Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)

1970-03-28 / nr. 6957

Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, prezentată de tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Stimaţi tovarăşi, Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfă­ţişa înaltei noastre Adunări ac­tivitatea internaţională desfăşu­rată de statul român în anul 1969. Politica externă a ţării noas­tre se dezvoltă în unitate dia­lectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edifi­cării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Succesele im­portante obţinute de poporul român în făurirea vieţii sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului şi civilizaţiei, reprezintă o contribuţie de sea­mă la cauza consolidării socia­lismului, la creşterea prestigiu­lui şi forţei sale de atracţie. In spiritul politicii consec­vente a partidului şi statului de profundă responsabilitate pen­tru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, ţara noastră şi-a adus contribuţia la promovarea relaţiilor de colabo­rare între toate statele, în ve­derea soluţionării problemelor majore ale vieţii internaţionale, statornicirii păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român, înscris în viaţa poporului ca un eveni­ment de­­ importanţă istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului şi guvernu­lui nostru, a stabilit obiectivele şi liniile ei directoare, întreaga activitate a guver­nului român de înfăptuire a po­liticii externe s-a desfăşurat sub îndrumarea permanentă a con­ducerii de partid şi de stat, ne­mijlocit a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia Considerînd că normalizarea reală a vieţii internaţionale, consolidarea păcii şi securităţii reclamă dezvoltarea şi întărirea legăturilor bilaterale, România a acţionat şi acţionează cu per­severenţă în vederea amplifică­rii relaţiilor cu statele din în­treaga lume. In anul 1969, ţara noastră a stabilit relaţii diplo­matice cu Guvernul Revoluţio­nar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda şi Noua Zeelandă. România în­treţine astăzi relaţii diploma­tice şi consulare cu 95 de state. La baza relaţiilor cu toate statele, România aşează princi­piile — care capătă o impor­tanţă sporită în viaţa interna­ţională şi o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalită­ţii în drepturi, avantajului re­ciproc, neamestecului în trebu­rile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne şi externe. Aşezînd neabătut prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate ţările so­cialiste în centrul politicii sale externe, România a desfăşurat o activitate intensă de admnei­re şi extindere a relaţiilor politice, economice, cultural-ştiinţifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu în­­tîlnirile tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cu tovarăşii Leonid Brejnev şi Alexei Kosîghin, cu tovarăşii Wladyslaw­ Gomulka, Marian Spychalski şi Jozef C­y­­rankiewicz. De asemenea, au avut loc două întîlniri între to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Io­­sip Broz Tito, precum şi între­vederi între preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România şi preşe­dintele Vecei Executive Fede­rale a Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia" S-au reali­zat, totodată, contacte şi con­vorbiri, la diferite niveluri, cu R P Bulgaria, R­S Cehoslova­că, R. D. Germană, R P. Un­gară. Relaţiile ţării noastre cu R. P Albania au evoluat într-un spi­rit de înţelegere reciprocă, existînd posibilităţi pentru extinderea lor în viitor Intîlnirile şi discuţiile pur­tate au condus la adîncirea co­laborării, au pus în evidenţă noi posibilităţi de extindere a relaţiilor bilaterale, în avanta­jul tuturor părţilor au prile­juit schimburi utile de vederi asupra problemelor care intere­sează statele socialiste euro­pene, au constituit o contribu­ţie de preţ la întărirea unităţii lor, la promovarea cauzei socia­lismului, păcii şi colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica So­cialistă România şi Republica Populară Chineză In toamna anului trecut au avut loc la Pe­kin convorbiri ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer cu tova­răşul Ciu En-tai şi cu alţi con­ducători din R . Chineză, în probleme privind construcţia socialistă în cele două ţări dez­voltarea relaţiilor bilaterale, si­tuaţia internaţională. Relaţiile ţării noastre cu R.D Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud, s-au desfăşurat pe fondul spri­jinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R.P Mongolă şi R.P.D. Coreeană. Relaţiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple pla­nuri. Preocupat de perfecţionarea continuă a cadrului juridic în care se desfăşoară relaţiile cu statele socialiste, guvernul ro­mân a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colabo­rare şi cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România