Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-26 / nr. 7005
Pagina a 2-a MEIMIIl ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ziarului „L’HUMANITÉ“ (Urmare din pag. l-aresc însă să menţionez, de asemenea, că paralel cu eforturile depuse de poporul nostru pentru dezvoltarea economiei — aceste eforturi fiind ilustrate şi de faptul că noi alocăm anual pentru acumulări peste 30 la sută din venitul naţional — un rol important îl au relaţiile de colaborare şi cooperare cu ţările socialiste şi cu celelalte ţări din lume. De altfel, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice nu s-ar putea concepe dezvoltarea unei ţări relativ mici, ca România, fără o largă colaborare şi cooperare cu alte state. Astfel, noi punem un accent deosebit pe dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi cooperare intre statele socialiste, relaţii care sunt în măsură să asigure progresul rapid al fiecărei ţări. Şi dezvoltarea fiecărei ţări socialiste contribuie la afirmarea socialismului în lume, la creşterea forţei şi influenţei sale mondiale. ÎNTREBARE : Această dezvoltare economică se concentrează în unele regiuni-cheie ? Este o orientare care se conturează în Franţa, de pildă, unde unele departamente sunt tot mai dezmoştenite, şi anume date uitării. RĂSPUNS : In trecut, în România, ca în toate ţările capitaliste — şi cu atît mai mult la noi, unde economia era slabă — industria era concentrată doar în cîteva zone. O problemă care s-a pus partidului nostru a fost crearea condiţiilor necesare dezvoltării tuturor regiunilor, repartizarea armonioasă a forţelor productive în întreaga ţară, îndeosebi din 1960 această preocupare a fost permanentă. Noi putem să afirmăm că, la ora actuală, nu există nici o regiune în care să nu fi fost construite, în cursul ultimilor cinci ani, întreprinderi de anvergură, de interes naţional. ÎNTREBARE : Aţi reuşit să găsiţi în aceste zone muncitorii calificaţi, cadrele necesare ? RĂSPUNS : Găsirea cadrelor pe plan local este un lucru destul de dificil. Noi punem accentul pe formarea cadrelor din zonele respective. Dar, in ce privește cadrele de conducere, specialiștii, noi trebuie să facem apel, în unele cazuri, la oameni din alte centre, unde s-a acumulat o experienţă mai vastă în domeniul respectiv , desigur că, cu unele dificultăţi, reuşim să rezolvăm şi această problemă. Noi considerăm că problema industrializării tuturor zonelor din ţara noastră este una din condiţiile esenţiale ale construcţiei socialiste, ale ridicării nivelului de trai şi de cultură al poporului nostru. De aceea, deşi aceasta ne cere mari eforturi, vom continua să mergem pe această cale. ÎNTREBARE : Pentru că vorbiţi de eforturi, ne putem pune întrebarea dacă eforturile pentru dezvoltarea economiei, importantă rată de acumulare din venitul naţional — aţi vorbit inainte de 30 la sută — sunt compatibile cu progresul nivelului de trai. RĂSPUNS : Nu numai că acestea sunt pe deplin compatibile cu progresul nivelului de trai, dar reprezintă chiar o condiţie sine qua non a îmbunătăţirii standardului de viaţă al poporului. Menţinerea unei rate înalte a acumulării a asigurat în ţara noastră dezvoltarea în ritm intens a economiei naţionale şi, paralel cu aceasta, ridicarea susţinută a nivelului de trai, material şi cultural, al maselor. Desigur, diminuarea fondurilor pentru acumulare, ar face posibilă alocarea, pentru un timp scurt, a unor fonduri mai mari pentru consum, dar aceasta ar avea în perspectivă urmări profund negative. O asemenea politică ar determina nu numai frînarea progresului general al economiei, ci ar îngusta însăși baza materială a ridicării nivelului de trai al populaţiei, a creşterii gradului de civilizaţie al vieţii poporului nostru. Ocupîndu-ne de dezvoltareaeconomică, noi am asigurat şi vom continua să asigurăm ridicarea nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor, întreaga activitate a partidului şi statului