Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-26 / nr. 7005

Pagina a 2-a MEIMIIl ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ziarului „L’HUMANITÉ“ (Urmare din pag. l-a­­resc însă să menţionez, de asemenea, că paralel cu eforturile depuse de po­porul nostru pentru dezvol­tarea economiei — aceste eforturi fiind ilustrate şi de faptul că noi alocăm anual pentru acumulări peste 30 la sută din venitul naţional — un rol important îl au relaţiile de colaborare şi cooperare cu ţările socialis­te şi cu celelalte ţări din lume. De altfel, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifi­­ce nu s-ar putea concepe dezvoltarea unei ţări rela­tiv mici, ca România, fără o largă colaborare şi coo­perare cu alte state. Astfel, noi punem un accent deose­bit pe dezvoltarea relaţiilor de colaborare ş­i cooperare intre statele socialiste, rela­ţii care sunt în măsură să asigure progresul rapid al fiecărei ţări. Şi dezvoltarea fiecărei ţări socialiste con­tribuie la afirmarea socia­lismului în lume, la creş­terea forţei şi influenţei sale mondiale. ÎNTREBARE : Aceas­tă dezvoltare economică se concentrează în une­le regiuni-cheie ? Este o orientare care se con­turează în Franţa, de pildă, unde unele depar­tamente sunt tot mai dezmoştenite, şi anume date uitării. RĂSPUNS : In trecut, în România, ca în toate ţă­rile capitaliste — şi cu atît mai mult la noi, unde eco­nomia era slabă — indus­tria era concentrată doar în cîteva zone. O problemă care s-a pus partidului nos­tru a fost crearea condiţii­lor necesare dezvoltării tu­turor regiunilor, reparti­zarea armonioasă a forţe­lor productive în întreaga ţară, îndeosebi din 1960 a­­ceastă preocupare a fost permanentă. Noi putem să afirmăm că, la ora actuală, nu există nici o regiune în care să nu fi fost construi­te, în cursul ultimilor cinci ani, întreprinderi de anver­gură, de interes naţional. ÎNTREBARE : Aţi reu­şit să găsiţi în aceste zone muncitorii califi­caţi, cadrele necesare ? RĂSPUNS : Găsirea ca­drelor pe plan local este un lucru destul de dificil. Noi punem accentul pe forma­rea cadrelor din zonele res­pective. Dar, in ce privește cadrele de conducere, spe­cialiștii, noi trebuie să fa­cem apel, în unele cazuri, la oameni din alte centre, unde s-a acumulat o expe­rienţă mai vastă în dome­niul respectiv , desigur că, cu unele dificultăţi, reuşim să rezolvăm şi această pro­blemă. Noi considerăm că pro­blema industrializării tutu­ror zonelor din ţara noas­tră este una din condiţiile esenţiale ale construcţiei socialiste, ale ridicării ni­velului de trai şi de cul­tură al poporului nostru. De aceea, deşi aceasta ne cere mari eforturi, vom continua să mergem pe a­­ceastă cale. ÎNTREBARE : Pentru că vorbiţi de eforturi, ne putem pune între­barea dacă eforturile pentru dezvoltarea eco­nomiei, importantă rată de acumulare din veni­tul naţional — aţi vor­bit inainte de 30 la sută — sunt compatibile cu progresul nivelului de trai. RĂSPUNS : Nu numai că acestea sunt pe deplin compatibile cu progresul nivelului de trai, dar re­prezintă chiar o condiţie sine qua non a îmbunătă­ţirii standardului de viaţă al poporului. Menţinerea unei rate înalte a acumulă­rii a asigurat în ţara noas­tră dezvoltarea în ritm in­tens a economiei naţionale şi, paralel cu aceasta, ridi­carea susţinută a nivelului de trai, material şi cultu­ral, al maselor. Desigur, diminuarea fondurilor pen­tru acumulare, ar face po­sibilă alocarea, pentru un timp scurt, a unor fonduri mai mari pentru consum, dar aceasta