îşi aduce contribu­ţia activă la extinderea colabo­rării şi cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea îşi intensifică, in acelaşi timp, schimburile co­merciale, colaborarea şi coope­rarea în rinmen-*un economic cu toate ţările socialiste Ţara noastră îşi dezvoltă rela­ţiile de colaborare, pe plan mi­litar, cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele priete­ne în cazul unei agresiuni dez­lănţuite în Europa de forţele imperialiste, împotriva unui stat membru al acestui Tratat. Tot­odată, România lărgeşte colabo­rarea cu armatele tuturor state­lor socialiste. In cursul anului 1969, delegaţii de partid şi de stat, conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A­­.R., la consfătuirea Co­mitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, precum şi la în­­tîlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulga­ria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară , şi­ U.R.S.S. Aceste întîlniri, precum şi ce­lelalte reuniuni ale ţărilor so­cialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sînt abordate în spi­rit principial şi tovărăşesc, de stimă mutuală şi receptivitate faţă de opiniile şi interesele fie­cărui stat, este posibil să se sta­bilească înţelegeri acceptabile pentru toate părţile, şi — în a­­cest­ fel — să se aducă o contri­buţie importantă la ridicarea co­laborării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea solidari­tăţii dintre ţările socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificînou-şi relaţiile lor re­ciproce pe principiile marxism­­leninismului şi internaţionalis­mului socialist, întrajutorării tovărăşeşti, pe normele relaţiilor dintre statele socialiste, depăşind dificultăţile actuale, ţările socia­liste — unite prin comunitate de orinduire de ideologie şi de ţe­luri — pot oferi tuturor popoa­relor un model de înţelegere şi cooperare multilaterală, pot e­­xercita o influenţă favorabilă şi tot mai puternică asupra evolu­ţiei relaţiilor internaţionale şi dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la inte­resele generale ale socialismului, guvernul român este hotărît să facă şi în viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea cola­borării frăţeşti cu toate ţările socialiste. În condiţiile existenţei de sta­te cu orînduiri social-politice diferite, unica soluţie raţională de organizare a vieţii internaţio­nale, corespunzătoare aspiraţii­lor de progres şi prosperitate ale popoarelor, este colaborarea în­tre toate ţările lumii, convieţui­rea lor paşnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamen­tale, unanim recunoscute, ale dreptului internaţional. Creşterea potenţialului econo­mic şi îmbogăţirea patrimoniu­lui cultural al ţării noastre în contextul unei lumi caracteri­zate prin pătrunderea masivă a ştiinţei şi tehnicii în toate sfe­rele activităţii umane şi prin ac­centuarea diviziunii internaţio­nale a muncii fac nu numai po­sibile dar şi obiectiv necesare dezvoltarea relaţiilor României cu toate statele lumii şi partici­parea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale şi spirituale. Guvernul român a acţionat pentru lărgirea contactelor po­litice, a schimburilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu toate statele, manifestînd preo­cupare de a asigura consistenţă şi stabilitate raporturilor exter­ne ale ţării noastre, pe baze re­ciproc avantajoase. In anul precedent au fost în­cheiate 76 de noi înţelegeri, a­­corduri şi convenţii de colabora­re în diferite domenii, cu state avînd altă orînduire social-poli­­tică. Au avut loc contacte, schim­buri de vizite, convorbiri cu şefi de state şî de guverne, cu perso­nalităţi politice marcante din­­tr-un număr mare de ţări Pre­şedintele Consiliului de Stat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a vi­zitat Turcia, Iranul şi India, şi a primit vizitele preşedintelui Statelor Unite ale Americii, pre­şedintelui Austriei şi preşedinte­lui Finlandei. Preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia şi Belgia şi a primit pe şefii guvernelor din Olanda, Suedia şi Republica Populară Congo. Vizitele menţionate precum­­şi contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate pozitive, concrete, care au determinat amplificarea relaţiilor bilaterale, intensificarea colaborării în di­ferite domenii. Ele au prilejuit schimburi utile de păreri asupra unor probleme internaţionale importante, au contribuit la mai buna cunoaştere a poziţiilor şi punctelor de vedere, la îmbună­tăţirea climatului politic general. Ca ţară europeană, vital inte­resată în pacea şi securitatea continentului, România promo­vează o politică de largă coope­rare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relaţiile politice, economice, teh­­nico-ştiinţifice şi culturale din­tre România şi Franţa cunosc o continuă dezvoltare. Intîlnirile dintre şefii celor două state au constituit şi vor constitui mo­mente