este îndreptată tocmai spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Anul acesta, veniturile oamenilor muncii sunt de peste trei ori mai mari decit cele din 1950. In cursul primului trimestru, a fost încheiată acţiunea de majorare a salariilor tuturorcategoriilor de oameni ai muncii , cu începere de la 1 mai, salariaţii cu venituri mici beneficiază de încă o majorare suplimentară destul de substanţială. Veniturile salariaţilor vor creşte astfel în cursul acestui an cu 12 miliarde lei. Noi ne străduim, de asemenea, să asigurăm un raport cit mai echitabil între veniturile mici şi veniturile mai importante. Astfel, pentru un salariu de 900 lei lunar se percepe un impozit de 3,5 la sută , acest impozit ajunge însă pînă la 19,3 la sută pentru un salariu de 10 000 lei. La creşterea veniturilor salariaţilor se adaugă numeroase măsuri sociale, printre care alocaţia de stat pentru familii cu copii, învăţămîntul gratuit, inclusiv manualele şcolare, şi aceasta la toate nivelurile de învăţămînt. Să nu uităm asistenţa sanitară : statul cheltuieşte anual pentru ocrotirea sănătăţii circa 5 000 lei de fiecare familie. ÎNTREBARE : Importanţa învăţămîntului provenea şi din necesitatea de a forma muncitori calificaţi, cadrele necesare economiei ? RĂSPUNS : Pentru a înţelege mai bine importanţa acestei probleme, amploarea ei pentru România, trebuie precizat că înainte de război, aproape 40 la sută din populaţie nu ştia nici să scrie nici să citească. Această situaţie a fost de mult lichidată. Incepînd din 1965, noi am introdus învăţămîntul obligatoriu de opt ani pentru întreaga populaţie, iar din 1970 am trecut la învăţămîntul obligatoriu de zece ani pentru tot tineretul ţării. In ce priveşte numărul studenţilor, acesta a crescut de cinci ori, ajungînd de la 26 000 în 1938 la peste 150 000 la ora actuală. Noi acordăm totodată o mare importanţă formării cadrelor de muncitori calificaţi ; în acest scop, a trebuit să ne orientăm spre dezvoltarea de şcoli profesionale. Acestea numără peste 200 000 de elevi ; de asemenea, în vederea formării de cadre medii am organizat licee tehnice şi de specialitate pentru diferite ramuri, în care învaţă peste 100 000 de elevi. Pentru următorul cincinal, noi intenţionăm să procedăm atît la extinderea şcolilor profesionale, cit şi a liceelor tehnice, iar incepînd din 1967 noi aţi trecut la organizarea de institute de subingineri. Trebuie însă totodată să dezvoltăm calificarea pe însăşi locul de producţie. Dacă aţi vizita întreprinderi din ţara noastră, aţi putea constata că în numeroase uzine se desfăşoară o muncă intensă în acest sens, că vîrsta medie a salariaţilor este de 19— 20 de ani, ceea ce dovedeşte în acelaşi timp eforturile care trebuie desfăşurate pentru formaţia profesională, rolul extrem de activ al tineretului în societatea noastră. Noi putem afirma astfel că, paralel cu dezvoltarea economiei, a ştiinţei şi a culturii, întregul popor a înregistrat o îmbunătăţire continuă a nivelului său de trai. Fiecare cetăţean simte în propria sa viaţă rezultatele obţinute prin construirea societăţii socialiste ; altminteri nu s-ar putea explica hotărîrea cu care participă la această operă. ÎNTREBARE : Socialismul a transformat condiţiile de trai ale poporului român, dar omul însuşi, se schimbă oarecare sunt in această privinţă succesele repurtate dar şi dificultăţile de care vă loviţi ? RĂSPUNS : Desigur, dezvoltarea conştiinţei oamenilor reprezintă un proces de lungă durată ; factorul determinant îl constituie, fireşte, condiţiile vieţii materiale, dar un înalt nivel cultural este de asemenea, necesar, întocmai ca şi înţelegerea legilor obiective ale societăţii. Nu cred că în această privinţă există în România dificultăţi deosebite ; poate că aceasta se datorează rezultatelor obţinute în dezvoltarea societăţii care au convins poporul că politica comuniştilor corespunde intereselor sale fundamentale. Bineînţeles că în