Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)

1970-03-28 / nr. 6957

Proletari din toate ţările, unifi-văr ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Con­siliului Naţional al Fron­­tului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut mo­dul în care s-au rezolvat propunerile făcute de că­tre cetăţeni în campania e­­lectorală din ianuarie-mar­­tie 1969, precum şi activi­tatea depusă pină acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin in anul 1970. Plenara a aprobat ma­terialele prezentate în aces­te probleme şi programul de activitate al Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a a­­probat activitatea interna­ţională desfăşurată de Fron­tul Unităţii Socialiste, pre­cum şi planul relaţiilor ex­terne pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca to­varăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Bi­roul Executiv şi din Consi­­liul Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste ca repre­zentanţi ai Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România, respectiv al U­­niunii Centrale a Coopera­tivelor de Consum să fie e­­liberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai­­’Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii So­cialiste pe tovarăşii: Virgil Trofin, membru a Comite­tului Executiv, al Prezi­diului Permanent şi secre­tar al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dă­­nălache, membru al Comi­tetului Executiv al C. C. al P.C.R., preşedintele Uni­unii Generale a Sindicate­lor din România, Valerian Popescu, preşedintele U­­niunii Societăţilor de Ştiin­ţe Medicale şi Dumitru Be­­jan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consi­liului Naţional pe tovară­şul Traian, Dudaş, preşe­dintele Consiliului jude­ţean Mehedinţi al Frontu­lui Unităţii Socialiste. La dezbaterile din ple­nară au luat cuvîntul to­varăşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Ki­rály, Zaharia Stancu, Au­relia Dănilă, Gheorghe Pa­loş, Constantin Petre, Du­mitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Durpitrescu şi Damian As­­canio­ In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEA­UŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut pro­bleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşe­neşti şi comunale pentru re­zolvarea propunerilor oa­menilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pen­tru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri,adre­sate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolva­rea acestor probleme, pen­tru soluţionarea chestiuni­lor de muncă şi viaţă care îi­ privesc nemijlocit pe ce­tăţeni, precum şi a proble­melor de ordin gospodă­­resc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebi­re în domeniul gospodă­­resc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comu­nele patriei să fie bine în­treţinute şi gospodărite. Pa­ralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în a­­cest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ri­dicarea­ nivelului edilitar­­gospodăresc al oraşelor şi comunelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea,­­după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cu­venită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu ce­tăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor —atît celor ai Marii Adună­ri Naţionale, cît şi ai con­siliilor populare — să se preocupe în mai mare mă­sură de rezolvarea proble­melor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în a­­cest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, ară­­tîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, ex­­plicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Fron­tului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propune­rilor făcute, sau cînd pro­blemele ridicate sînt neîn­temeiate, trebuie date ex­plicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedînd ast­fel vom avea de cîştigat din toate punctele de ve­dere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, orga­nele noastre de stat şi or­ganele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi orga­nele de partid şi organiza­ţiile de masă , au ca da­torie fundamentală să se ocupe permanent de solu­ţionarea problemelor ridi­cate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socia­liste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să serveas­că, prin întreaga lor activi­tate, interesele cetăţenilor Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspun­dere şi consecvenţă aceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Nu­mai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în în­făptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridi­carea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre so­cialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la ne­cesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să pre­zinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa ale­gătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de acti­vitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvol­tarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să e­­xercite un control mai ope­rativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi a­­supra problemelor gene­rale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii So­cialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti ; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programu­lui adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, la realizarea poli­ticii partidului şi statului. In această privinţă cred că atît Consiliul Naţional cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordona­rea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniu­nilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeo­sebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a în­ceput să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care con­stituie poate o revenire la unele obiceiuri bune din tre­cut, în mod nejustificat ui­tate—va fi dus mai departe. Este necesar să se