importante ale acestei e­­voluţii. Apreciem că sunt crea­te toate condiţiile ca raporturile tradiţionale româno-franceze să se amplifice necontenit, în inte­resul ambelor popoare, al des­tinderii şi înţelegerii interna­ţionale. Se intensifică relaţiile Româ­niei cu R.F. a Germaniei, Italia, Elveţia, ţările nordice şi cu alte state din Europa. Legăturile ţării noastre cu Turcia cunosc o dezvoltare as­cendentă. Este aşteptată cu satis­facţie­­apropiata vizită în ţara noastră a preşedintelui Cevdet Sunay care, fără îndoială, la fel ca şi vizita efectuată în Turcia de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, va con­tribui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două ţă­ri, în anul 1969 au continuat să se dezvolte relaţiile României cu ţările din­ alte continente S-au lărgit, şi au perspective bune relaţiile României cu ţă­rile din America Latină. Au fost încheiate noi acorduri de colaborare economică şi tehni­­co-ştiinţifică, s-au înfiinţat co­misii guvernamentale şi au fost angajate acţiuni de coope­rare pe termen lung cu Chile, Columbia şi Venezuela, inclu­siv crearea de societăţi mixte pentru exploatări miniere şi petroliere. _ Intensificarea legăturilor re­ciproc avantajoase cu statele din Asia şi Africa constituie o preocupare constantă a guver­nului român. Au evoluat favo­rabil relaţiile României cu Ja­ponia, s-au dezvoltat legături­le cu Pakistanul, s-au înregis­trat progrese în raporturile cu ţările din Oceania. In Africa, au fost întărite contactele cu Republica Democratică Congo, Nigeria, Tanzania, Zambia şi cu alte ţări. Poporul nostru ca­re a cunoscut el însuşi vicisi­tudinile dominaţiei străine, nu­treşte o puternică simpatie fa­ţă de eforturile popoarelor din aceste continente, consacrate progresului şi bunăstării, con­solidării independenţei lor eco­nomice şi politice. In cadrul acestei politici, Ro­mânia sprijină cu hotărîre as­piraţiile popoarelor arabe pen­tru dezvoltarea lor independen­tă, democratică, pe calea pro­gresului economic şi social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenţie dezvoltării relaţiilor cu ţările arabe­ .După cum se ştie, în cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au inter­venit momente nedorite, care, după părerea noastră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înţeleasă poziţia ţării noastre care acţionează consec­vent pentru promovarea relaţii­lor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depăşirea aces­tor momente au găsit ecou fa­vorabil din partea statelor ara­be şi au dus la obţinerea­­ de rezultate pozitive. Noi conside­răm că in prezent există posi­bilităţi pentru normalizarea de-­plină a relaţiilor cu toate ţări­le arabe şi dezvoltarea acesto­ra în interesul poporului român şi al popoarelor arabe, al cau­zei păcii. In ceea ce îi priveş­te, guvernul român este hotă­rît să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru întărirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele arabe. Tovarăşi deputaţi, înfăptuirea securităţii euro­pene reprezintă una din preo­cupările majore, constante, ale Partidului Comunist Român şi statului nostru Pacea şi secu­ritatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerinţă de prim ordin, a tuturor popoare­lor continentului. Pentru po­porul român, care a avut de su­ferit imense pierderi umane şi materiale în cele două răz­boaie mondiale, realizarea securităţii în Europa este o chestiune vitală, o condiţie de cea mai mare importanţă a desfăşurării muncii sale paşnice, consacrate construirii societăţii socialiste multilateral dezvol­tate In ultimul timp, se contu­rează condiţii favorabile care fac posibilă aducerea probleme­lor securităţii europene din sfe­ra dezideratelor şi declaraţiilor de intenţii în sfera acţiunilor practice. Este o realitate că în Euro­pa se dezvoltă un proces de normalizare a raporturilor in­terstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a pro­blemelor în suspensie prin mij­loace paşnice. Cercuri guver­namentale, personalităţi politi­ce influente dintr-un număr tot mai mare de ţări europene manifestă interes pentru slăbi­rea încordării, pentru înlătu­rarea barierelor ridicate în fa­ţa colaborării, pentru identifi­carea căilor de instaurare în Europa a unui climat de des­tindere, pace şi bună-vecină­­tate. In cursul ultimelor luni au avut­ loc contacte şi convorbiri politice între reprezentanţi ai guvernelor Uniunii Sovietice şi Republicii Federale a Germa­niei, ai guvernelor Poloniei şi R.F. a Germaniei, iar, recent, s-a realizat prima întîlnire din­tre preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D. Germane, Willi Stoph, şi cancelarul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilin­­du-se, totodată, organizarea u­­nei noi întrevederi la acelaşi nivel. Guvernul român, care se pronunţă cu consecvenţă pen­tru rezolvarea tuturor proble­melor internaţionale pe calea contactelor şi negocierilor, sa­lută aceste convorbiri. Ne ex­primăm speranţa că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relaţiilor in­­tereuropene, recunoaşterii şi respectării frontierelor existen­te în Europa , inclusiv a gra­niţei Oder-Neisse şi a frontie­rei dintre cele două state ger­mane , a recunoaşterii R.D. Germane potrivit normelor dreptului internaţional, asigu­­rîndu-se participarea celor două state germane, in condiţii de egalitate, cu celelalte state, la dezbaterea şi rezolvarea problemelor europene şi mon­diale.