anumite manifestări individuale se mai fac încă simţite tarele trecutului, atît în ceea ce priveşte relaţiile în societate, cit şi în familie. Mai există încă influenţe ale misticismului, ale individualismului, şi ale altor mentalităţi retrograde ; suprimarea acestor manifestări presupune un proces îndelungat. Formarea unei conştiinţe şi unei atitudini progresiste în comportarea de zi cu zi a muncitorilor impune o activitate de educaţie la care contribuie toate mijloacele de care dispune societatea : şcoala, presa, radioteleviziunea, arta, munca culturală de masă, întreaga activitate politică şi ideologică. Partidul nostru acordă o atenţie deosebită creaţiei artistice. Noi pornim de la considerentul că arta şi literatura trebuie să reflecte realităţile societăţii noastre, să se bazeze pe concepţia noastră materialist-dialectică despre lume şi societate ; este însă de la sine înţeles că în creaţia artistică trebuie să existe o diversitate de forme, de mijloace de expresie că nu-se poate impune o uniformizare care, departe de a favoriza dezvoltarea literaturii şi artei şi rolul său în ridicarea nivelului conştiinţei socialiste, ar limita, dimpotrivă, sfera lor de influenţă şi de atracţie. Oamenii noştri de artă şi litere aduc o contribuţie activă la dezvoltarea societăţii socialiste ; acelaşi lucru se poate spune despre toţi intelectualii noştri. Trebuie menţionat că cei din generaţia mai veche, oamenii de ştiinţă şi de cultură din cei mai remarcabili au susţinut politica partidului nostru; cei mai mulţi dintre ei au devenit membri de partid, iar cei care nu sunt încă membri de partid acţionează în fond ca şi comuniştii, pentru dezvoltarea orînduirii socialiste. Dacă am reuşit de altfel să obţinem, într-o perioadă de timp scurtă, progrese importante în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, acest lucru a fost posibil datorită faptului că partidul nostru a ştiut să realizeze unitatea tuturor forţelor populare. Desigur, rolul principal l-a avut şi-l are clasa muncitoare, care continuă să fie clasa conducătoare a societăţii, dar alianţa trainică a tuturor forţelor sociale ale patriei noastre socialiste a jucat şi joacă un rol deosebit. Pentru a realiza această unitate a forţelor poporului nostru, noi am avut, de asemenea, grijă să asigurăm deplina egalitate în drepturi a celorlalte naţionalităţi care trăiesc în România şi care reprezintă aproximativ 11 la sută din populaţie. ÎNTREBARE: Pentru anii viitori, care sunt preocupările primordiale ale Partidului Comunist Român în domeniile pe care le-am abordat ? RĂSPUNS: Accentul va continua să se pună pe evoluţia în ritm susţinut a industriei, cu deosebire a ramurilor sale moderne, electronica, construcţiile de maşini-unelte, etc. Vom acorda o atenţie mai mare agriculturii, căci pentru o ţară, ca România, agricultura, paralel cu industria, deţine un rol extrem de important în dezvoltarea armonioasă a economiei. Noi vom acorda o atenţie deosebită unei îmbunătăţiri calitative a întregii activităţi economice . In acest scop ne preocupăm atît de reducerea cheltuielilor materiale de producţie, cit şi de sporirea productivităţii muncii. Activitatea de cercetare ştiinţifică al cărei rol se intensifică în dezvoltarea societăţii, va fi, în continuare, obiectul unei atenţii speciale. Şi bineînţeles, vom continua să ridicăm nivelul de trai al poporului. Dar tabloul preocupărilor noastre de viitor ar fi incomplet dacă nu aş menţiona dezvoltarea democraţiei socialiste. Noi ne ocupăm, o dată cu întărirea şi perfecţionarea conducerii pe bază de plan central a economiei şi vieţii sociale, de lărgirea atribuţiilor şi a autonomiei unităţilor economice şi administrative , dorim să creăm cele mai bune condiţii pentru participarea deplină a clasei muncitoare, a tuturor muncitorilor, la conducerea societăţii, astfel incit să-şi poată exprima părerea asupra tuturor problemelor de politică internă şi externă ale