Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-23 / nr. 7003

Pagina a 2-a MUNKA Limbáta 23 mai 1970 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢ, SRAILA ŞI GALAŢI (Urmare din pag. l-a) ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pen­tru ca apele­­să nu treacă, pentru a fi salvate aceste păminturi care valorează enorm pentru economia na­ţională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcţia Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca in pal­mă, fostă pînă acum cîţiva ani „Balta“, împărăţie a altelor şi sălciilor plîngă­­toare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de li­nişte în care culturile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîm­p cu calm şi linişte de parcă peticul a­s­ta de pămint s-ar afla nu înconjurat de apele vifo­roase şi murdare ale fluviu­lui, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeşte cu uşurinţă cul­­turile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele­ de griu de cele de lucerna. Sunt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lu­cru pentru o clipă şi, cătînd în sus, îndreaptă spre apa­ratele de zbor gesturi prie­teneşti, flutură batiste. Mulţi din cei de jos ştiu că în trecere se află secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobositul con­ducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile şi unde sfatul şi îndrumarea sa sînt mai mult decit oriunde necesare. Aici, aşadar, digurile care încing ca o centură Insula, au rezistat şi vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi internă, va rodi po­rumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt, Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al oraşului, aflat într-un înaintat sta­diu de construcţie. Mii­­ şi mii de cetăţeni ai Brăilei, aflind că în oraşul lor — vestitul oraş dunărean azi important centru al indus­triei constructoare de ma­şini grele, al industriei hîr­­tiei şi celulozei, al şantie­relor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ieşit in întîmpinare, au ve­nit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul şi sfatul. Prim-secretarul­ Co­mitetului orăşenesc de par­tid, primarul Brăilei, to­varăşul Radu Constantin, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în nu­mele locuitorilor oraşului şi al său, personal, calde şi simţite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte şi de alta a străzilor, brăilenii, — tineri­i şi vîrstnici, — inundă tro­tuarele, aplaudă cu Însufle­ţire. ..Progresii­“, una din­­ principalele întreprinderi producătoare de utilaje ru­tiere şi de construcţii, nu­mără aproape 7 000 de sala­riaţi — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare, şi proiectări,­ funcţionari,. Va­loarea producţiei marfă realizată aici intr-un­­an se cifrează la­ un mi­liard de lei,­ sai­ trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“­ este cu­noscută nu numai în ţară ci şi peste hotare, rulourile compresoare, cohCasoarele cu trior, excavatoarele pro­duse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în­ lis­tele de export ale ţării. Itinerarul in uzină trece prin secţiile lizinaj­­şi mon­taj. Maşini moderne de mare randament cu care u­zina a fost înzestrată în ul­timii ani. Strunjesc, frezea­ză, rabotează piese grele de metal­. Se asamblează părţi din produsul finit, s­uban­­samble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, direc­torul general­ al întreprin­derii, răspunde­ la întrebă­rile în legătură cu calita­tea producţiei, cu destinaţia ei. Un număr de 42 compre­soare rulouri, făcând parte dintr-un lot de 72 ,sunt gata să iasă pe porţile uzinei. Inginerul Gheorghe Mun­teanu face precizarea că be­neficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea pro­dusului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăţi. . Pe platforma d­e încercare a compresoarelor­­şi excava­toarelor, are loc un schimb de păreri asupra calităţii produselor. Se arată că ex­cavatoarele produse in pre­zent sunt de o concepţie de­păşită şi că uzina asimilează acum un tip de excavator, modern şi de mai mare ca­pacitate, excavatorul cu ac­ţionare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sunt in curs de Execuţie, urmind ca in curind el să intre in pro­ducţie de serie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază faptul că utilajele­­acestei întreprinderi — excavatoa­re, rulouri compresoare, maşini grele destinate lu­crărilor de construcţie — au o mare importanţă acum, în eforturile ce ne aşteaptă pentru refacerea drumuri­lor, şoselelor, căilor ferate, a construcţiilor din localităţi, întreprinderi şi din agricul­tură, după retragerea ape­lor. Pretutindeni, în secţiile şi în toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi­­ conducători de partid şi de stat, o primire călduroasă. Inţelegînd momentele gre­le prin care trece ţara, işi înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse şi de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătoru­lui partidului su­mele pe ca­re s-au angajat să le dore­­ze la fondul de ajutorare a zo­nelor devastate de furia ape­lor, precum şi depăşirile de plan ce vor fi realizate drept contribuţie la efortul general al clasei muncitoa­re, al întregului popor, pen­­­tru­ recuperarea pagubelor provocate de inundaţii. To­varăşul Nicolae Ceauşescu adresează felicitări condu­ctorilor uzinei, inginerilor şi tehnicienilor, muncitori­lor, pentru succesele dobin- dite şi totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creşterea productivi­tăţii muncii, pentru scurta­rea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activităţii ma­relui colectiv brăilean, ală­turi de celelalte colective industriale ale patriei, în vederea depăşirii cit mai grabnice a marilor greutăţi prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natu­ral produs în ţara noastră. In zona portului, condu­cătorii de partid şi de stat iau cunoştinţă, la faţa locu­lui, de nivelul apelor şi mă­surile ce se întreprind pen­tru a preveni revărsarea a­­cestora peste chei, spre par­tea de jos a oraşulu­i, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, insta­laţii portuare. Se lucrează febril la cons­truirea, de-a lungul cheiu­lui, a unui dig lu­ng de circa 2 km şi înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri şi vîrstnici plantează pe chei stilpi, bat cuie in scînduri, cară pămînt şi ni­sip, le tasează. Este un mare efort material şi de energie. Costul digului şi al celor­lalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al partidului se în­treţine cu conducătorii lu­crărilor, cu cei ce muncesc cu atita dăruire aici şi le re­comandă să nu fie, lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un a­­mânunt pentru­ realizarea u­­n­ui sistem cu adevărat ef­icient de îndiguire a asaltu­lui apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde şi părăsesc oraşul hotărît să se apere cu orice preţ. Către Galaţi se zboară peste o imensă în­tindere de apă murdară, cli­­pocindă. Avem în priviri a­­ceeaşi imagine pe care am intîlnit-o eu numai cîteva zile în urmă pe văile Mure­şului, Someşului, Tirnave­­lor. Parcă pe aceste păminturi s-ar fi transformat în reali­tate povestea biblică a po­topului. Cit poţi cuprinde ca ochiul — spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta — nu i­ezi, altceva decit ape, iar prin ape pete verzi, indi­­cînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, şosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte şi u­rîte de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vă­­deni zace cufundată în mo­cirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Ne­mai avînd loc în Dunăre, Si­retul a rupt digurile şi a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeş aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi oraşul... Gala­­ţiul se înfăţişează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderur­gic, este dovada certă a tă­riei omului, a atotputernici­ei lui, în faţa forţelor na­turii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Ţiglina. In prezen­ţa a mii de oameni, care fac o caldă primire conducăto­rilor de partid şi de stat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, şi de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Ga­laţi al P.C.R. O primă ves­te îmbucurătoare : cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Ga­­laţi-Tecuci a fost redată traficului. încercuit de pu­hoaie, oraşul rezistă eroic, spărgînd breşe in zidul os­til al forţelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii şi mii de local­nici, cu pancarte pe care stă scris ,.P.C.R. — Ceauşescu“, au ieşit in intîmpinarea con­ducătorilor de partid şi de stat. Observăm că majori­tatea sunt femei, elevi şi