Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)

1970-02-21 / nr. 6927

m februarie 1970 SÎmbătă HOTĂRÎREA consiliului DE MINIȘTRI PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE IN PAG. A V-A AGENDĂ COTIDIANA • ITINERAR DE IARNA • „Cetatea țărănească a Rîșnovului“ • Noi achiziții la muzeul marinei • „Drumul critic“ ne conduce la locuințe noi... ® Opinii ad-hoc — „Maria Tănase“ ® „Specta­col folcloric german" IN PAG. A V-A Proletari din toate țârile, uniți-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6927 6 pagini 30 bani De la elaborare la produs finit — indici superiori de folosire a metalului PROIECTAREA -geneza consumurilor reduse dr. ing. V. I. NIȚU directorul Institutului de Studii și Proiectări Energetice. • Pe agenda de lucru a colectivului: redu­cerea costului investițiilor, a consumului de materiale deficitare și, în special, a metalului ® A alege soluția constructivă cea mai econo­micoasă ® Refolosirea proiectelor tip = o economie de peste 2 000 tone metal anual. Nu mai este nevoie, cre­dem, de demonstrat că eforturile făcute de statul nostru socialist pentru a­­coperirea necesarului de metal prin lărgirea capa­cităților de producție tre­buie să fie conjugate cu acelea îndreptate valorificate tot mai spre o supe­rioară a acestei prețioase materii prime. Este o ce­rință care presupune ac­țiuni convergente, desfășu­rate pe planuri multiple: cercetare, proiectare, sta­bilirea tehnologiilor, apro­vizionare, execuție, o stă­ruitoare muncă politico­­educativă pentru folosirea cit mai eficientă a fiecărui graun de metal. Dar în pri­mul rînd acțiunea de re­ducere a consumului de metal presupune o perma­nentă reconsiderare critică a indicelui de utilizare pe baza celor mai noi reali­zări ale științei și tehnicii. După cum se știe, planul de stat pe anul 1970 pre­vede o atentă și judicioasă folosire a metalului în fiecare ramură în parte. De pildă, la construcțiile industriale se prevede ca reducerea consumurilor specifice de de 15 la sută metal să fie față de lu­­­crări similare realizate în anul 1969. Din ansamblul factorilor care concură la realizarea acestor obiecti­ve, proiectarea are un rol hotărîtor, fiindcă prin proiectare se stabilesc ca­pacitățile, dimensiunile, nivelul tehnic și condițiile economice de realizare a investițiilor. Colectivul Institutului de Studii și Proiectări E­­nergetice — I.S.P.E. — in­stitut profilat pentru a proiecta centrale termo­electrice, de condensație și de termoficare, stații elec­ (Continuare în pag. 2-a) DINCOLO DE COTA 1­1... Oricît aș vrea să oco­lesc asociațiile pe care mi le sugerează fantas­tica pădure de metal de la Brazi, nu pot. Cali­grafia industrială mă domină. Dantele în spa­țiu, alungite, cu aerul straniu al hieratismu­lui lui Giacometti — grija socialismului pen­tru valorificarea inte­gral superioară a bogă­țiilor patriei creînd un complex de artă și func­ționalitate, extins pe peste 600 de hectare. Un univers sensibil, domi­nat de finețea unor pro­cese tehnologice ultra­moderne, inteligent e­­laborate, riguros stăpî­­nite, îmi pare râu că nu am ținut un jurnal al­ devenirii acestui com­binat petrochimic, al împlinirii lui, al modu­lui în care unitățile sale­­„... ca să păstrăm o terminologie intrată în uz — mi-a atras atenția inginerul Nicolae Ilan — este vorba­­te­de două linii tehnologice de bază compuse, fi­­rește, din fabrici cu profil distinct...“) s-au integrat în efortul pro­ductiv național. Poate că nu mi-ar fi fost greu. Despre șantier, despre aproape în parte, fiecare fabrică atunci cînd constructorii montori au „predat-o“ beneficiaru­lui, am scris: Au trecut luni, ani. Pe rînd fabri­cile au devenit unități mature, cu rezultate ca­re justifică investițiile. Nu am să reconstitui, coborînd prea departe în timp. Rețin cîteva date din­­tr-un raport economic referitor la instalații­­le-fabrici care au intrat în producție doar cu un an în urmă: ... fabrica de olefine a produs, în anul trecut, 910 tone etilena peste capacitatea proiectata; în luna ianuarie a aces­tui an, capacitatea pro­iectată a fost depășită cu 18 la sută... ...fabrica de clorură de colină (un biostimu­­lator foarte eficace pen­tru sectorul a înregistrat, zootehnic) în luna ianuarie 1970, o depăși­re a capacității proiec­tate cu 1 la sută... ...la fabrica de fenol, parametrii proiectați au fost depășiți, în acest an, pina ,acum, cu 4,5 la sută... Notînd, mă simțeam contrariat. Mi se părea un paradox ca într-un timp atît de scurt, niște date de proiect să se do­vedească fragile. Sunt convins că proiectanții nu prevăd și „rezerve“ care să dea putință be­neficiarilor să se evi­dențieze chiar din pri­mele luni. Nu este logic. Ei calculează, firesc, totul în amănunt, țin seama de­ ceea ce este mai nou, în etapa res­pectivă, în tehnologie. Atunci ? MIHAI COLEȘIU (Continuare în pag. 2-a) De la opt ore la cinci minute ...se reduce timpul de extragere a substanțelor chimice active din pre­parate organoclorurate în