ar avea în perspectivă urmări profund negative. O asemenea poli­tică ar determina nu nu­mai frînarea progresului general al economiei, ci ar îngusta însăși baza mate­rială a ridicării nivelului de trai al populaţiei, a creş­terii gradului de civilizaţie al vieţii poporului nostru. Ocupîndu-ne de dezvolta­rea­­economică, noi am asi­gurat şi vom contin­ua să asi­gurăm ridicarea nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor, întreaga activitate a partidului şi sta­tului este îndreptată tocmai spre îmbunătăţirea condiţi­ilor de trai. Anul acesta, veniturile oamenilor muncii sunt de peste trei ori mai mari de­cit cele din 1950. In cursul primului trimestru, a fost încheiată acţiunea de ma­jorare a salariilor tuturor­­categoriilor de oameni ai muncii , cu începere de la 1 mai, salariaţii cu veni­turi mici beneficiază de încă o majorare suplimen­tară destul de substanţia­lă. Veniturile salariaţilor vor creşte astfel în cursul acestui an cu 12 miliarde lei. Noi ne străduim, de a­­semenea, să asigurăm un raport cit mai echitabil în­tre veniturile mici şi veni­turile mai importante. Ast­fel, pentru un salariu de 900 lei lunar se percepe un impozit de 3,5 la sută , a­­cest impozit ajunge însă pînă la 19,3 la sută pentru un salariu de 10 000 lei. La creşterea veniturilor salariaţilor se adaugă nu­meroase măsuri sociale, printre care alocaţia de stat pentru familii cu co­pii, învăţămîntul gratuit, inclusiv manualele şcolare, şi aceasta la toate nivelur­i­­le de învăţămînt. Să nu uităm asistenţa sanitară : statul cheltuieşte anual pentru ocrotirea sănătăţii circa 5 000 lei de fiecare familie. ÎNTREBARE : Impor­tanţa învăţămîntului provenea şi din necesi­tatea de a forma munci­tori calificaţi, cadrele necesare economiei ? RĂSPUNS : Pentru a în­ţelege mai bine importanţa acestei probleme, amploa­rea ei pentru România, tre­buie precizat că înainte de război, aproape 40 la sută din populaţie nu ştia nici să scrie nici să citească. A­­ceastă situaţie a fost de mult lichidată. Incepînd din 1965, noi am introdus învăţămîntul obligatoriu de opt ani pentru întreaga populaţie, iar din 1970 am trecut la învăţămîntul obli­gatoriu de zece ani pentru tot tineretul ţării. In ce priveşte numărul studenţilor, acesta a cres­cut de cinci ori, ajungînd de la 26 000 în 1938 la peste 150 000 la ora actuală. Noi acordăm totodată o mare importanţă formării cadrelor de muncitori ca­lificaţi ; în acest scop, a trebuit să ne orientăm spre dezvoltarea de şcoli profe­sionale. Acestea numără peste 200 000 de elevi ; de asemenea, în vederea for­mării de cadre medii am organizat licee tehnice şi de specialitate pentru di­ferite ramuri, în care în­vaţă peste 100 000 de e­­levi. Pentru următorul cin­cinal, noi intenţionăm să procedăm atît la extinde­rea şcolilor profesionale, cit şi a liceelor tehnice, iar incepînd din 1967 noi aţi trecut la organizarea de in­stitute de subingineri. Trebuie însă totodată să dezvoltăm calificarea pe însăşi locul de producţie. Dacă aţi vizita întreprin­deri din ţara noastră, aţi putea constata că în nu­meroase uzine se desfăşoa­ră o muncă intensă în a­­cest sens, că vîrsta medie a salariaţilor este de 19— 20 de ani, ceea ce dovedeşte în acelaşi timp eforturile care trebuie desfăşurate pentru formaţia profesio­nală, rolul extrem de activ al tineretului­ în societatea noastră. Noi putem afirma astfel că, paralel cu dezvoltarea economiei, a ştiinţei şi a culturii,­­ întregul popor a înregistrat o îmbunătăţire continuă a nivelului