partidului şi statului nostru. Desigur, toată această activitate este orientată şi condusă de Partidul Comunist Român. Trebuie să precizez că, pentru noi, problema rolului conducător al partidului în societatea noastră constituie un lucru cu totul firesc. Muncitorii, întregul nostru popor au constatat că numai partidul nostru s-a dovedit capabil să rezolve problemele complexe care s-au pus României. De aici derivă sprijinul de care partidul se bucură din partea poporului nostru în realizarea sarcinilor puse de Congresul al X-lea al partidului nostru, sarcini, care se identifică la interesele maselor largi ale țării noastre. M. R. PINEAU : în ajunul călătoriei pe care urmează s-o efectuaţi in Franţa, acest interviu pe care aţi binevoit să-l acordaţi ziarului nostru va face mai bine cunoscute cititorilor noştri succesele socialismului din România, modul în care vedeţi problemele care se pun pentru consolidarea sa, experienţa dobindită de poporul român in acest domeniu, experienţă care, deşi se bazează pe legile generale ale dezvoltării socialiste, prezintă anumite aspecte originale. Construcţia unei Franţa socialiste va avea şi ca, pe baza legilor generale, elemente originale ; cunoaşteţi de exemplu concepţiile şi tezele noastre despre rolul de avangardă al partidului nostru în condiţiile unei cooperări loiale a partidelor şi formaţiunilor democratice care să contribuie la construcţia acestui socialism Cunoaşterea experienţei partidului şi poporului dumneavoastră nu prezintă citutşi de puţin un interes mai mic pentru cititorii noştri, care vor putea cunoaşte astfel mai bine România însăşi. NICOLAE CEAUŞESCU: Aş dori, in încheiere, să menţionez relaţiile bune dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Francez, relaţii care au, de altfel, vechi tradiţii, îşi trag rădăcinile din legăturile ce au existat în trecut între revoluţionarii români şi francezi. Desigur, nu vreau să încep de la 1848 sau de la Comuna din Paris, însă, cunoaşteţi probabil, că unii români au luptat pentru Comuna din Paris ; se cunoaşte, de asemenea, participarea multor români în rezistenţa franceză. în continuare, după război şi pînă astăzi, intre partidele noastre s-au dezvoltat raporturi bune. Am avut contacte şi întîlniri fructuoase cu tovarăşul Waldeck Rochet. Aş dori să urez Partidului Comunist Francez, tuturor membrilor patidului, cititorilor ziarului dv. cele mai mari succese în activitatea lor. Ţinînd seama de faptul că Partidul Comunist Francez joacă un rol important în viaţa politică a Franţei, doresc să menţionez totodată relaţiile bune existente între România şi Franţa, precum şi perspectivele favorabile de dezvoltare continuă a prieteniei dintre popoarele român şi francez. MUNKA Mării 26 mai 1970 ! Un pios gînd de recunoştinţa pentru suprema lor dăruire ...Apele, apele se învolburau negre, rele, vrăjmaşe. Al cîtelea drum îl făcea atunci, la 13 mai 1970, autoamfibia aceea spre locurile unde Mureşul acoperise totul — grădini şi case, amintiri şi speranţe ? Nimeni, nimeni din Tg. Mureş nu-şi mai aminteşte ce „drumuri" au făcut aceşti ostaşi. Se ştie numai că au salvat cîteva sute de oameni — femei şi copii, tineri şi vîrstnici. Au muncit, da, au muncit şi au luptat fără întrerupere din momentul în care puhoaiele au pătruns în oraş şi pînă atunci cînd nici autoamfibia atît de dragă lor nu a mai putut rezista în fața urgiei apelor. ...Cinci tineri, ostaşi ai forțelor noastre armate, crescuţi şi educaţi in spiritul dragostei profunde faţă de patrie, al respectului faţă de oameni, al apărării comorilor cu care socialismul a înzestrat ţara, nu s-au mai întors din ultima lor misiune de luptă. Da, de luptă. Au căzut la datorie, supremă jertfire de sine, pentru a salva, de furia apelor, oameni şi valori. Biografiile lor au ceva comun. Uluitor de comun. Ca şi cum ar fi fost fraţi. Toţi sunt feciori de ţărani. Şi Rusu Ion David, şi Robu Lazăr Mircea, şi Ciurchi