Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-26 / nr. 7005

Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7005 9 Marți 26 mai 1970 9 6 pagini 30 bani ——— iiiiiiiiiaii huiţii mi ii iii ■■iii mu unim Duminică, în întreaga ţară, CLASA MUNCITOARE ÎN HAINE DE LUCRU a demonstrat marea sa solidaritate deplina sa responsabilitate PUTEREA Fiecare minut ce stâpîneşte inimile Reţinusem o remarcă pe care Ion Necula, preşedin­tele comitetului sindicatu­lui de­ la UZINA DE UTI­LAJ CHIMIC „U.Z.U.C.", din Ploieşti mi-o făcuse, parcă in treacăt, după ce discutasem despre multe altele. „...astăzi, duminică, nu am înregistrat nici un minut de întîrziere...“ Du­minica aceasta a fost una din zilele de odihnă pe care oamenii uzinei au hotărit s-o transforme în şi de muncă, contribuţie de e­­fort şi participare la efor­turile întregii ţări, pentru grabnica refacere a econo­miei naţionale greu încer­cată de dezlănţuirea sti­hiilor naturii. Faptul că oa­menii au ţinut să foloseas­că din plin, această dumi­nică, mărturiseşte m­arica lor responsabilitate faţă de un imperativ esenţial: trebuie să muncim mai mult, mai bine, să folosim timpul integral, să folosim cu maximum de eficienţă fiecare capacitate industria­lă. Nu am intenţia să fac un „jurnal al zilei" pe în­treaga uzină. Mă opresc numai la secţia de construc­ţii metalice. Poate nedrep­tăţesc celelalte secţii. Fie­care îşi are partea sa im­portantă — nu numai ca valoare, ci şi ca sens — la realizarea, în ziua de du­minică, a unei producţii suplimentare egală cu 1 160 000 lei. Construcţiile metalice sunt insă „inima" uzinei. Punct de pornire, şi in acelaşi timp final al producţiei de bază — mari recipienţi metalici■ Zi o­­bişnuită de muncă. Pină­­la un punct. Pentru că se con­cretiza atunci, într-o su­perbă împlinire a dăruirii, o idee menită să dea tim­pului Un conţinut faptic şi mai bogat — se aplica la procesul de craiţuire. M. COLEŞIU (Continuare în pag. a 3-a) Am vrea să amintim din nou, aşa cum facem cu to­ţii în aceste zile de încor­dare şi stăruinţă, de fla­căra care arde în unanima concentrare a poporului. Să ne întipărim în memo­rie faptele unor oameni îndîrjiţi, să descoperim ela­nul care le înzeceşte pute­rile, să consemnăm ceea ce stăpîneşte fiecare gest, fiecare inimă , hotărîrea de a se alătura efortului ţării întregi pentru învingerea restriştilor provocate de mînia oarbă a apelor. Duminică dimineaţa. In­­ tr­amvaiele,­autobuzele şi troilebuzele Capitalei, pe străzile care duc spre u­­zine se văd oameni, zeci de mii de oameni, cu pri­vire dîrză, uimitor de cal­mi şi tenaci, îndreptîn­­du-se spre locul obişnuit de producţie unde au cu­noscut, nu o dată, bucuria succeselor. Toţi cei care au lucrat în această dumi­nică, văd în munca vo­luntară prestată pentru obţinerea unei producţii suplimentare un onest şi sincer act de solidaritate umană. ...UZINA DE MOTOARE ŞI COMPRESOARE „TIM­PURI NOI" DIN BUCU­REŞTI. De la primii paşi se întîmpină­ ardoarea şi seriozitatea cu care se munceşte. întreprinderea, aşa cum au decis salariaţii ei, urmează să obţină pes­te plan, pină la finele anului, beneficii de 3 mi­lioane de lei. „Baza mate­rială, suportul principal pentru îndeplinirea acestor iniţiative este asigurată — precizează Pătru Pavel, se­cretarul comitetului de partid. Pornind de la a­­cest fundament, colectivele de muncă din principalele secţii (turnătorie, prelu­crări mecanice, montaj, sculărie, mecanic-şef) s-au angajat să lucreze în schimburi de 10—12 ore". In numele brigăzii pe care o conduce, tu­rnătorul