­­ Factor activ al acestui pro­ces înnoitor în viaţa politică a continentului nostru, România a militat, prin toate acţiunile pe care le-a întreprins, pentru e­­dificarea securităţii europene pe un sistem de angajamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate statele, indi­ferent de potenţialul lor eco­nomic, militar, uman, precum şi de măsuri concrete care să ge­nereze încredere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce priveşte securitatea sa, integritatea teritorială, garan­ţia că se află la adăpost de ori­ce primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a for­ţei sau de ameninţare cu for­ţa .înfăptuirea securităţii în Eu­ropa reclamă d­in partea tutu­ror ţărilor continentului efor­turi stăruitoare, multiforme şi convergente, o politică activă de dezvoltare a legăturilor re­ciproce. Apreciind că securita­tea europeană presupune o re­ţea tot mai densă de relaţii bi şi multilaterale între ţările conti­nentului, menite să slujească progresului lor economic şi so­cial, guvernul român acţio­nează pentru dezvoltarea lar­gă a raporturilor politice, eco­nomice, tehnico-ştiinţifice in­­tereuropene, pentru aşezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalităţii şi eticii internaţionale. Pornind de la ideile cuprinse în Declaraţia de la Bucureşti, adoptată în anul 1966 de state­le participante la Tratatul de la Varşovia, prin care au fost formulate importante propuneri privind întărirea securităţii şi colaborării în Europa, inclusiv iniţiativa convocării unei conferinţe general-europe­­ne, România şi-a adus contri­buţia activă, alături de alte ţări socialiste, la elaborarea A­­pelului de la Budapesta şi a documentelor Consfătuirii de la Praga a miniştrilor afaceri­lor externe, precum şi la alte acţiuni comune menite să con­tribuie la instaurarea securi­tăţii în Europa. Guvernul român consideră că propunerile formulate în documentele adop­tate la aceste întîlniri repre­zintă o bază realistă pentru pregătirea şi desfăşurarea con­ferinţei statelor din Europa. El înţelege, totodată, să dea dova­dă de receptivitate faţă de orice propuneri constructive cu privire la stabilirea ordinei de zi, precum şi la alte aspecte pe care le comportă organiza­rea conferinţei. Este profunda convingere a guvernului român că securitatea europeană nu poate fi decit o­­pera comună a tuturor statelor continentului, că de statornicirea ei trebuie să beneficieze în con­diţii de deplină egalitate, toate ţările din Europa. In acest spirit, guvernul ro­mân militează pentru ca la în­făptuirea securităţii europene, inclusiv la pregătirea şi convo­carea conferinţei, să participe direct toate statele din Europa, fără discriminări şi excepţii, precum şi alte state interesate. In concepţia noastră, pregătirea conferinţei nu trebuie limitată la un grup restrîns de state sau cantonată in tiparele relaţiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depăşirea actualei divi­zări a continentului în grupări militare opuse, la instaurarea u­­nui climat de încredere şi înţe­legere între toate statele euro­pene. Acţiunile întreprinse de ţara noastră, vizitele şi întîlnirile la nivel înalt, contactele permanen­te la alte niveluri cu ţările euro­pene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor apre­cieri şi concluzii care converg , spre demonstrarea importanţei şi actualităţii canalizării preocupă­rilor generale pe făgaşul realiză­rilor practice, concrete. Problemele numeroase şi difi­cile care s-au acumulat în Euro­pa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluţionate într-o singură etapă, realizarea securităţii pe continent constituind un proces de durată. O primă conferinţă ar putea contribui la statornicirea unei atmosfere de încredere în­tre statele europene, la crearea condiţiilor prielnice abordării graduale şi soluţionării treptate, de la simplu la complex, a pro­blemelor în suspensie. România manifestă o preocu­pare permanentă pentru instau­rarea in zona Balcanilor a unui climat de încredere, bună-veci­­nătate şi cooperare fructuoasă. Este îndeobşte cunoscut că in trecut Balcanii erau consideraţi „butoiul cu pulbere a­ Europei“, aria de confruntare a unor in­terese străine de aspiraţiile de prietenie şi colaborare paşnică ale popoarelor din regiune. Ve­chea metodă a puterilor imperia­liste de a învrăjbi popoarele pentru a le putea domina, facili­tată