încetă­ţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o me­todă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu ce­tăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vor­bit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor ope­rele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să as­culte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cît şi pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel încît să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp însă şi scrii­torii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor în­ţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pen­tru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţe­lor şi năzuinţelor cetăţeni­lor patriei noastre. Deci, din strîngerea acestui con­tact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetă­ţenii patriei. S-a vorbit despre activi­tatea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recoman­dările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi; oricîte eforturi ar depune Uniu­nea Arhitecţilor din Bucu­reşti ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sînt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, ur­­mînd ca aceasta să organi­zeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhi­tecţilor — cadre din învă­­ţămînt şi din institute. A­­ceste echipe să ajute orga­nele locale în definitivarea sistematizării şi în proiec­tare. Eu cred că, într-ade­­văr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice , aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd ju­deţelor un sprijin, un aju­tor sistematic, acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte proble­me, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nos­tru , cred că organizaţiile care fac parte din Consi­liul Naţional, cît şi Biroul Executiv se vor gîndi să lăr­gească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Con­siliul Naţional al Frontu­lui pentru înfăptuirea ce­lor două programe adop­tate recent de Comitetul Central în domeniul agri­culturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul ur­mătoarelor luni se va de­finitiva planul cincinal ; ţinind seama că el pri­veşte toate sferele de ac­tivitate ale societăţii noas­tre, este normal ca Consi­liul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă con­tribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care puse în dezbaterea Consiliului, cu partici­parea reprezentanţilor tu­turor categoriilor socia­le, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi so­luţionate în mai bune con­diţiuni, corespunzător ce­rinţelor dezvoltării con­tinue a societăţii noastre socialiste. Aceasta, este de altfel, una din raţiunile cre­ării Frontului Unităţii So­cialiste. Prin participa­rea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor so­ciale, a tuturor organizaţi­ilor obşteşti la elaborarea politicii interne și externe a partidului nostru să asi­gurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de eduicare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul ro­mân ! Totodată activitatea Frontului este și o cale e­­ficace de atragere a mase­lor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participa­rea tot mai vie a organi­zaţiilor obşteşti, a repre­zentanţilor tuturor catego­riilor sociale, a maselor în­seşi, la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfecţio­narea democraţiei noas­tre socialiste — parte com­ponentă, inseparabilă a edificării societăţii socia­liste multilateral dezvolta­te. Iată de ce cred că tre­buie să ne gîndim mai se­rios la perfecţionarea mun­cii consiliilor Frontului U­­nităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliu­lui Naţional. In ce priveşte problemele internaţionale, după cum a reieşit din informarea pre­zentată aici, în perioada care a trecut Biroul Execu­tiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legă­turi cu o serie de organi­zaţii similar­e din ţările so­cialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare na­ţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capita­liste. Pornind de la interdepen­denţa dintre politica noas­tră internă şi externă, es­te necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contri­bui la realizarea liniilor ge­nerale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socia­liste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reci­proce, al dezvoltării relaţi­ (Continuare în pag. a 3-a) ANUL XXVI nr. 6957 Sîmbată 28 martie 1970 6 pagini 30 bani Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de­ către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 in domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principa­lele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei, este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale­ ptc.scbrtităţi de­ prestigiu ale v­ieţii pu­bli­ce, culturale, artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc me­reu mai intens această convingere şi apreciează că este imperios necesar, să se statornicească fără întîr­­ziere un climat de pace, favorabil dezvoltării coope­rării multilaterale între popoarele europene. Soluţio­narea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor în­treprinse în această direcţie, de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România, în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Po­litic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convo­carea conferinţei statelor europene în problema se­curităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale Conferinţei, cit şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme, trebuie să participe cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tu­turor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încre­dinţat că atît în perioada premergătoare cît şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene, în temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale progra­matice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale, din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea con­ferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionă­rii problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi pro­fesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac par­te din Frontul Unităţii Socialiste, să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, u­­niunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa, la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Pagina a 3-a Lucrările plenarei , Consiliului al Frontului Socialiste Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucră­rilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii interna­ţionale a Republicii Socia­liste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, acti­vişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi cultu­rale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi nu­meroşi corespondenţi ai pre­sei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii par­tidului şi statului nostru, to­varăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bednaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, pre­şedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste Româ­nia în anul 1969. La dezbaterea generală, au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica ex­ternă a Marii Adunări Na­ţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean­ Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoica, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Afri­ (Continuare în pag. 4­ a) HOTĂRIREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica So­cialistă România în anul 1969. HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969. Reafirmă h­otărirea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, in politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilate­rale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, ega­lităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc , spro­­­nirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colabo­rare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine statatoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii, însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ÎMBINAREA INTERE­SELOR GENERALE CU CELE INDIVIDUALE In februarie anul acesta, s-a împlinit un an de cînd s-a trecut la generalizarea­­experimentării noului sis­tem de salarizare şi majo- LUPTA CU NATURA AUREL BARANGA Cele două Programe naţionale dezbătute de recenta Plenară a Comitetului Central al partidului constituie două documente de o însemnătate funda­mentală pentru viito­rul naţiunii noastre so­cialiste. Omul nu luptă cu natura, iată care a fost ţelul suprem al u­­manităţii din clipa în care omul, conştient de puterile sale şi de măreţia destinului lui, şi-a dat seama că ros­tul său este nu numai să cunoască legile a­­cestei naturi, nu întot­deauna binevoitoare, ■dar să le şi schimbe în folosul vieţii. Numai că o asemenea bătă­lie nu poate fi dată decît în condiţiile în care omul este real­mente liber, realmente stăpîn în societatea în care trăieşte. Robul poate cel mult să-şi (Continuare în pag. 5-a) Dr. în economie ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, director adjunct în Ministerul Industriei Uşoare rarea salariilor în întreprin­derile şi unităţile industriei uşoare. Rezultatele obţinu­te în acest interval de timp dovedesc pe deplin rolul­­ mobilizator al noului sistem de salarizare, care, prin creşterea cointeresării ma­teriale a colectivelor de lu­crători, a creat noi condiţii de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor de plan cantita­tive şi calitative. Astfel, planul producţiei globale pe total minister a fost depăşit în 1969 cu 3,3 la sută, reali­­zîndu-se suplimentar produ­se în valoare de peste 1 mi­liard lei. Aceleaşi rezulta­te pozitive au fost obţinute şi pe primele două luni ale anului 1970, cînd planul a fost depăşit cu 1,5 la sută. Elementele prin care noul sistem de salarizare şi ma­jorarea salariilor au acţio­nat asupra activităţii colec­tivelor de lucrători din in­dustria uşoară au fost mul­tiple. Dintre acestea, în cele ce urmează vom exempli­fica citeva. Creşterea ponderii sala­riului tarifar în salariul to­tal, prin includerea în sa­lariul tarifar a celei mai mari părţi din adaosurile variabile şi anume depăşi­rea normelor şi premiile, are un rol deosebit. Dacă în trimestrul IV 1968 — a­­dică înainte de experiment­­area noului sistem de sala­rizare — ponderea salariu­lui tarifar reprezenta în ra­mura noastră numai 70 la sută, în urma generalizării experimentale s-a ajuns ca ea să crească, în trimes­trul IV 1969, la 89 la sută. Datorită condiţionării mai corecte a realizărilor sa­lariului tarifar de îndeplini­rea normei, se fac din plin simţite eforturile lucrători­lor, printre altele, pentru folosirea completă a timpu­lui de muncă. De exemplu, dacă în tri­mestrul IV 1968 s-a înre­gistrat pe total industria u­­şoară un indice de utilizare a fondului de timp maxim disponibil de 90 la sută, în perioada corespunzătoare a anului 1969 — adică la 11 luni de la experimentare — s-a obţinut un indice de uti­lizare mai mare şi anume 91 la sută. In unele unităţi ale industriei uşoare acest indice a fost şi mai mare, la Combinatul de sticlă — Mediaş atingînd 93,4 la su­tă, la Combinatul textil — Sf. Gheorghe 92,4 la sută, iar la Combinatul de pielă­rie şi încălţăminte — Cluj 91,7 la sută. (Continuare în pag. 5-a) Cu planul trimestrial îndeplinit Mentorii de la Porţile de Fier şi-au îndeplinit sarcinile de plan reveni­te pe primul trimestru. După cum s-a anunţat, nu de mult aceştia au e­­fectuat una dintre cele mai importante faze le­gate de punerea în func­ţiune a primului hidro­­agregat: introducerea rotorului generatorului electric în interiorul sta­torului. In prezent, co­lectivul respectiv lucrea­ză la cuplarea acestor piese, ce cîntăreşte 650 tone, cu cea asemănătoa­re de la turbină. La hi­­droagregatul numărul 2 a fost terminată operaţia de asamblare a rotorului turbinei și s-a încheiat montarea pe fundație a statorului de la genera­tor.

Next