Gheorghe Barbu declară că sarcinile de producţie vor fi depăşite, în medie, cu 20 la sută. „Vom mun­ci bine, aşa cum am în­văţat. Acum este momen­tul să arătăm priceperea noastră. Aşa întindem noi mina, la nevoie". Propunerile venite , din rîndul colectivului de la „TIMPURI NOI" au darul să ne releve înaltul grad de mobilizare al oameni­lor muncii de aici, intensa preocupare de a da cît mai mult. Membrii secției -prelucrări mecanice au ho-D. VLASCEANU DUMITRU NICU (Continuare in pag. a 3-a) Duminică 24 mai a.c., incepind de la ora 6:30, Bucureştiul a cunoscut afluenţa unei zile obişnuite de lucru, 184 de fabrici şi uzine deschizîndu-şi larg porţile. Zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcjionari, angajaji prin propria lor conştiinta în uriaşul efort de redresare cît mai grabnică a economiei noastre naţionale — lovită crunt în ulti­mele două săptămîni de stihiile apelor dezlănţuite — s-au prezentat la locurile lor de muncă materia­­lizîndu-şi angajamentele luate de a da producţii cît mai mari peste plan. Bilanțul încheiat la sfîrşitul zilei arată, conform datelor centralizate, că valoarea producţiei obfinute duminică 24 mai, s-a ridicat la 84 370 300 lei. Iată cîteva spicuiri din rezultatele obfinute ! e Schimbul I prezent în totalitate la uzinele „Republica", a dat peste pion 506 tone taii termi­nate d e F.R.B.­­ 10 000 tone bumbac şi recondiţionat gratuit 2 tone fire bumbac sosit de la fabricile din Sighişoara. e „Postăvaria Română* : 3 700 mp ţesături. o întreprinderea de materiale de construcţii „7 Noiembrie": 340 000 bucăji cărămizi crude, 120 000 bucăţi finite şi 260 000 bucăji intrate în procesul de ardere. e Fabrica de încălţăminte „Progresul" : 3 000 pe­rechi încălţăminte. e La uzina „Vulcan" s-a turnat 15 tone piese, 10 tone fontă şi s-a forjat peste plan 6 tone piese brute. e întreprinderea „Aurora" a recondiţionat gratuit 15 900 bobine de bumbac şi 1 000 kg fire bumbac sosite de la fabricile din Sighișoara, etc. ...Dovada efortului comun e impresionant ! Motopompele produse de uzina „Timpuri noi“ din Capitală sunt cerute cu aviditate de ogoarele potopite. Colectivul de aici şi-a suplimentat angajamentul iniţial de a da peste plan pînă la sfîrşitul anului o producţie marfă de peste 3 milioane lei INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞ­ESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ziarului „L’HUMANITÉ“ După cum s-a anunţat, la 8 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziarista franceză Marie Rose Pi­­neau, secretar general de redacţie la ziarul „L'Huma­­nite", căreia i-a acordat un interviu. Interviul a fost publicat in ziarul „L’Humanite" d­in 25 mai a.c. ÎNTREBARE : Româ­nia este o ţară în care ritmul de creştere a pro­ducţiei a fost deosebit de important în ultimii ani. Puţini contestă a­­ceasta. Chiar în ţările capitaliste. Ceea ce se uită să se menţioneze este starea în care re­gimul capitalist lăsase o ţară care, deşi înzestra­tă cu importante bogă­ţii naturale, se caracte­riza în ajunul celui de-al doilea război mon­dial printr-un fel de statut semicolonial. RĂSPUNS : România era atunci o ţară care avea o economie slab dezvoltată. Industria se afla într-o fază incipientă şi chiar agricul­tura — din care cea mai mare parte era în mîinile marilor proprietari fun­ciari — se găsea într-o stare de înapoiere. Mono­polurile străine deţineau o parte importantă din bogă­ţiile ţării, în industriile pe­trolieră, carboniferă, chi­mică, metalurgică, precum şi în industria alimentară, îndeosebi, în