de politica cercurilor reac­ţionare interne, care s-au făcut instrumentul manevrelor impe­rialiste, a afectat timp de mai mulţi ani relaţiile interbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca, trăgînd învăţămintele necesare din experienţa istorică şi acţionînd în consonanţă cu interesele vitale ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la sta­tornicirea în zonă a unor relaţii cu adevărat normale, bazate pe principiile bunei-vecinătăţi. A­­ceastă preocupare este ilustrată de eforturile consecvente ale ţă­rii noastre de a dezvolta relaţiile politice, economice, culturale cu toate statele din regiune, de ini­ţiativele vizînd colaborar­ea bal­canică multilaterală, de propu­nerile­ guvernului român din 1957 şi 195­9 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, propu­neri care îşi păstrează deplina lor actualitate. Avem convingerea că există condiţii pentru îmbunătăţirea raporturilor reciproce între sta­tele din Balcani, pentru dezvol­tarea colaborării paşnice multi­laterale prin contribuţia activă a tuturor ţărilor din această zonă, corespunzător interesei,­ popoarelor balcanice, cauzei pă­cii şi securităţii în Europa şi în lume. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „ţara noastră va face totul şi în­ viitor, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la asigurarea unui climat de pace şi securitate in Europa şi in lume, işi va consacra eforturile promovării susţinute a colaboră­rii şi cooperării internaţionale in interesul civilizaţiei mondiale, al progresului tuturor popoarelor şi întregii umanităţi“. Stimaţi tovarăşi, Ţara noastră atribuie o deose­bită însemnătate înfăptuirii de­zarmării generale şi, în pri­mul rând, a dezarmării nuclea­re. De cea mai mare importan­ţă în această direcţie sunt inter­zicerea folosirii armelor nucle­are, încetarea experienţelor cu asemenea arme în mediul subte­ran, crearea de zone denucleari­­zate prin acorduri internaţiona­le însoţite de garanţii adecvate, încetarea producţiei, reducer­ea şi lichidarea stocurilor de arme nucleare şi a mijloacelor de tran­sportare a lor la ţintă. Ca stat membru al Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, îm­preună cu alte ţări socialiste, cu celelalte ţări iubitoare de pace, pentru adoptarea şi înfăptuirea unor măsuri concrete­ de dezar­mare, menite să ducă la reduce­rea treptată şi, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a arme­lor şi a forţei armate din sfera relaţiilor internaţionale, înfăptuirea unor măsuri efi­ciente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atît mai ne­cesară, cu cit cursa înarmărilor acuză proporţii tot mai îngri­jorătoare — fabricarea fie noi ti­puri de arme şi mijloace de lup­tă nucleare şi convenţionale con­tinuă —, iar negocierile asupra dezarmării nu înregistrează de­cit rezultate modeste. Povara înarmărilor apasă din ce în ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor, pune în pri­mejdie pacea şi securitatea in­ternaţională, ameninţă omul şi opera sa, creată cu trudă, ca re­zultat al strădaniilor multor generaţii. Armele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reacţionare ca instrumente ale politicii de forţă împotriva li­bertăţii şi independenţei popoa­relor. Această situaţie impune ca toate statele să participe ac­tiv, să depună eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pentru rezolvarea integrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează şi le întreţine cursa înarmărilor, pentru pacea şi securitatea tu­turor popoarelor. Acordurile în­cheiate pînă în prezent cu pri­vire la acţiunile colaterale de­zarmării, cum este Tratatul de neproliferare a armelor nuclea­re, ratificat recent de ţara noas­tră, deşi vizează limitarea dez­voltării înarmării atomice, nu prevăd măsuri practice de opri­re a producerii, de lichidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanţia că arma nu­cleară nu va fi folosită într-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, ţara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de în­făptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăşi de­putaţi, propunerile noastre au în vedere îngheţarea şi reduce­rea bugetelor militare ale tutu­ror statelor ; asumarea, printr­­un document internaţional cu forţă obligatorie şi vocaţie uni­versală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, de neamestec, sub orice formă şi în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state ; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe terito­riul altor state ; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nu­cleare pe teritorii străine, mă­suri de lichidare a bazelor mi­litare străine ; crearea de zone denuclearizate în­ diferite părţi ale lumii, inclusiv în regiunea Balcanilor ; elaborarea unui pro­gram de acţiuni şi măsuri al de­ceni­ulu­i dezarmării ; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tu­turor statelor