Silviu Ionel, şi Blejnanu Iosif Lazăr, şi Roman Petru Ion. Şi-au căutat împlinirea visului lor de viaţă alegîndu-şi o meserie comuna. Au urmat şcoli profesionale şi au devenit muncitori. Toţi cinci au fost mecanici. Au muncit, fiecare, prin locurile unde s-au născut şi au crescut. Giurchi, la I.T.A. Făget, Roman, la Autobaza din Satu Mare, Rusu, la S.U.L.T. 520 din Braşov, Blejnaru a fost şofer în Arad, Robu — tehnician la Volovăţ în Suceava. Şcoala muncii i-a învăţat să preţuiască toate roadele muncii şi, mai cu seamă, omul care munceşte. In numele acestei iubiri, ei şi-au dat viaţa. S-ar putea scrie poeme despre aceşti muncitori-ostaşi eroi. Pelicula fotografică le păstrează chipul, candoarea privirii. Instantaneele, pe care le-am strins, desprinzîndu-le pe unele din fotografii in care se aflau alături de tovarăşi ai lor de arme sau în familie, nu pot reda însă întrutotul căldura acelor inimi viteze care nu au şovăit in faţa actului suprem. Ceea ce fotografiile nu pot reda,a devenit insă fiecăruia un bun de preş, măsură şi exemplu al dăruirii, confirmînd înaltele virtuţi ce sălăşluiesc în poporul nostru care, strins unit în jurul partidului, ştie să înfrunte cu eroism, cu abnegaţie, aceste clipe grele. ...Din lupta cu stihia apelor, cinci muncitori-ostaşi, ai unei unităţi militare din Tg. Mureş, nu s-au mai întors, n-au mai răspuns la apel. Ei au căzut la datorie... C. MIHAI ELSU DAVID ROBU MIRCEA ROMAN ION BLEJNARI ILAZĂR GIURCHI IONEL Din întreaga ţară Consiliile şi Comitetele sindicatelor ne comunică. Cu un înalt spirit de abnegaţie şi devotament, oamenii muncii înscriu noi şi luminoase fapte , de muncă şi solidaritate tovărăşească 57 MUNICIPIUL BUCUREŞTI • Ca răspuns la Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., constructorii de maşini de la Uzinele „23 August“ au consacrat ziua de duminică, muncii, întreaga uzină a lucrat cu schimbul I şi II, obţinînd o producţie suplimentară în valoare de 4 milioane lei. Un rezultat remarcabil, care vina să confirme că hotărîrea luată de întregul colectiv de a realiza, pînă la sfîrşitul anului, o producţie globală suplimentară în valoare de 19 milioane lei şi o producţie marfă de 19 400 000 lei, va fi îndeplinită întocmai. 2 .La Uzina de maşini grele din dealul Bercenilor, focul din vetrele cuptoarelor a fost parcă mai viu, duminică. La sfîrşitul programului de lucru, muncitorii de aici au înscris pe graficele de întrecere 25 de tone de piese turnate şi 52 tone de piese forjate. • Numărul Caselor de ajutor reciproc de pe lingă sindicatele întreprinderilor şi instituţiilor din Capitală, care au contribuit pînă în prezent din fondurile lor de rezervă la fondul general pentru ajutorarea zonelor calamitate, se ridică la 350. Suma donată se cifrează la peste 4 500 000 lei. • Din împuternicirea întreprinderilor şi instituţiilor din Capitală, fruntaşe sau evidenţiate în întrecerea socialistă pe anul 1969, Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti a virat ieri, în fondul naţional pentru refacerea judeţelor sinistrate, suma de 1 195 000 lei, reprezentînd recompensele acordate acestor întreprinderi de către Consiliul Central al U.G.S.R. pentru organizarea de excursii cu fruntaşii în întrecere. BRĂILA • Munca prestată duminică de către chimiştii de la Combinatul de fibre artificiale s-a concretizat în obţinerea unor importante cantităţi suplimentare de celofibră, celofan şi alte produse, a căror valoare depăşeşte 420 000 lei. Angajamentul iniţial al colectivului combinatului, de 6 milioane lei la producţia globală, a fost dublat. Tot de aici, ni se comunică că aproape 500 de salariaţi ai combinatului s-au oferit să doneze singe necesar pentru eventualele intervenţii ce se vor face în spitalele din zonele calamitate. Un gest nobil, de adîncă omenie. BRAŞOV • Şi colectivele a 50 de întreprinderi industriale din judeţul Braşov, printre care Uzina de autocamioane. Uzinele „Tractorul“, „Rulmentul“, fabrica