său de trai. Fiecare cetăţean sim­te în propria sa viaţă re­zultatele obţinute prin con­struirea societăţii socialis­te ; altminteri nu s-ar pu­tea explica hotărîrea cu care participă la această operă. ÎNTREBARE : Socialis­mul a transformat con­diţiile de trai ale po­porului român, dar omul însuşi, se schimbă oare­care sunt in această pri­vinţă succesele repurtate dar şi dificultăţile de ca­re vă loviţi ? RĂSPUNS : Desigur, dez­voltarea conştiinţei oame­nilor reprezintă un proces de lungă durată ; factorul determinant îl constituie, fireşte, condiţiile vieţii materiale, dar un înalt nivel cultural este de ase­menea, necesar, întocmai ca şi înţelegerea legilor o­­biective ale societăţii. Nu cred că în această privin­ţă există în România difi­cultăţi deosebite ; poate că aceasta se datorează rezul­tatelor obţinute în dezvol­tarea societăţii care au convins poporul că politica comuniştilor corespunde intereselor sale fundamen­tale. Bineînţeles că în anumi­te manifestări individuale se mai fac încă simţite ta­rele trecutului, atît în ceea ce­ priveşte relaţiile în so­cietate, cit şi în familie. Mai există încă influenţe ale misticismului, ale in­dividualismului, şi ale altor mentalităţi retrograde ; suprimarea acestor mani­festări presupune un pro­ces îndelungat. Formarea unei conştiin­ţe şi unei atitudini progre­siste în comportarea de zi cu zi a muncitorilor impu­ne o activitate de educa­ţie la care contribuie toa­te mijloacele de care dis­pune societatea : şcoala, presa, rad­ioteleviziunea, arta, munca culturală de masă, întreaga activitate politică şi ideologică. Partidul nostru acordă o atenţie deosebită creaţi­ei artistice. Noi pornim de la considerentul că arta şi literatura trebuie să reflec­te realităţile societăţii noastre, să se bazeze pe concepţia noastră materia­­list-dialectică despre lu­me şi societate ; este însă de la sine înţeles că în creaţia artistică trebuie să existe o diversitate de for­me, de­ mijloace de expre­sie că nu-se poate impu­ne o uniformizare care, departe de a favoriza dez­voltarea literaturii şi ar­tei şi rolul său în ridicarea nivelului conştiinţei socia­liste, ar limita, dimpotrivă, sfera lor de influenţă şi de atracţie. Oamenii noştri de artă şi litere aduc o contribuţie activă la dezvoltarea so­cietăţii socialiste ; acelaşi lucru se poate spune des­pre toţi intelectualii noş­tri. Trebuie menţionat că cei din generaţia mai ve­che, oamenii de ştiinţă şi de cultură din cei mai re­marcabili au susţinut po­litica partidului nostru; cei mai mulţi dintre ei au devenit membri de partid, iar cei care nu sunt încă membri de partid acţionea­ză în fond ca şi comuniştii, pentru dezvoltarea orîndui­­rii socialiste. Dacă am reuşit de altfel să obţinem, într-o perioa­dă de timp scurtă, progre­se importante în dezvolta­rea învăţămîntului, ştiin­ţei şi culturii, acest lucru a fost posibil datorită fap­tului că partidul nostru a ştiut să realizeze unitatea tuturor forţelor populare. Desigur, rolul principal l-a avut şi-l are clasa mun­citoare, care continuă să fie clasa conducătoare a societăţii, dar­ alianţa trai­nică a tuturor forţelor so­ciale ale patriei noastre socialiste a jucat şi joacă­­ un rol deosebit. Pentru a realiza această unitate a forţelor poporu­lui nostru, noi am avut, de asemenea, grijă să asi­gurăm deplina egalitate în drepturi a celorlalte naţio­nalităţi care trăiesc în Ro­mânia şi care reprezintă a­­proximativ 11 la sută din populaţie. ÎNTREBARE: Pentru anii viitori, care sunt preocupările