de metal prin lărgirea capacităților de producție trebuie să fie conjugate cu acelea îndreptate valorificate tot mai spre o superioară a acestei prețioase materii prime. Este o cerință care presupune acțiuni convergente, desfășurate pe planuri multiple: cercetare, proiectare, stabilirea tehnologiilor, aprovizionare, execuție, o stăruitoare muncă politicoeducativă pentru folosirea cit mai eficientă a fiecărui graun de metal. Dar în primul rînd acțiunea de reducere a consumului de metal presupune o permanentă reconsiderare critică a indicelui de utilizare pe baza celor mai noi realizări ale științei și tehnicii. După cum se știe, planul de stat pe anul 1970 prevede o atentă și judicioasă folosire a metalului în fiecare ramură în parte. De pildă, la construcțiile industriale se prevede ca reducerea consumurilor specifice de de 15 la sută metal să fie față de lucrări similare realizate în anul 1969. Din ansamblul factorilor care concură la realizarea acestor obiective, proiectarea are un rol hotărîtor, fiindcă prin proiectare se stabilesc capacitățile, dimensiunile, nivelul tehnic și condițiile economice de realizare a investițiilor. Colectivul Institutului de Studii și Proiectări Energetice — I.S.P.E. — institut profilat pentru a proiecta centrale termoelectrice, de condensație și de termoficare, stații elec (Continuare în pag. 2-a) DINCOLO DE COTA 11... Oricît aș vrea să ocolesc asociațiile pe care mi le sugerează fantastica pădure de metal de la Brazi, nu pot. Caligrafia industrială mă domină. Dantele în spațiu, alungite, cu aerul straniu al hieratismului lui Giacometti — grija socialismului pentru valorificarea integral superioară a bogățiilor patriei creînd un complex de artă și funcționalitate, extins pe peste 600 de hectare. Un univers sensibil, dominat de finețea unor procese tehnologice ultramoderne, inteligent elaborate, riguros stăpînite, îmi pare râu că nu am ținut un jurnal al devenirii acestui combinat petrochimic, al împlinirii lui, al modului în care unitățile sale„... ca să păstrăm o terminologie intrată în uz — mi-a atras atenția inginerul Nicolae Ilan — este vorbatede două linii tehnologice de bază compuse, firește, din fabrici cu profil distinct...“) s-au integrat în efortul productiv național. Poate că nu mi-ar fi fost greu. Despre șantier, despre aproape în parte, fiecare fabrică atunci cînd constructorii montori au „predat-o“ beneficiarului, am scris: Au trecut luni, ani. Pe rînd fabricile au devenit unități mature, cu rezultate care justifică investițiile. Nu am să reconstitui, coborînd prea departe în timp. Rețin cîteva date dintr-un raport economic referitor la instalațiile-fabrici care au intrat în producție doar cu un an în urmă: ... fabrica de olefine a produs, în anul trecut, 910 tone etilena peste capacitatea proiectata; în luna ianuarie a acestui an, capacitatea proiectată a fost depășită cu 18 la sută... ...fabrica de clorură de colină (un biostimulator foarte eficace pentru sectorul a înregistrat, zootehnic) în luna ianuarie 1970, o depășire a capacității proiectate cu 1 la sută... ...la fabrica de fenol, parametrii proiectați au fost depășiți, în acest an, pina ,acum, cu 4,5 la sută... Notînd, mă simțeam contrariat. Mi se părea un paradox ca într-un timp atît de scurt, niște date de proiect să se dovedească fragile. Sunt convins că proiectanții nu prevăd și „rezerve“ care să dea putință beneficiarilor să se evidențieze chiar din primele luni. Nu este logic. Ei calculează, firesc, totul în amănunt, țin seama de ceea ce este mai nou, în etapa respectivă, în tehnologie. Atunci ? MIHAI COLEȘIU (Continuare în pag. 2-a) De la opt ore la cinci minute ...se reduce timpul de extragere a substanțelor chimice active din preparate organoclorurate în urma punerii la punct a unei noi tehnologii de către un colectiv de specialiști ai Uzinei chimice din cadrul Grupului industrial petrochimic Borzești. Se apreciază că noua metodă va putea fi extinsă pentru controlul de fabricație al produselor organoclorurate în întreaga industrie chimică. De, secolul vitezei I Recent, la Uzina de autocamioane din Brașov, a intrat în funcțiune noua turnătorie de fontă. In clișeu: linia de formare, turnare tamburi. Foto i GH. VLAD CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost ales președinte de onoare Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for științific, desfășurînduși activitatea sub îndrumarea G.G. al P.G.R., organizează, îndrumă și coordonează în mod unitar munca meniul de cercetare îndepolitice, științelor sociale și promovează în această muncă concepția materialismului dialectic și istoric, asigurînd orientarea teoretică și ideologică a cercetării științifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabilește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, organizarea activității de cercetare, condițiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de știință, de cultură, cadrelor didactice și a altor persoane care se disting prin contribuții de valoare teoretică și practică și participă activ la viața științifică și ideologică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinei de zi. Comisia