de ciment „Temelia“ — Braşov, combinatele chimice din Făgăraş şi Victoria au întregit, duminică, imaginea României socialiste în haine de lucru. Cei peste 59 000 de muncitori, ingineri, tehnicieni, maiştri, prezenţi în această zi la lucru, au obţinut la sfîrşitul programului de muncă o producţia globală în valoare de peste 41 775 000 lei. • Comitetul sidicatului Direcţiei judeţene şi Oficiului municipal de poştă, şi telecomunicaţii Braşov, a trimis redacţiei noastre următoarea telegramă : „Ca urmare a Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., colectivele de salariaţi din unităţile noastre, au răspuns printr-o impresionantă unanimitate şi solidaritate tovărăşească — expresie a înaltei lor conştiinţe socialiste — prin următoarele donaţii din salarii, pentru constituirea fondului de ajutorare a sinistraţilor, astfel : salariaţii care au donat cite un salariu : 8 ; salariaţii care au donat cite o jumătate de salariu : 46 ; salariaţii care au donat cite 1 şi 2 zile din salariul lunar pînă la finele anului : 917. Valoarea totală a donaţiilor : 278 000 lei. Valoarea totală a donaţiilor depuse pentru luna mai : 55 400 lei“ CARAŞ-SEVERIN Ca răspuns la Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., siderurgiştii reşiţeni raportează şi primele succese în muncă. La cuptoarele oţelăriei, unde prin intensificarea funcţionării agregatelor s-au atins randamente superioare, s-au elaborat peste planul la zi al lunii mai — 200 tone de oţel. Furnaliştii au dat şi ei în plus 1 500 tone fontă, iar colectivele de la aglomerator şi laminoare au dat pînă acum în plus o cantitate de 300 tone minereu autofondat şi 100 tone discuri şi bandaje pentru maşini de cale ferată. In acelaşi timp, carierele combinatului au trimis producţiei un plus de 1 500 tone calcar. Pentru a veni în sprijinul întreprinderilor din zonele calamitate, siderurgiştii reşiţeni au hotărît să trimită acestora 100 tone construcţii metalice pentru refacerea unor hale industriale şi piese de schimb în valoare de 250 000 lei pe care le vor realiza din economiile de metal. CONSTANŢA • Şi colectivul Fabricii integrate din lună din Constanţa a transformat — asemenea milioanelor de oameni ai muncii din patria noastră — ziua de duminică, în zi de muncă avîntată pentru a contribui la redresarea avuţiei naţionale greu încercată de calamităţile naturale. Muncitori, maiştri şi ingineri au consemnat la sfîrşitul zilei de muncă realizări deosebite : 10 060 mp de textile finite în valoare de 852 743 lei, la care s-au adăugat încă 16 440 lei reprezentînd manopera economisită din salarii. Un fapt ce merită de asemenea consemnat îl constituie măsurile ce s-au luat aici de a asigura capacitatea de lucru pentru recondiţionarea a 500 000 mp de ţesături de lină de la fabricile de stofe din ţară afectate de inundaţii. • în cele 27 de întreprinderi industriale ale judeţului, în care s-a lucrat duminică, a fost realizată o producţie globală în valoare de 8 686 000 lei. • Angajamentele întreprinderilor constănţene au fost suplimentate pînă la 30,1 milioane lei la producţia marfă şi H7OOO00 lei la beneficii. CLUJ • Răspunzînd Chemării adresată de Comitetul Executiv al Consiliului Cerntral al U.G.S.R. pentru mobilizarea tuturor eforturilor oamenilor muncii în vederea aducerii la normal a activităţii economice şi sociale din zonele calamitate, colectivele întreprinderilor din municipiul Turda şi-au suplimentat angajamentele la principalii indicatori economici. Angajamentul suplimentar prevede obţinerea unei producţii globale de 14 817 000 lei, a unei producţii marfă de 17 411 000 lei şi a 4 600 000 lei beneficii. Valoroase sunt şi angajamentele luate în unităţile din ramura de construcţii, care şi-au propus să livreze în acest an în plus 15 000 tone ciment, 3 000 tone var, 19 400 ipsos, 35 000 tone calcar, 450 tone cărămizi refractare, 40 000 mp covor p.c.v. precum şi alte materiale. Rezultatele