primordiale ale Partidului Comu­nist Român în dome­niile pe care le-am a­­bordat ? RĂSPUNS: Accentul va continua să se pună pe e­­voluţia în ritm susţinut a industriei, cu deosebire a ramurilor sale moderne, e­­lectronica, construcţiile de maşini-unelte, etc. Vom acorda o atenţie mai mare agriculturii, căci pentru o ţară, ca România, agricultura, paralel cu in­dustria, deţine un rol ex­trem de important în dez­voltarea armonioasă a eco­nomiei. Noi vom acorda o aten­ţie deosebită unei îmbu­nătăţiri calitative a între­gii activităţi economice . In acest scop ne preocu­păm atît de reducerea cheltuielilor materiale de producţie, cit şi de spori­rea productivităţii muncii. Activitatea de cercetare ştiinţifică al cărei rol se intensifică în dezvoltarea societăţii, va fi, în conti­nuare, obiectul unei aten­ţii speciale. Şi bineînţeles, vom continua să ridicăm nivelul de trai al poporu­lui. Dar tabloul preocupărilor noastre de viitor ar fi in­complet dacă nu aş menţi­ona dezvoltarea democra­ţiei socialiste. Noi ne ocu­păm, o dată cu întărirea şi perfecţionarea conducerii pe bază de plan central a economiei şi vieţii sociale, de lărgirea atribuţiilor şi a autonomiei unităţilor e­­conomice şi administrati­ve , dorim să creăm cele mai bune condiţii pentru participarea deplină a cla­sei muncitoare, a tuturor muncitorilor, la conducerea societăţii, astfel incit să-şi poată exprima părerea a­­supra tuturor problemelor de politică internă şi ex­ternă ale partidului şi sta­tului nostru. Desigur, toa­tă această activitate este orientată şi condusă de Partidul Comunist Român. Trebuie să precizez că, pen­tru noi, problema rolului conducător al partidului în societatea noastră con­stituie un lucru cu totul firesc. Muncitorii, întregul nostru popor au constatat că numai partidul nostru s-a dovedit capabil să re­zolve problemele complexe care s-au pus României. De aici derivă sprijinul de care partidul se bucură din partea poporului nostru în realizarea sarcinilor puse de Congresul al X-lea al partidului nostru,­ sarcini, care se identifică la inte­resele maselor largi ale țării noastre. M. R. PINEAU : în ajunul călătoriei pe care urmează s-o efectuaţi in Franţa, acest interviu pe care aţi binevoit să-l acordaţi ziarului nostru va face mai bi­ne cunoscute cititorilor noştri succesele socia­lismului din România, modul în care vedeţi problemele care se pun pentru consolidarea sa, experienţa dobindi­­tă de poporul român in acest domeniu, expe­rienţă care, deşi se ba­zează pe legile gene­rale ale dezvoltării so­cialiste, prezintă anu­mite aspecte originale. Construcţia unei Franţa socialiste va avea şi ca, pe baza legilor generale, elemente originale ; cu­noaşteţi de exemplu concepţiile şi tezele noastre despre rolul de avangardă al parti­dului nostru în condiţii­le unei cooperări loiale a partidelor şi formaţiu­nilor democratice care să contribuie la cons­trucţia acestui socialism Cunoaşterea experien­ţei partidului şi poporu­lui dumneavoastră nu prezintă citutşi de puţin un interes mai mic pen­tru cititorii noştri, care vor putea cunoaşte ast­fel mai bine România însăşi. NICOLAE CEAUŞESCU: Aş dori, in încheiere, să menţionez relaţiile bune dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist Francez, relaţii care au, de altfel, vechi tradiţii, îşi trag rădăcinile din le­găturile ce au existat în trecut între revoluţionarii români şi francezi. Desi­gur, nu vreau să încep de la 1848 sau de la Comuna din Paris, însă, cunoaşteţi probabil, că