de pro (Continuare în pag. 5-a) Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării, generale și, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrșit, sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală ales în unanimitate și într-o a atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că in țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noastră și în lume ; numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atît la înțelegerea fenomenelor sociale, cit și la orientarea activității de transformare a societății. Constituirea Academiei va marca — sunt convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale țării ca și discuțiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activității ce urmează să desfășoare Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu în timpul celor două zile câ a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității în domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi in fața științelor sociale în țara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universități, in centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la înțelegerea atît a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei și în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei, o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări melor, curajoase a probleml confruntării libere a părerilor, de pe pozițiile noastre marxist- leniniste, de pe platforma concepției noastre materialist-dialectice despre natură și societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei să vă urez succes în activișitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunindu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptînd această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxistleniniste. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al Partidului Comunist Roman CONFERINȚA MUNICIPALĂ A SINDICATELOR BUCUREȘTI Ieri, în sala Ansamblului artistic al U.G.S.R., s-au desfășurat lucrările Conferinței municipale a sindicatelor București pentru dare de seamă și alegeri. La conferință au participat tovarășii : Florian Pălache — membru al D Comitetului Executiv al C.C. al P .C. R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R. , Dumitru Popa — membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, membri ai biroului comitetului municipal de partid, primi secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor Capitalei. In sală, alături de delegații la Conferință, s-au aflat numeroși invitații reprezentanți ai conducerilor organelor locale de stat, organizațiilor de masă, conducătorii unor întreprinderi și instituții. Atît darea de seamă, cit și cei care au luat cuvîntul de la tribuna Conferinței, au analizat profund și multilateral, în spirit critic și autocritic, activitatea desfășurată de organele și organizațiile sindicale pentru îndeplinirea exemplară sarcinilor de plan și a anagajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Conferința a prilejuit manifestarea hotărîrii organelor și organizațiilor sindicale din Capitală de a-și spori contribuția la îndeplinirea obiectivelor, stabilite în planul de stat pe anul 1970, la perfecționarea metodelor de muncă, dezvoltarea inițiativei maselor cestora sa și antrenarea ,organizarea și conducerea tuturor sectoarelor vieții noastre socialeconomice. tăsarea de seamă, prezentade tovarășul Gheorghe Borș — președintele Consiliului municipal al sindicatelor București, a făcut o analiză a principalelor laturi ale activității sindicale desfășurate de organele și organizațiile sindicale anul trecut. S-au reliefat, cu acest prilej, preocupările Consiliului municipal pentru desfășurarea unor acțiuni susținute în vederea creșterii competenței organelor și organizațiilor sindicale in rezolvarea blemelor economice și prosocial-culturale, responsabilității a întăririi comitetelor sindicatelor, a birourilor grupelor, a fiecărui membru de sindicat în îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Subliniind experiența bună dobîndită în mobilizarea oamenilor muncii, la înfăptuirea sarcinilor din domeniul economiei, științei, culturii și sportului, darea de seamă a subliniat principalele direcții în care s-au manifestat lipsuri și a preconizat soluții pentru îmbunătățirea activității sindicatelor. Numeroși vorbitori, printre care : Mihai T. Ion — muncitor fruntaș de la Uzinele de mașini grele, Gheorghe Stuparu, președintele comitetului sindicatului uzinelor „23 August", Elena Nae — președinta comitetului sindicatului Combinatului de confecții și tricotaje București, Valeriu Rusescu — președintele comitetului sindicatului IPROCHIM, Nicolae Acheanu — președintele comitetului sindicatului uzinelor „Danubiana“, Virgil Boeru — președintele Consiliului sindicatelor din sectorul 5, au abordat, în cuvîntul lor, unele probleme legate de participarea sindicatelor la activitatea economică a întreprinderilor. Ei au subliniat căile concrete de sporire (Continuare in pag. t-a) I ÎN Bag. A V-A , SCRISOAREA ADRESATĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Noul hotel, „Napoca" din orașul Cluj, dat de curînd în folosință. Foto : A. ȘTEFAN