urma punerii la punct a unei noi tehno­logii de către un colectiv de specialiști ai Uzinei chimice din cadrul Gru­pului industrial petro­chimic Borzești. Se apre­ciază că noua metodă va putea fi extinsă pentru controlul de fabricație al produselor organoclo­rurate în întreaga in­dustrie chimică. De, se­colul vitezei I Recent, la Uzina de autocamioane din Brașov, a intrat în funcțiune noua turnătorie de fontă. In clișeu: linia de formare, turnare tamburi. Foto i GH. VLAD CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost ales președinte de onoare Vineri au continuat lu­crările Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Poli­tice. In prima parte a ședin­ței, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de sta­tut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adu­narea generală a aprobat a­­poi în unanimitate Statu­tul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republi­­­­cii Socialiste România. Do­cumentul prevede că acest for științific, desfășurîndu­­și activitatea sub îndru­marea G.G. al P.G.R., orga­nizează, îndrumă și coor­donează în mod unitar munca meniul de cercetare în­de­politice, științelor sociale și promovează în a­­ceastă muncă concepția materialismului dialectic și istoric, asigurînd orientarea teoretică și ideologică a cer­cetării științifice pe baza marxism-leninismului. Sta­tutul stabilește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, organi­zarea activității de cerceta­re, condițiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de știință, de cul­tură, cadrelor didactice și a altor persoane care se dis­ting prin contribuții de va­loare teoretică și practică și participă activ la viața ști­ințifică și ideologică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea­ punct al ordi­nei de zi. Comisia de pro­ (Continuare în pag. 5-a) Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politi­ce a Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge­neral al Partidului Co­munist Român, președin­tele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - M­i­z­i­l, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politi­ce, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adu­nării, generale și, în numele membrilor Prezidiului Aca­demiei, a exprimat condu­cerii partidului recunoștin­ța pentru încrederea acor­dată, precum și hotărîrea de a depune întreaga ener­gie pentru a duce la bun sfîrșit, sarcinile complexe de mare răspundere ce le re­vin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și pro­punerilor multor partici­panți, exprimînd sentimen­tele de adîncă stimă și pre­țuire pe care cercetătorii din domeniul științelor so­ciale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă se­cretarului general al parti­dului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîn­­dirii sociale din țara noas­tră. Adunarea generală ales în unanimitate și într-o a atmosferă de puternic en­tuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de onoare al noului for știin­țific. El l-a rugat pe secre­tarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politi­ce reprezintă un eveniment deosebit de important în viața patriei noastre socia­liste. Desigur, este cunoscut că in țara noastră s-au desfă­șurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut re­zultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Știin­țe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste do­menii mai avem încă mul­te de făcut, de altfel dez­voltarea științelor sociale — ca a oricărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dez­volta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor profun­de care au loc în societatea noastră și în lume ; numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atît la înțe­legerea fenomenelor socia­le, cit și la orientarea acti­vității de transformare a societății. Constituirea A­­cademiei va marca — sunt convins de aceasta — o cotitură în domeniul știin­țelor sociale din țara noas­tră. După cite am fost infor­mat, la adunare a partici­pat un număr mare de de­legați și invitați. Dezbateri­le care au avut loc în prea­labil în centrele mai im­portante ale țării ca și dis­cuțiile purtate în adunarea de constituire, au contri­buit­­ în bună măsură la precizarea și orientarea ac­tivității ce urmează să desfășoare Academia consti­­­tuită astăzi. E de înțeles că era greu în timpul celor două zile câ­ a durat sesiu­nea de constituire a Acade­miei, să se dezbată în a­­mănunțime toate probleme­le de fond ale activității în domeniul științelor socia­le și politice. Unele chestiu­ni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși constituie doar cî­teva aspecte ale probleme­lor mari ce se pun astăzi in fața științelor sociale în țara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Științe So­ciale și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în in­stitute, în universități, in centrele sociale și economi­ce ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că