unii români au luptat pentru Comuna din Paris ; se cunoaşte, de asemenea, participarea multor români în­ rezisten­ţa franceză. în continuare, după război şi pînă astăzi, intre partidele noastre s-au dezvoltat raporturi bune. Am avut contacte şi întîl­­niri fructuoase cu tovară­şul Waldeck Rochet. Aş dori să urez Partidului Comunist Francez, tuturor membrilor patidului, citi­torilor ziarului dv. cele mai mari succese în acti­vitatea lor. Ţinînd seama de faptul că Partidul Comunist Fran­cez joacă un rol important în viaţa politică a Franţei, doresc să menţionez tot­odată relaţiile bune exis­tente între România şi Franţa, precum şi pers­pectivele favorabile de dez­voltare continuă a priete­niei dintre popoarele ro­mân şi francez. MUNKA Mării 26 mai 1970 ! Un pios gînd de recunoştinţa pentru suprema lor dăruire ...Apele, apele se în­volburau negre, rele, vrăjmaşe. Al cîtelea drum îl făcea atunci, la 13 mai 1970, autoamfibia aceea spre locurile unde Mureşul acoperise totul — grădini şi case, amin­tiri şi speranţe ? Nimeni, nimeni din Tg. Mureş nu-şi mai aminteşte c­­e „drumuri" au făcut aceşti ostaşi. Se ştie numai că au salvat cîteva sute de oameni — femei şi copii, tineri şi vîrstnici. Au muncit, da, au muncit şi au luptat fără întrerupe­re din momentul în care puhoaiele au pătruns în oraş şi pînă atunci cînd nici autoamfibia atît de dragă lor nu a mai putut rezista în fața urgiei a­­pelor. ...Cinci tineri, ostaşi ai forțelor noastre armate, crescuţi şi educaţi in spi­ritul dragostei profunde faţă de patrie, al respec­tului faţă de oameni, al apărării comorilor cu ca­­re socialismul a înzestrat ţara, nu s-au mai întors din ultima lor misiune de luptă. Da, de luptă. Au căzut la datorie, supremă jertfire de sine, pentru a salva, de furia apelor, oameni şi valori. Biografiile lor au ceva comun. Uluitor de comun. Ca şi cum ar fi fost fraţi. Toţi sunt feciori de ţăra­ni. Şi Rusu Ion David, şi Robu Lazăr Mir­cea, şi Ciurchi Silviu Ionel, şi Blejnanu Iosif Lazăr, şi Ro­man Petru Ion. Şi-au cău­tat împlinirea visului lor de viaţă alegîndu-şi o meserie comuna. Au ur­mat şcoli profesionale şi au devenit muncitori. Toţi cinci au fost mecanici. Au muncit, fiecare, prin locu­rile unde s-au născut şi au crescut. Giurchi, la I.T.A. Făget, Roman, la Autobaza din Satu Mare, Rusu, la S.U.L.T. 520 din Braşov, Blejnaru a fost şofer în Arad, Robu — tehnician la Volovăţ în Suceava. Şcoala muncii i-a învăţat să preţuiască toate roadele muncii şi, mai cu seamă, omul care munceşte. In numele a­­cestei iubiri, ei şi-au dat viaţa. S-ar putea scrie po­eme despre aceşti munci­­tori-ostaşi eroi. Pelicula fotografică le păstrează chipul, candoarea privi­rii. Instantaneele, pe care le-am strins, desprinzîn­­du-le pe unele din foto­grafii in care se aflau alături de tovarăşi ai lor de arme sau în familie, nu pot reda însă întrutotul căldura acelor inimi viteze care nu au şovăit in faţa actu­lui suprem. Ceea ce foto­grafiile nu pot reda,a devenit insă fiecăruia un bun de preş, măsură şi exemplu al dăruirii, con­­firmînd înaltele virtuţi ce sălăşluiesc în poporul nostru care, strins unit în jurul partidului, ştie să în­frunte cu eroism, cu abne­gaţie, aceste clipe grele. ...Din lupta cu stihia a­­pelor, cinci muncitori-os­­taşi, ai unei unităţi mili­tare din Tg. Mureş, nu s-au mai întors, n-au mai răspuns la apel. Ei au că­zut la datorie... C. MIHAI ELSU DAVID ROBU MIRCEA ROMAN ION BLEJNARI ILAZĂR GIURCHI IONEL Din întreaga ţară Consiliile şi Comitetele sindicatelor