pionieri. Este şi firesc: bărbaţii se află la muncă, în între­prinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a oraşului pentru preve­nirea viiturilor maxime ce sunt anunţate în zilele ur­mătoare. Portul Galaţi. Pe punţi ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid şi de stat urcă la bordul unui, vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digu­lui aflat în plină construc­ţie. In dreptul Şantierului Naval se profilează silueta masivă a mineralierului de­ 12 500 tone aflat în con­strucţie, se văd noile dane şi instalaţii de lansare pentru viitoare nave de 20 000 tone aflate în pro­iect. Di­ncolo de macaralele şantierului se profilează halele laminorului de tablă subţire, cartierele de locu­inţe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii în legătură cu urgentarea lu­crărilor la digul de apăra­re, unde sunt concentrate imense capacităţi tehnice şi umane sub un comanda­ment de înaltă calificare. Mii şi mii de muncitori şi cetăţeni ai oraşului,, spriji­niţi de militari ai forţelor noastre armate, lucrează zi şi noapte pe şantierul aces­tui dig. 1 000 de studenţi s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidu­lui împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pilde­le de solidaritate muncito­rească ce se dau şi aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră ţară. In afară de ofranda in munca tenace a cetăţenilor pentru apărarea avuţiei obşteşti de atacul dezlănţuit de ape, salariaţii Combinatului si­derurgic­­ Galaţi contri­buie cu aproape 12 mili­oane lei la ajutorarea zo­nelor calamitate, precum şi cu importante cantităţi de materiale de construc­ţie, cu echipe de specia­lişti. Contribuţia bănească a salariaţilor din toate în­treprinderile şi instituţiile judeţului se ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei,. Impor­tante cantităţi de cereale, numeroase animale, pre­cum şi însemnate sume de bani sunt date in contul sinistraţilor de către uni­tăţile de stat şi coopera­tiste din agricultură, de către familiile ţărăneşti. Sînt valori destinate să acopere pierderile înregis­trate pînă acum in acest judeţ, evaluate provizori­u la cifra de 43 746 000 lei. Toţi locuitorii munici­piului şi ai judeţului sînt ferm hotărîţi să muncească fără preget pentru preîn­­tîmpinarea altor calamităţi, precum şi pentru lichida­rea efectelor inundaţiilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu cei­lalţi conducători de partid şi de stat, părăseşte, la orele înserării, oraşul Galaţi. E­­licopterul zboară un timp de-a lungul malului româ­nesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de ase­menea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă dea­supra luncii Siretului, a Buzăului şi a Ialomiţei, rîuri care s-au revărsat hao­tic pe întinse suprafeţe a­­gricole, afectînd atit ogoare cu griu înverzit, cit şi fer­me zootehnice, între­prinderi ale industriei a­­limentare, construcţii ale unităţilor de stat şi coope­ratiste, livezi şi păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lă­sate de inundaţii pe aceste cîmpii mănoase sunt inesti­mabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împin­­zită de o puzderie de bălţi care lucesc straniu în pe­numbra înserării, dind di­mensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au pro­dus în însuşi grînarul ţă­rii. Sînt răni pe care oame­nii muncii, poporul nos­tru trebuie să le tămăd­u­­iască prin munca dîrză, ne­ostenită, strîns unit în ju­rul partidului nostru, al conducerii sale, urmind neabătut politica profund patriotică a Partidului Co­munist Român — cîrmaciul încercat al României so­cialiste. ★ Ca şi în celelalte judeţe afectate de inundaţii, şi aici vizita operativă de lu­cru întreprinsă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de par­tid şi de stat a constituit pentru cetăţenii din jude­ţele Brăila şi Galaţi un pu­ternic imbold de a munci cu înaltă răspundere pa­triotică pentru preîntîmpi­­narea şi lichidarea efecte­lor inundaţiilor, a reprezen­tat un prilej de îmbărbă­tare in lupta cu stihiile na­turii şi de manifestare a solidarităţii socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntind cu hotărîre şi fermitate grelele încercări prin care trece patria noas­tră socialistă. N. POPESCU­­BOGDANESTI paul diaconescu Foto : A. PASAT R. cristescu La uzina „Progresul“ Brăila. Ieri la Zagna-Vădeni.

Next