ac­tivitatea Academiei va con­tribui la ridicarea pe o treaptă superioară a între­gii vieți culturale, științi­fice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la înțelegerea atît a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din is­toria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimen­­tele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul eco­nomiei, al filozofiei, socio­logiei și în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumnea­voastră, de la toți membrii Academiei, o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Do­rim ca în munca Acade­miei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abor­dări melor, curajoase a proble­ml confruntării li­bere a părerilor, de pe pozițiile noastre marxist- leniniste, de pe platforma concepției noastre materia­­list-dialectice despre natu­ră și societate. Numai ast­fel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acor­dă partidul și poporul nos­tru. Doresc ca în numele Co­mitetului Central, al Comi­tetului Executiv să vă feli­cit pe dumneavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei să vă urez succes în activi­și­tatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunindu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Ac­­ceptînd această cinste sînt hotărît să-mi aduc contri­buția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale al gîndirii și teoriei noas­tre revoluționare, marxist­­leniniste. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al Partidului Comunist Roman CONFERINȚA MUNICIPALĂ A SINDICATELOR BUCUREȘTI Ieri, în sala Ansamblului artistic al U.G.S.R., s-au desfășurat lucrările Con­ferinței municipale a sin­dicatelor București pentru dare de seamă și alegeri. La conferință au partici­pat tovarășii : Florian Pălache — membru al D­­ Co­mitetului Executiv al C.C. al P .C. R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R. , Dumitru Popa — membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R. Au luat parte, de aseme­nea, membri ai biroului comitetului municipal de partid, primi secretari ai co­mitetelor de partid ale sec­toarelor Capitalei. In sală, alături de delegații la Con­ferință, s-au aflat nume­roși invitați­i reprezentanți ai conducerilor organelor locale de stat, organizațiilor de masă, conducătorii unor întreprinderi și instituții. Atît darea de seamă, cit și cei care au luat cuvîntul de la tribuna Conferinței, au analizat profund și mul­tilateral, în spirit critic și autocritic, activitatea des­fășurată de organele și or­ganizațiile sindicale pentru îndeplinirea exemplară sarcinilor de plan și a an­a­gajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Conferința a prilejuit manifestare­a hotărîrii or­­­ganelor și organizațiilor sindicale din Capitală de a-și spori contribuția la îndeplinirea obiectivelor, stabilite în planul de stat pe anul 1970, la perfecțio­narea metodelor de mun­că, dezvoltarea inițiativei maselor cestora sa și antrenarea ,­­organizarea și conducerea tuturor sectoa­relor vieții noastre social­­economice. tă­sarea de seamă, prezenta­de tovarășul Gheorghe Borș — președintele Con­siliului municipal al sindi­catelor Bucu­rești, a făcut o analiză a principalelor la­turi ale activității sindicale desfășurate de organele și organizațiile sindicale anul trecut. S-au reliefat, cu a­­­cest prilej, preocupările Consiliului municipal pen­tru desfășurarea unor ac­țiuni susținute în vederea creșterii competenței orga­nelor și organizațiilor sin­dicale in rezolvarea blemelor economice și pro­so­­cial-culturale, responsabilității a întăririi comitete­lor sindicatelor, a birouri­lor grupelor, a fiecărui membru de sindicat în în­deplinirea sarcinilor și angajamentelor luate în în­­­trecerea socialistă. Sub­liniind experiența bu­nă dobîndită în mobi­lizarea oamenilor muncii, la înfăptuirea sarcinilor din domeniul economiei, științei, culturii și s­portu­lui, darea de seamă a subli­niat principalele direcții în care s-au manifestat lip­suri și a preconizat soluții pentru îmbunătățirea acti­vității sindicatelor. Numeroși vorbitori, prin­tre care : Mihai T. Ion — muncitor fruntaș de la U­­zinele de mașini grele, Gheorghe Stuparu, preșe­dintele comitetului sindi­catului uzinelor „23 Au­gust", Elena Nae — preșe­dinta comitetului sindica­tului Combinatului de con­fecții și tricotaje București, Valeriu Rusescu — preșe­dintele comitetului sindi­catului IPROCHIM, Ni­colae Acheanu — președin­tele comitetului sindica­tului uzinelor „Danubi­ana“, Virgil Boeru — pre­ședintele Consiliului sindi­catelor din sectorul 5, au a­­bordat, în cuvîntul lor, une­le probleme legate de parti­ciparea sindicatelor la acti­vitatea economică a între­prinderilor. Ei au subliniat căile concrete de sporire (Continuare in pag. t-a) I ÎN Bag. A V-A , SCRISOAREA ADRESATĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Noul hotel, „Napoca" din orașul Cluj, dat de­ curînd în folosință. Foto : A. ȘTEFAN

Next