ne comunică. Cu un înalt spirit de abnegaţie şi devotament, oamenii muncii înscriu noi şi luminoase fapte , de muncă şi solidaritate tovărăşească 5­7 MUNICIPIUL BUCUREŞTI • Ca răspuns la Che­marea Comitetului Exe­cutiv al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., construc­torii de maşini de la Uzi­nele „23 August“ au con­sacrat ziua de duminică, muncii, întreaga uzină a lucrat cu schimbul I şi II, obţinînd o producţie su­plimentară în valoare de 4 milioane lei. Un rezul­tat remarcabil, care vina să confirme că hotărîrea luată de întregul colectiv de a realiza, pînă la sfîr­­şitul anului, o producţie globală suplimentară în valoare de 19 milioane lei şi o producţie marfă de 19 400 000 lei, va fi în­deplinită întocmai. 2 .La Uzina de maşini grele din dealul Berceni­­lor, focul din vetrele cup­toarelor a fost parcă mai viu, duminică. La sfîrşi­tul programului de lu­cru, muncitorii de aici au înscris pe graficele de în­trecere 25 de tone de pie­se turnate şi 52 tone de piese forjate. • Numărul Caselor de ajutor reciproc de pe lin­gă sindicatele întreprin­derilor şi instituţiilor din Capitală, care au contri­buit pînă în prezent din fondurile lor de rezervă la fondul general pentru ajutorarea zonelor cala­mitate, se ridică la 350. Suma donată se cifrează la peste 4 500 000 lei. • Din împuternicirea întreprinderilor şi insti­tuţiilor din Capitală, frun­taşe sau evidenţiate în întrecerea socialistă pe anul 1969, Consiliul mu­nicipal al sindicatelor Bucureşti a virat ieri, în fondul naţional pentru refacerea judeţelor sinis­trate, suma de 1 195 000 lei­, reprezentînd recompensele acordate acestor între­prinderi de către Consi­liul Central al U.G.S.R. pentru organizarea de ex­cursii cu fruntaşii în în­trecere. BRĂILA • Munca prestată du­minică de către chimiştii de la Combinatul de fi­bre artificiale s-a concre­tizat în obţinerea unor importante cantităţi su­plimentare de celofibră, celofan şi alte produse, a căror valoare depăşeşte 420 000 lei. Angajamentul iniţial al colectivului com­binatului, de 6 milioane lei la producţia globală, a fost dublat. Tot de aici, ni se comunică că aproa­pe 500 de salariaţi ai combinatului s-au oferit să doneze singe necesar pentru eventualele­ inter­venţii ce se vor face în spitalele din zonele cala­mitate. Un gest nobil, de adîncă omenie. BRAŞOV • Şi colectivele a 50 de întreprinderi industriale din judeţul Braşov, prin­tre care Uzina de autoca­mioane. Uzinele „Tracto­rul“, „Rulmentul“, fabri­ca de ciment „Temelia“ — Braşov, combinatele chimice din Făgăraş şi Victoria au întregit, du­minică, imaginea Româ­niei socialiste în haine de lucru. Cei peste 59 000 de muncitori, ingineri, teh­nicieni, maiştri, prezenţi în această zi la lucru, au obţinut la sfîrşitul progra­mului de muncă o pro­ducţia globală în valoare de peste 41 775 000 lei. • Comitetul sidicatului Direcţiei judeţene şi Ofi­ciului municipal de poştă, şi telecomunicaţii Braşov, a trimis redacţiei noastre următoarea telegramă : „Ca urmare a Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., colectivele de salariaţi din unităţile noastre, au răspuns prin­­tr-o impresionantă una­nimitate şi solidaritate to­vărăşească — expresie a înaltei lor conştiinţe so­cialiste — prin următoa­rele donaţii din salarii, pentru constituirea fon­dului de ajutorare a si­nistraţilor, astfel : salaria­ţii care au donat cite un salariu : 8 ; salariaţii care au donat cite o jumătate de salariu : 46 ; salariaţii care au donat cite 1 şi 2 zile din