care doresc să-şi exprime poziţia în legătură cu problemele dezarmării, intensi­ficarea ritmului negocierilor şi îmbunătăţirea activităţii, struc­turii şi formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpunerea în practică a cerinţei de impor­tanţă vitală pe care o reprezintă dezarmarea generală şi, în pri­mul rînd, interzicerea şi lichi­­darea armelor nucleare, gu­vernul român va milita şi în viitor, cu toată hotărîrea, pen­tru înfăptuirea acestui dezide­rat major al omenirii. Tovarăşi deputaţi, O trăsătură caracteristică a vieţii politice contemporane este creşterea aportului tuturor sta­telor la soluţionarea probleme­lor internaţionale. Fireşte, în­ţelegem răspunderea deosebită pe care ţările mari o au pe are­na mondială în rezolvarea pro­blemelor­­ ce confruntă omeni­rea. Este însă un fapt de necon­testat că astăzi problemele ma­jore ale lumii pot fi soluţionate numai în condiţiile participării şi conjugării eforturilor tutu­ror statelor, mari sau mici. In epoca actuală, fiecare stat, fie­care naţiune poartă răspunderi pentru statornicirea­ unui cli­mat de destindere, încredere şi cooperare între popoare, pen­tru promovarea unor raporturi eliberate de spectrul forței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. . Dînd­ glas sentimentelor una­nime ale poporului român, gu­vernul se pronunţă pentru în­cetarea neîntîrziată a războiu­lui din Vietnam, retragerea tru­pelor Statelor Unite ale Ameri­cii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui amestec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluţionarea paşnică a conflictului din Viet­nam, considerăm că este de ase­menea necesar să se asigure formarea unui guvern de coali­ţie care să permită dezvoltarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Guvernul român ţine să afirme şi cu acest prilej că ţara noastră va acorda şi în viitor întregul său sprijin material, politic şi moral eroi­cului popor vietnamez în lupta dreaptă pentru apărarea fiinţei sale naţionale Provoacă îngrijorare apariţia unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est, in­tensificarea bombardamentelor americane asupra teritoriului Laosului, precum şi situaţia creată în Cambolgia ca urma­re a recentei lovituri de stat ; e­ le complică şi agravează situa­ţia din zonă, aducînd prejudicii mişcării de eliberare a popoa­relor, luptei lor pentru apărarea libertăţii şi independenţei na­ţionale. Guvernul român a apreciat în repetate rînduri că perpetuarea şi agravarea încordării­ în O­­rientul Apropiat afectează ne­gativ situaţia internaţională, menţin un serios focar de răz­boi, generează nelinişte şi în­grijorare. Evoluţia evenimentelor din această zonă pune în evi­denţă faptul că intensificarea ostilităţilor militare şi represiu­nile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea şi înde­părtează perspectivele soluţio­nării conflictului, împiedică, dez­voltarea liberă şi independentă a popoarelor respective. Aseme­nea acţiuni nu pot fi decît în avantajul cercurilor imperialis­te, interesate în menţinerea şi consolidarea poziţiilor lor în a­­ceastă parte a lumii. In acest spirit, guvernul român a expri­mat dezaprobarea sa faţă de a­­tacul aerian israelian asupra u­­nor obiective civile din R.A.U. şi provocarea de victime în rîn­­dul populaţiei. România consi­deră că rezoluţia Consiliului de Securitate, din noiembrie 1967, oferă o bază raţională pentru rezolvarea paşnică a situaţiei din Orientul Apropiat Ea se pronunţă pentru retragerea trupelor israeliene din teritorii­le arabe ocupate, respectarea dreptului la existenţă indepen­dentă şi integritate teritorială a fiecărui sta­t din această regiu­ne, pentru rezolvarea proble­mei refugiaţilor palestinieni, po­trivit intereselor lor legitime. Pe agenda vieţii internaţiona­le stăruie sarcina lichidării de­finitive a colonialismului şi neo­­colonialismului. Poporul român urmăreşte cu simpatie şi spri­jină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub dominaţia imperialistă, de consolidare a independenţei lor politice şi economice. România condamnă discriminarea rasială practicată în Africa de Sud şi sprijină lupta dreaptă de elibe­rare a popoarelor din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate încă sub asupri­re colonială. Solidar cu poporul Zimbabwe, guvernul român con­damnă cu hotărîre actul ilegal al proclamării de către autori­tăţile rasiste de la Salisbury a aşa-numitei „Republici Rhode­sia“ şi a declarat că nu o recu­noaşte. România va milita şi în viitor pentru afirmarea şi promovarea neabătută a dreptului inaliena­bil şi imprescriptibil al popoa­relor de a-şi hotărî singure soarta, căile de dezvoltare eco­nomică şi socială, de a fi stă­­pîne pe resursele proprii şi de a le folosi spre binele progre­sului lor, al colaborării şi secu­rităţii internaţionale Tovarăşi deputaţi, In ultimul sfert, de veac, con­comitent cu dezvoltarea relaţii­lor şi contactelor