remarcabile obţinute în producţie în zilele de duminică şi luni constituie o premisă sigura că aceste angajamentevor fi îndeplinite şi depăşite. GALAŢI • Oamenii muncii din municipiul Galaţi îşi îndeplinesc cu onoare angajamentul luat, ca răspuns la Chemarea Consiliului Central al U.G.S.R., de a lucra şi în unele din zilele de repaus. Duminică, peste 1 300 de constructori de pe marele şantier al Combinatului siderurgic au fost prezenţi la datorie. Eforturile lor au contribuit la devansarea, faţă de graficele de producţie, a lucrărilor de la uzina cocsochimică cit şi la alte obiective. • Spiritul de abnegaţie in muncă s-a manifestat cu prisosinţă si la Combinatul textil gălăţean. Angajamentele suplimentare în aceste zile au cunoscut, duminică, răspuns în fapte. Într-o singură zi s-a realizat aici o producţie suplimentară de aproape o jumătate de milion lei. HUNEDOARA • Oamenii muzeii din întreprinderile şi instituţiile judeţului Hunedoara au participat duminică la uriaşa bătălie pentru recuperarea pagubelor provocate de inundaţii şi refacerea unor unităţi economice care încă nu şi-au redresat activitatea în urma calamităţii. Transpunînd în fapte angajamentul lor de a realiza suplimentar cu mai multe produse şi bunuri materiale, peste 30 000 de salariaţi din 53 unităţi industriale, in afară de cele cu proces continuu de producţie, au obţinut — duminică 24 mai — o producţie valorică de peste 6 700 000 lei. Fiind şi de data aceasta în primele rînduri ale asaltului pentru obţinerea de randamente cit mai mari, minerii din Valea Jiului şi cei din bazinul Poiana Ruscăi au extras duminică din adîncuri 11 256 tone de cărbune şi 980 tone minereu de fier Chimiştii de la Orăştie au fabricat 143 000 flacoane din mase plastice pentru medicamente. S-au produs, de asemenea, însemnate cantităţi de materiale de construcţii şi bunuri de larg consum. • Constructorii Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier — unde munca oamenilor cunoaşte un impresionant dinamism — şi-au propus să depăşească, cu 1 500 000 lei prevederile de plan pe luna mai. Eforturile lor au fost încununate, zilele acestea, de un nou succes : la baraj s-a înregistrat cel de-al 1000-lea metru cub de betoane turnate peste planul lunar. Rezultata superioare celor cuprinss în grafice au înscris în realizările din ultimele două zile şi colectivele ce lucrează la centrală şi ecluză, la curăţirea şenalului navigabil al Dunării etc. Ca urmare, valoarea lucrărilor executate peste planul lunii mai se ridică pînă acum la peste 1 000 000 lei. MARAMUREŞ • Alături de întreaga ţară, colectivele de muncă din întreprinderile, exploatările miniere, şantierele de construcţii, din toate unităţile economice ale municipiului Baia Mare desfăşoară o activitate energică pentru obţinerea unor producţii cit mai mari, astfel incit urmele inundaţiilor să fie cit mai grabnic şterse. Colectivele de muncă băimărene au hotărît să nu precum peţească nici un efort pentru îndeplinirea angajamentelor luate, care, la nivelul anului 1970, pe întreg municipiul, reprezenta un spor al producţiei globale în valoare de 57,5 milioane lei. Printre cele 20 de tni deprinderi ale municipiului care au lucrat duminică din plin, se numără exploatările miniere. Uzina metalurgică de metale neferoase. Trustul de construcţii de locuinţe Maramureş, întreprinderea ..Bfumăreana“. Uzina mecanică de maşini şi utilaje miniere şi altele. S-au prezentat la lucru aproape 9 000 de muncitori Rezultate însemnate au fost obţinute de exploatările miniere Nistru, Săsar, Herla, care au extras 417, 1 044 şi respectiv 668 tone de minereu, depăşind astfel planul de producţie zilnic cu 10-12 lasută. In afară de mineri, o contribuţie însemnată prin muncă, şi-au adus-o, duminică şi conducătorii auto de la Autobaza nr. 2, care la transportul pietrei, a balastului si a celorlalte adresate necesare reparării drumurilor au realizat 100 000 tone km. MEHEDINȚI