salariul lunar pînă la finele anului : 917. Valoarea totală a donaţii­lor : 278 000 lei. Valoarea totală a donaţiilor depuse pentru luna mai : 55 400 lei“ CARAŞ-SEVERIN Ca răspuns la Chema­rea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., siderurgiştii re­­şiţeni raportează şi pri­mele succese în muncă. La cuptoarele oţelăriei, unde prin intensificarea funcţionării agregatelor s-au atins randamente su­perioare, s-au elaborat peste planul la zi al lu­nii mai — 200 tone de oţel. Furnaliştii au dat şi ei în plus 1 500 tone fontă, iar colectivele de la aglomerator şi­­ lami­noare au dat pînă acum în plus o cantitate de 300 tone minereu autofon­­dat şi 100 tone discuri şi bandaje pentru maşini de cale ferată. In acelaşi timp, carierele combinatu­lui au trimis producţiei un plus de 1 500 tone cal­car. Pentru a veni în spri­jinul întreprinderilor din zonele calamitate, side­­rurgiştii reşiţeni au hotă­­rît să trimită acestora 100 tone construcţii metalice pentru refacerea unor hale industriale şi piese de schimb în valoare de 250 000 lei pe care le vor realiza din economiile de metal. CONSTANŢA • Şi colectivul Fabricii integrate din lună din Constanţa a transformat — asemenea milioanelor de oameni ai muncii din patria noastră — ziua de duminică, în zi de muncă avîntată pentru a contri­bui la redresarea avuţiei naţionale greu încercată de calamităţile naturale. Muncitori, maiştri şi in­gineri au consemnat la sfîrşitul zilei de muncă realizări deosebite : 10 060 mp de textile finite în va­loare de 852 743 lei, la care s-au adăugat încă 16 440 lei reprezentînd manopera economisită din salarii. Un fapt ce merită de asemenea consemnat îl constituie măsurile ce s-au luat aici de a asigu­ra capacitatea de lucru pentru recondiţionarea a 500 000 mp de ţesături de lină de la fabricile de stofe din ţară afectate de inundaţii. • în cele 27 de între­prinderi industriale ale judeţului, în care s-a lu­crat duminică, a fost rea­lizată o producţie globală în valoare de 8 686 000 lei. • Angajamentele în­treprinderilor constănţene au fost suplimentate pînă la 30,1 milioane lei la pro­ducţia marfă şi H7OOO00 lei la beneficii. CLUJ • Răspunzînd Chemării adresată de Comitetul Executiv al Consiliului Cerntral al U.G.S.R. pen­tru mobilizarea tuturor eforturilor oamenilor muncii în vederea adu­cerii la normal a activi­tăţii economice şi sociale din zonele calamitate, co­lectivele întreprinderilor din municipiul Turda şi-au suplimentat angaja­mentele la principalii in­dicatori economici. Anga­jamentul suplimentar pre­vede obţinerea unei pro­ducţii globale de 14 817 000 lei, a unei producţii mar­fă de 17 411 000 lei şi a 4 600 000 lei beneficii. Va­loroase sunt şi angajamen­tele luate în unităţile din ramura de construcţii, care şi-au propus să li­vreze în acest an în plus 15 000 tone ciment, 3 000 tone var, 19 400 ipsos, 35 000 tone calcar, 450 to­ne cărămizi refractare, 40 000 mp covor p.c.v. pre­cum şi alte materiale. Re­zultatele remarcabile ob­ţinute în producţie în zi­lele de duminică şi luni constituie o premisă si­gura că aceste angajamen­te­­vor fi îndeplinite şi depăşite. GALAŢI • Oamenii muncii din municipiul Galaţi îşi îndeplinesc cu onoare an­gajamentul luat, ca răs­puns la Chemarea Consi­liului Central al U.G.S.R., de a lucra şi în unele din zilele de repaus. Dumini­că, peste 1 300 de cons­tructori de pe marele şan­tier al Combinatului si­derurgic au fost prezenţi la datorie. Eforturile lor au contribuit la devansa­rea, faţă de graficele