bilaterale, a crescut ponderea activităţii or­ganizaţiilor internaţionale pe a­­rena mondială. România atribuie o mare în­semnătate organizaţiilor interna­ţionale, în special Organizaţiei Naţiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării dintre state, în respectarea dreptului inter­naţional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organiza­ţii internaţionale guvernamenta­le şi a 268 de organizaţii ne­guvernamentale, ţara noastră contribuie activ, şi pe această cale, la dezvoltarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul e­­fectuării unui bilanţ al activită­ţii desfăşurate de Organizaţia Naţiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la în­temeierea ei. Pentru a răspun­de speranţelor şi cerinţelor po­poarelor, se impune ca întreaga activitate a O.N.U. să fie aşe­zată ferm pe temelia principii­lor înscrise in Cartă. Aceste principii au vocaţie de uni­versalitate, ele sunt obligatorii în relaţiile dintre toate statele lumii, fără nici o îngrădire, condiţie sau excepţie. Guvernul român consideră că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să reflecte în mod fidel realităţile lumii contemporane, să devină cu adevărat universa­lă. El se pronunţă pentru resta­bilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., precum şi în celelalte organizaţii internaţionale. După părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întăririi păcii şi securităţii internaţionale, ar avea efecte pozitive asupra ac­tivităţii organizaţiei. Acţionînd în spiritul principi­ilor politicii noastre externe, delegaţiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Genera­le a O.N.U. şi la alte reuniuni internaţionale au promovat ac­tiv poziţia Republicii Socialiste România faţă de problemele in­ternaţionale majore şi au parti­cipat la elaborarea unor impor­tante rezoluţii orientate spre de­­săvîr­şirea procesului de decolo­nizare, spre lărgirea colaborării politice şi economice între sta­te. Contribuţia României s-a concretizat şi în adoptarea unor rezoluţii referitoare la educarea tineretului în spiritul respectu­lui faţă de drepturile şi liber­tăţile omului şi participarea lui la dezvoltarea naţională, la perfecţionarea administraţiei pu­blice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate iniţiativele României privind cooperarea in­dustrială între statele din Eu­ropa, înlăturarea obstacolelor şi a discriminărilor care stau în ca­lea dezvoltării normale a rela­ţiilor intereuropene. De aseme­nea, au fost iniţiate acţiuni de cooperare cu organizaţiile inter­naţionale în domenii de primă importanţă : informatica, cerce­tarea operaţională, utilizarea calculatoarelor electronice în procesul dezvoltării. In România au avut loc re­uniuni şi seminarii organizate de O.N.U. şi instituţii speciali­zate, în colaborare cu ţara noas­tră. Reprezentanţi români au fost aleşi în importante funcţii la Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi la alte organizaţii in­ternaţionale guvernamentale. Tovarăşi deputaţi, Aprobînd activitatea interna­ţională desfăşurată de guvernul român în anul 1969, aprobăm în acelaşi timp întreaga politică externă a statului nostru. Elementul central al acestei politici îl va constitui şi în vii­tor prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Ţara noastră va m­ilita, în continuare, pentru lărgirea contactelor şi intensificarea schimburilor de delegaţii la diferite niveluri, pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste. Guvernul român va acţiona şi în viitor pentru dez­voltarea şi diversificarea colabo­rării şi cooperării economice cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate ţările socialiste. El va acorda atenţie dezvoltării rela­ţiilor de colaborare pe plan mi­litar cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, cu ar­matele tuturor statelor socia­liste. România va participa, împreu­nă cu celelalte ţări socialiste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor relaţii norma­le de colaborare paşnică între toate statele lumii, spre conso­lidarea încrederii şi înţelegerii intre popoare. Totodată, guvernul român, în­făptuind consecvent politica principială a partidului şi sta­tului nostru, va dezvolta rela­ţiile de colaborare, pe multi­ple planuri, cu toate statele lu­mii, indiferent, de orînduirea lor social-politică în acest scop, se vor întreprinde măsuri pentru identificarea celor mai adecva­te forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei ţări, în con­diţii de egalitate, pe baza res­pectului şi avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socializa­te România va acţiona în vede­rea intensificării relaţiilor de colaborare economică şi politică cu tinerele state care depun­­ e­­forturi pentru consolidarea in­dependenţei lor, pentru o dez­voltare liberă, de sine stătătoa­re, pentru înlăturarea tuturor formelor de exploatare neocolo­­nialistă. La baz­a