Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-23 / nr. 7003

Proletari din toate țerile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7003 | Sîmbătă 23 mai 1970 ■ 6 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU .N ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA ŞI GALAŢI în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de to­varăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănă­­lache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săp­­tămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări orbe­­neşti — sate şi oraşe —, asupra unor cîmpii din Transilvania, şi iată că, din nou, continuu, forţele oar­be ale naturii se abat asu­pra altor şi altor zone geo­grafice afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în loca­lităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, __Tg Mureş, Dej, Alba- Mia,­Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt si­m­ţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialis­te, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea e­­fectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activi­tăţii economice şi sociale, pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafe­ţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumu­lui străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea dis­tinge largi, suprafeţe cul­tivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băl­teşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la ori­zont se văd coşurile fumegînde ale Combina­tului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona in­dustrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se în­dreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine fluviul apare în toată imen­­sitatea—sau­ se văd—apele umflate, pline de mîl, lun­­gind cheiul portului Brăi­la. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţu­lui Măcin, pină în apro­pierea oraşului­­ cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. .Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroanele arbori­lor şi case invadate sau înconjurate pină la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul aceste mări miloa­se, există o uri­aşă oază de verdeaţă, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîl­­ciu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă in 1964. Cunoscută sub numele generic de Bal­ta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ulti­mii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale sta­tului nostru, o cîmpie ferti­lă. O­­suprafaţă de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungi­mea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpa­te cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1400 km. în insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor cu 13 staţii de pompare. In urma desecări­­lor, a defrişării stufărişuri­lor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hecta­re, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare. în­­cepînd din 1965, pe pămîn­­turile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agri­cole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obţinut in medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrate peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptă­­mini, încleştaţi intr-o apri­gă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei un­dei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tena­citate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţări­i. ... Este ora 14. Elicopte­rul oficial aterizează in insulă, la marginea satului Salcia.,, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat sunt întimpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean­­ Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agri­culturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­este informat în amănunţi­­me despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întă­rit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coro­namentul digului, este pri­mejduită în aceste momen­te. O altă zonă, în lun­gime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pe­ricol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insu­lă. 3 800 de localnici, aju­taţi de 1 300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60 000 de saci de pă­mînt, fascine şi alte mate­riale de construcţie — imense forţe umane şi ma­teriale sînt aruncate în bă­tălia cu apele. Printr-o contradicţie de care numai natura este in stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare şi de floarea-soarelui pe 6 000 hectare sînt­ mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîţi­­să apere cu dîr­­zenie această mare avuţie, locuitorii insulei nu precu­peţesc nici un efort, mun­cind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice even­tualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănun­ţime şi evacuarea popu­laţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter uşor de recunoaş­tere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte a­­tent lucrările ce se des­făşoară în zona de a­­monte a incintei, între Salcia şi Măraşu, pe por­ţiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai (Continuare în pag. a 2-a) Lucrări de consolidare a digului în portul Brăila Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia P.C. Irakian Vineri dimineaţa, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, îm­preună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia P.C. Irakian formată din tova­răşii Aziz Mohammed, prim-secretar al C.C. al P.C. Irakian, şi Ara Kha­­d­atur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în ţara noastră. Au participat Sion Bu­jor, şef de secţie la C.C. al P.C.R. şi Ştefan Andrei, prim-ad­junct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efec­tuat o informare reciprocă, asupra preocupărilor şi a activităţii celor două partide şi s-a realizat un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti. S-a exprimat, deo­potrivă, dorinţa de a dez­volta şi amplifica in viitor colaborarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist Irakian în interesul ce­lor două partide şi popoare, al unităţii mişcării comu­niste şi muncitoreşti inter­naţionale, al tuturor forţe­lor antiimperialiste. Intilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie şi înţelegere reci­procă. „ Colectivul de muncă al Combinatului de prefabri­cate „Progresul“ — Bucu­reşti va contribui direct la uriaşul efort de reconstrucţie a zonelor lovite de cala­mitate, dind peste plan chiar în această lună : 100 tone ciment, 2 000 kg. de fier-beton, 1000 bucăţi dale trotuare etc. Toate aceste materiale şi produse realizate pe seama rezervelor interne vor fi puse la dispoziţia organelor competente, pentru a le dirija acolo unde situația urgentă o cere. în judeţul Vaslui ACTIVITATE INTENSĂ PENTRU ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Deşi o mare suprafaţă este acoperită de ape de cî­­teva zile, timpul e frumos in multe părţi ale judeţului Vaslui, prielnic desfăşură­rii în bune condiţiuni a muncilor agricole. Folosind zilele şi orele bune, oamenii muncii din agricultura aces­tui judeţ îşi înzecesc efor­turile in vederea executării în timp optim a tuturor lu­crărilor pentru a contribui cit mai substanţial la înlă­turarea pe cit posibil a pa­gubelor suferite de econo­mia naţională în urma inundaţiilor ce s-au abătut asupra a numeroase oraşe şi sate ale ţării. Numeroase maşini şi utilaje din întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii au fost scoase la cîmp lu­­crîndu-se continuu zi şi noapte. Astfel s-a reuşit ca pină in prezent însămînţă­­rile cu porumb pe cele 27 000 hectare planificate să se apropie de sfîrşit. De asemenea, la I.A.S. şi la C.A.P. din judeţ, mijloa­cele mecanizate şi forţa de muncă necesare sunt mobi­lizate şi lucrează de zor la întreţinerea culturilor pră­­şitoare. Cele 3 450 hectare cultivate cu floarea-soare­lui, la I.A.S., au fost pră­şite, iar din cele 11 500 hec­tare de porumb s-au prășit mai mult de 50 la sută, lu­crări care se execută conco­mitent cu recoltarea plan­telor culturilor perene. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La vestea că România are de suferit de pe urma inundaţiilor, îmi exprim, faţă de dumneavoastră şi populaţia din zonele devastate, profunda mea sim­patie. Cred că poporul român se va reface cit se poate de repede de pe urma pagubelor şi că viaţa populaţiei din zonele care au avut de suferit va reveni la normal. KIM IR SEN secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, premierul Cabinetului de Miniștri al Republicii Populare Democrate Coreene „Repede, şi mai bine ca înainte" Titlul acestor rinduri îmi aduce in memorie, printr-o firească asociaţie de idei, numele unei piese de Piran­dello. Şi totuşi nu e vorba decît de o inscripţie mo­destă, lipsită de orice cali­grafie orgolioasă, de o lo­zincă inventată de o minte ageră, aşternută pe o scin­­dură la răscrucea unor drumuri ducind spre o lo­calitate lovită de recentele calamităţi: „Repede, şi mai bine ca înainte". Sloganul se referă la munca de o ne­întrecută nobleţe dusă de zeci şi sute de mii de oa­meni, care, cu forţe regăsi­te, au păşit pretutindeni la o operă de reconstrucţie a bunurilor pierdute, cu o dirzenie fără margini, cu o tenacitatea fără pereche : „Repede, şi mai bine ca înainte“. Scrisă sau nu, afişată sau nu, găseşti pretutindeni chemarea, acolo unde apele au început să reintre in AUREL BARANGA matca lor şi viaţa in cursul ei normal. Zeci şi sute de mii de oameni, din care mulţi şi-au pierdut adăposturile, şi, unii dintre­ ei, fiinţe dragi, îşi încordează pute­rile ca să şteargă, cu o cli­pă mai devreme, urmările încercărilor la care au fost supuşi. Şi chiar dacă nu o spun cu voce tare, nu încordarea pătimaşă a puterilor lor de a încheia o traversă de cale ferată sau în răbdarea cu care adună din nămol pie­sele maşinilor lovite de şu­voaie, descifrezi aceeaşi de­cizie : „Repede, şi mai bine ca înainte !"_________ In colţuri ale ţării pină la care n-a ajuns, din feri­cire, decit ecoul — veştile — stihiilor oarbe, zeci şi sute de mii de oameni adună mijloace materiale, dar, mai ales, fac dovada unor ine­puizabile tezaure de mij­loace morale, puse, toate în serviciul reconstrucţiei. Şi citeşti în ochii tuturor a­­ceeaşi hotărîre : „Repede, şi mai bine ca înainte !“ Şi, astfel, viaţa intră în cursul ei normal. E, fără îndoială, greu. Dar cel mai important examen a fost trecut: nici o încercare nu poate infrin­ge voinţa omului, atunci cind ştie pentru ce luptă. La lumina acestei reali­tăţi, lozinca modestă scri­să pe o scîndură, la răscru­cea unor drumuri, capătă o semnificaţie, politică, soci­ală şi etică, primordială. Urmările dezastrului vor fi îndepărtate, iar viaţa va înflori prin­ munca­ tuturo----­la, mai frumos ca înainte, răsplătind, in acest chip, te­nacitatea şi înţelepciunea u­­nor oameni pentru care tit­lul de eroi nu este, poate, exagerat. T­ELEGRAME Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Profund mişcat de ştirile privind inundaţiile catas­trofale care lovesc în aceste zile România prietenă, vă adresez, în numele popoarelor Iugoslaviei şi al meu personal, dumneavoastră, poporului român şi îndeo­sebi locuitorilor din regiunile cuprinse de inundaţii, expresia­ sincerei solidarităţi. Vă rog să transmiteţi familiilor celor care au avut de suferit profundele noastre condoleanţe. IOSIP BROZ TITO l Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele guvernului U.R.S.S. şi al meu personal, exprim guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român sinceră compasiune în legătură cu calamităţile — inundaţiile pe teritoriul Republicii Socialiste România, care au cauzat mari daune eco­nomiei naţionale a ţării. Guvernul sovietic a hotărît să acorde României ajutor constînd din materiale­ de construcţie, medica­mente, alimente şi alte obiecte de primă necesitate. In afară de aceasta, Comitetul Executiv al Societăţii , Crucii Roşii şi Semilunii Roşii ale U.R.S.S. vor tri­mite, de asemenea, în România medicamente, apara­tură medicală,­ alimente şi alte mărfuri. ALEXEI KOSÎGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Secretarului General al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER In numele poporului şi Frontului Naţional de Elibe­rare din Vietnamul de Sud, al Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi al nostru personal, dorim să adresăm condoleanţe Excelenţe­lor Voastre, Partidului Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român. Exprimăm în mod special profunda noastră simpatie populaţiei din zonele afectate de calamităţile naturale. NGUYEN HUY THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud HUYNH TAN PHAT Preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud

Next