de producţie, a lucrărilor de la uzina cocsochimică cit şi la alte obiective. • Spiritul de abnegaţie in muncă s-a manifestat cu prisosinţă si la Combi­natul textil gălăţean. An­gajamentele suplimentare în aceste zile au cunos­cut, duminică, răspuns în fapte. Într-o singură zi s-a realizat aici o produc­ţie suplimentară de aproa­pe o jumătate de milion lei. HUNEDOARA • Oamenii muzeii din întreprinderile şi institu­ţiile judeţului Hunedoara au participat duminică la uriaşa bătălie pentru re­cuperarea pagubelor pro­vocate de inundaţii şi re­facerea unor unităţi eco­nomice care încă nu şi-au redresat activitatea în urma calamităţii. Trans­­punînd în fapte angaja­­mentul lor de a realiza suplimentar cu­ mai multe produse şi bunuri mate­riale, peste 30 000 de sala­riaţi din 53 unităţi indus­triale, in afară de cele cu proc­es continuu de pro­ducţie, au obţinut — du­minică 24 mai — o pro­ducţie valorică de peste 6 700 000 lei. Fiind şi de data aceasta în primele rînduri ale asaltului pen­tru obţinerea de randa­mente cit mai mari, mi­nerii din Valea Jiului şi cei din bazinul Poiana Ruscăi au extras dumini­că din adîncuri 11 256 to­ne de cărbune şi 980 tone minereu de fier Chimiştii de la Orăştie au fabricat­ 143 000 flacoane din mase plastice pentru medica­mente. S-au produs, de asemenea, însemnate can­tităţi de materiale de construcţii şi bunuri de larg consum. • Constructorii Siste­mului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier — unde munca oa­menilor cunoaşte un im­presionant dinamism — şi-au propus să depăşeas­că, cu 1 500 000 lei preve­derile de plan pe luna mai. Eforturile lor au fost încununate, zilele acestea, de un nou succes : la baraj s-a înregistrat cel de-al 1000-lea metru cub de betoane turnate pe­ste planul lunar. Rezultata superioare celor cuprinss în grafice au înscris în realizările din ultimele două zile şi colectivele ce lucrează la centrală şi e­­cluză, la curăţirea şena­­lului navigabil al Dunării etc. Ca urmare, valoarea lucrărilor executate peste planul lunii mai se ridică pînă acum la peste 1 000 000 lei. MARAMUREŞ • Alături de întreaga ţară, colectivele de muncă din întreprinderile, ex­ploatările miniere, şantie­rele de construcţii, din toate unităţile economice ale municipiului Baia­­ Mare desfăşoară o activi­tate energică pentru obţi­nerea unor producţii cit mai mari, astfel incit ur­mele inundaţiilor să fie cit mai grabnic şterse. Co­lectivele de muncă băimă­­rene au hotărît să nu precum peţească nici un efort pen­tru îndeplinirea angaja­mentelor luate, care, la ni­­velul anului 1970, pe în­treg municipiul, reprezen­ta un spor al producţiei globale în valoare de 57,5 milioane lei. Printre cele 20 de tni d­eprinderi ale municipiului care au lu­­crat duminică din plin, se numără exploatările miniere. Uzina metalurgi­că de metale neferoase. Trustul de construcţii de locuinţe Maramureş, în­treprinderea ..Bfu­mărea­­na“. Uzina mecanică de maşini şi utilaje miniere şi altele. S-au prezentat la lucru aproape 9 000 de muncitori Rezultate însemnate au fost obţinute de exploatările miniere Nistru, Săsar, Herla, care au extras 417, 1 044 şi res­­pectiv 668 tone de mine­reu, depăşind astfel pla­nul de producţie zilnic cu 10-12 la­­sută. In afară de mineri, o contribuţie în­semnată prin muncă, şi-au adus-o, duminică şi con­­ducătorii auto de la Auto­baza nr. 2, care la trans­portul pietrei, a balastului si a celorlalte adresate necesare reparării drumu­rilor au realizat 100 000 tone km. MEHEDINȚI

Next