Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-23 / nr. 7003
Pagina a 2-a MUNKA Limbáta 23 mai 1970 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢ, SRAILA ŞI GALAŢI (Urmare din pag. l-a) ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca apelesă nu treacă, pentru a fi salvate aceste păminturi care valorează enorm pentru economia naţională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcţia Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca in palmă, fostă pînă acum cîţiva ani „Balta“, împărăţie a altelor şi sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care culturile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîmp cu calm şi linişte de parcă peticul asta de pămint s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase şi murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeşte cu uşurinţă culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de griu de cele de lucerna. Sunt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă şi, cătînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prieteneşti, flutură batiste. Mulţi din cei de jos ştiu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile şi unde sfatul şi îndrumarea sa sînt mai mult decit oriunde necesare. Aici, aşadar, digurile care încing ca o centură Insula, au rezistat şi vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi internă, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt, Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al oraşului, aflat într-un înaintat stadiu de construcţie. Mii şi mii de cetăţeni ai Brăilei, aflind că în oraşul lor — vestitul oraş dunărean azi important centru al industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîrtiei şi celulozei, al şantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ieşit in întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul Brăilei, tovarăşul Radu Constantin, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele locuitorilor oraşului şi al său, personal, calde şi simţite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte şi de alta a străzilor, brăilenii, — tinerii şi vîrstnici, — inundă trotuarele, aplaudă cu Însufleţire. ..Progresii“, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere şi de construcţii, numără aproape 7 000 de salariaţi — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare, şi proiectări, funcţionari,. Valoarea producţiei marfă realizată aici intr-unan se cifrează la un miliard de lei, sai trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în ţară ci şi peste hotare, rulourile compresoare, cohCasoarele cu trior, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale ţării. Itinerarul in uzină trece prin secţiile lizinajşi montaj. Maşini moderne de mare randament cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani. Strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părţi din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producţiei, cu destinaţia ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcând parte dintr-un lot de 72 ,sunt gata să iasă pe porţile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăţi. . Pe platforma de încercare a compresoarelorşi excavatoarelor, are loc un schimb de păreri asupra calităţii produselor. Se arată că excavatoarele produse in prezent sunt de o concepţie depăşită şi că uzina asimilează acum un tip de excavator, modern şi de mai mare capacitate, excavatorul cu acţionare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sunt in curs de Execuţie, urmind ca in curind el să intre in producţie de serie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază faptul că utilajeleacestei întreprinderi — excavatoare, rulouri compresoare, maşini grele destinate lucrărilor de construcţie — au o mare importanţă acum, în eforturile ce ne aşteaptă pentru refacerea drumurilor, şoselelor, căilor ferate, a construcţiilor din localităţi, întreprinderi şi din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secţiile şi în toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, o primire călduroasă. Inţelegînd momentele grele prin care trece ţara, işi înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse şi de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doreze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum şi depăşirile de plan ce vor fi realizate drept contribuţie la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundaţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează felicitări conductorilor uzinei, inginerilor şi tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobin- dite şi totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creşterea productivităţii muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activităţii marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, în vederea depăşirii cit mai grabnice a marilor greutăţi prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în ţara noastră. In zona portului, conducătorii de partid şi de stat iau cunoştinţă, la faţa locului, de nivelul apelor şi măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a oraşului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalaţii portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km şi înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri şi vîrstnici plantează pe chei stilpi, bat cuie in scînduri, cară pămînt şi nisip, le tasează. Este un mare efort material şi de energie. Costul digului şi al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al partidului se întreţine cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atita dăruire aici şi le recomandă să nu fie, lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amânunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde şi părăsesc oraşul hotărît să se apere cu orice preţ. Către Galaţi se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem în priviri aceeaşi imagine pe care am intîlnit-o eu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureşului, Someşului, Tirnavelor. Parcă pe aceste păminturi s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cit poţi cuprinde ca ochiul — spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta — nu iezi, altceva decit ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, şosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte şi urîte de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădeni zace cufundată în mocirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemai avînd loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile şi a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeş aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi oraşul... Galaţiul se înfăţişează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, în faţa forţelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Ţiglina. In prezenţa a mii de oameni, care fac o caldă primire conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, şi de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare : cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galaţi-Tecuci a fost redată traficului. încercuit de puhoaie, oraşul rezistă eroic, spărgînd breşe in zidul ostil al forţelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii şi mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris ,.P.C.R. — Ceauşescu“, au ieşit in intîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat. Observăm că majoritatea sunt femei, elevi şi pionieri. Este şi firesc: bărbaţii se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a oraşului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunţate în zilele următoare. Portul Galaţi. Pe punţi ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid şi de stat urcă la bordul unui, vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcţie. In dreptul Şantierului Naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12 500 tone aflat în construcţie, se văd noile dane şi instalaţii de lansare pentru viitoare nave de 20 000 tone aflate în proiect. Dincolo de macaralele şantierului se profilează halele laminorului de tablă subţire, cartierele de locuinţe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacităţi tehnice şi umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii şi mii de muncitori şi cetăţeni ai oraşului,, sprijiniţi de militari ai forţelor noastre armate, lucrează zi şi noapte pe şantierul acestui dig. 1 000 de studenţi s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau şi aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră ţară. In afară de ofranda in munca tenace a cetăţenilor pentru apărarea avuţiei obşteşti de atacul dezlănţuit de ape, salariaţii Combinatului siderurgic Galaţi contribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum şi cu importante cantităţi de materiale de construcţie, cu echipe de specialişti. Contribuţia bănească a salariaţilor din toate întreprinderile şi instituţiile judeţului se ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei,. Importante cantităţi de cereale, numeroase animale, precum şi însemnate sume de bani sunt date in contul sinistraţilor de către unităţile de stat şi cooperatiste din agricultură, de către familiile ţărăneşti. Sînt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum in acest judeţ, evaluate provizoriu la cifra de 43 746 000 lei. Toţi locuitorii municipiului şi ai judeţului sînt ferm hotărîţi să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamităţi, precum şi pentru lichidarea efectelor inundaţiilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, părăseşte, la orele înserării, oraşul Galaţi. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului şi a Ialomiţei, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafeţe agricole, afectînd atit ogoare cu griu înverzit, cit şi ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcţii ale unităţilor de stat şi cooperatiste, livezi şi păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundaţii pe aceste cîmpii mănoase sunt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împinzită de o puzderie de bălţi care lucesc straniu în penumbra înserării, dind dimensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au produs în însuşi grînarul ţării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmind neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român — cîrmaciul încercat al României socialiste. ★ Ca şi în celelalte judeţe afectate de inundaţii, şi aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat a constituit pentru cetăţenii din judeţele Brăila şi Galaţi un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preîntîmpinarea şi lichidarea efectelor inundaţiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare in lupta cu stihiile naturii şi de manifestare a solidarităţii socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntind cu hotărîre şi fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCUBOGDANESTI paul diaconescu Foto : A. PASAT R. cristescu La uzina „Progresul“ Brăila. Ieri la Zagna-Vădeni.