relaţiilor sale cu toa­te ţările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabătută a principiilor indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neameste­cului în treburile interne şi a­­vantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-şi decide sin­gure soarta. In vederea realizării obiecti­velor majore ale securităţii şi colaborării în Europa. România va milita pentru instaurarea pe continent a unei atmosfere de destindere şi înţelegere recipro­că, pentru rezolvarea probleme­lor existente şi normalizarea de­plină a relaţiilor intereuropene. Guvernul român va acţiona cu stăruinţă pentru convocarea conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare, va iniţia noi acţiuni menite să asigure participarea directă şi efectivă a tuturor statelor con­tinentului la toate fazele pregă­tirii, organizării şi desfăşurării conferinţei, la întreaga operă de edificare a securităţi in Europa. Continuînd şi dezvoltînd ini­ţiativele sale anterioare, ţara noastră va aroma şi în vii­tor o atenţie deosebită instau­rării unor relaţii de colabo­rare paşnică şi bună vecinătate între ţările Peninsulei balcani­ce, va milita pentru transforma­rea Balcanilor într-o zonă liberă de arme nucleare, corespunzător intereselor vitale şi aspiraţiilor pOpoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esenţială a secu­rităţii, România se va pronunţa cu hotărîre pentru realizarea unor paşi practici în direcţia dezarmării generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, pre­cum şi pentru înfăptuirea unor măsuri parţiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zona Balcanilor. In Comitetul pentru dezarmare de la Ceneva şi la Organizaţia Naţiunilor Unite, România va continu­a o să mani­feste iniţiativă şi spirit de răs­pundere, pentru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura speranţelor şi aş­teptărilor popoarelor. Ţara noastră îşi va aduce con­tribuţia la activitatea organiza­ţiilor internaţionale guverna­mentale şi neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor în abordarea şi rezolvarea marrilor probleme ale contemporaneităţii prin mo­bilizarea activă a eforturilor tu­turor statelor lumii în opera comună de extindere a colabo­rării, de menţinere şi consoli­dare a păcii, înţelegînd să-şi unească efor­turile cu celelalte state iubitoa­re de pace. România va coopera activ cu toate ţările pentru cău­tarea şi aplicarea celor mai po­trivite căi şi mijloace paşnice de soluţionare a problemelor în suspensie, pentru statornicirea unor relaţii trainice de colabo­rare între popoare, bazate pe stricta respectare a comanda­mentelor eticii şi legalităţii in­ternaţionale. Guvernul român va milita pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict, pentru eli­minarea oricăror manifestări de amestec în treburile interne ale altor state, de folosire a forţei sau ameninţării cu forţa în re­laţiile interstatale, împreună cu toate forţele progresiste şi antiimperialiste, România va acţiona pentru li­chidarea definitivă a oricăror forme de oprimare şi discrimi­nare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libere­­ a­ tinerelor state. Conform aspiraţiilor lor naţionale şi sociale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru nn­­por,­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist­­ Român, preşedintele Consiliului de Stat, declara : „Vrem ca prietenii noştri din întreaga lume, din rîndul tuturor popoarelor, toţi cei cărora le este scump progre­sul, cărora le este scumpă pa­cea, să ştie că în poporul ro­mân au un prieten de nădejde care va face totul pentru tri­umful colaborării între popoare, al păcii în lume“. Principialitatea şi justeţea po­liticii externe a partidului şi statului nostru, confirmate în practică de evenimente, de via­ţa însăşi, sunt reflectate în spri­jinul hotărît şi continuu al în­tregului popor, care participă activ la elaborarea şi înfăptui­rea ei. Adeziunea maselor la politica externă este expresia convingerii că activitatea inter­naţională a guvernului are drept obiectiv slujirea intereselor su­preme prezente şi viitoare ale ţării. Poporul nostru ştie că, dacă România socialistă şi-a cucerit un loc demn şi respec­tat în lume, este meritul is­toric al conducătorului său în­cercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul şi respectul de care se bucură azi în­ lume ţara şi conducătorii noştri stau mărtu­rie a contribuţiei României la cauza păcii şi securităţii, a înţe­lepciunii şi experienţei unui po­por hotărît să nu precupeţeaşti nimic pentru a-şi apăra cuceri­rile revoluţionare, pentru a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele. Profund conştient de înalta răspundere ce îi revine, dînd expresie voinţei unanime a po­porului, guvernul român va pro­mova şi în viitor o politică ex­­ternă pusă în slujba intereselor naţiunii noastre socialiste, ale cauzei socialismului şi păcii în lume.

Next