rafinăriile de zahăr. Toate acestea contri­buiau la accentuarea exploa­tării clasei muncitoare, a poporului român care, se poate afirma, avea în acel moment unul din nivelurile de trai cele mai scăzute din Europa. Această situaţie s-a agra­vat şi mai mult în cursul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafu­lui exercitat în economia , ţării noastre de Germania hitleristă şi distrugerilor cauzate de război. La sfîr­şitul conflictului, producţia scăzuse cu 50 la sută faţă de nivelul existent înainte de dezlănţuirea lui. Plecînd de la această si­tuaţie, clasa muncitoare, puterea populară au trecut, după eliberare, la reorgani­zarea economiei şi la trans­formarea socialistă a ţării. ÎNTREBARE: Ce a întreprins partidul dum­neavoastră pentru ca bogăţiile naturale să fie exploatate în mod ju­dicios ? RĂSPUNS : In anii care au trecut de la cucerirea puterii de către clasa mun­citoare, Partidul Comunist Român, în colaborare cu, celelalte forţe democratice şi progresiste din ţară, a pus pe primul plan proble­ma industrializării Româ­niei pe baze socialiste, pre­cum şi cea a transformării socialiste a agriculturii. Acum, producţia indus­trială globală este de peste 16 ori mai mare decit cea dinainte de război. Româ­nia este astăzi în măsură să satisfacă din producţia sa proprie aproape 70 la sută din necesarul de ma­şini şi utilaje al întregii e­­conomii naţionale ; ea dez­voltă o întreagă serie de ramuri moderne, ca elec­tronica, folosirea energiei nucleare în scopuri paşni­ce, chimia — îndeosebi pro­ducţia de fibre sintetice şi cea de materiale plastice ; ea exportă în numeroase ţări o serie de maşini şi utilaje. La ora actuală, preocu­parea esenţială a partidului nostru, în domeniul econo­miei este asigurarea unui ritm înalt de dezvoltare a industriei. In ultimii 20 de ani, ritmul mediu anual de creştere a fost de circa 14 la sută ; pentru cincinalul următor prevedem o creş­tere medie anuală de peste 10 la sută, accentul fiind pus îndeosebi pe introdu­cerea tehnicii moderne în toate ramurile economiei. ÎNTREBARE : Şi agri­cultura ? Ultima plena­ră a Comitetului Cen­tral şi-a consacrat lu­crările acestei probleme. RĂSPUNS : Doresc să subliniez în primul rând că, în urma încheierii co­lectivizării, în 1962, agri­cultura română a reuşit nu numai să satisfacă necesi­tăţile consumului intern, dar şi să permită o serie de exporturi de produse a­­gro-alimentare. Desigur, în ciuda progre­selor evidente obţinute, noi considerăm că avem încă mult de făcut pentru ca să se poată afirma că pose­dăm o agricultură moder­nă, avansată. Avem în ve­dere o serie de măsuri foarte importante, urmă­rind extinderea irigaţiilor, mecanizării şi folosirii des­coperirilor ştiinţei, măsuri care vor asigura un pro­gres mai rapid al produc­ţiei agricole. In acest scop, noi prevedem un volum important de investiţii ; nu­mai din fondurile de stat se vor aloca pentru susţi­nerea acestui program de ridicare a agriculturii 80 miliarde lei. ÎNTREBARE : Nu este inutil să precizăm pen­tru cititorii francezi că România, care a fost prezentată mult timp ca o ţară agricolă, întîm­pină, chiar în agricultu­ră sa, unele dificultăţi de ordin geografic. RĂSPUNS : Este un ele­ment de care noi ţinem seama în programul nostru. Deşi România are o supra­faţă relativ redusă, există zone în care, în unele peri­oade, se înregistrează un exces de umiditate şi alte­le, destul de întinse, în care există, cîteva luni pe an, o secetă puternică .De aceea acordăm o atenţie specială lucrărilor de asanare, de ameliorare a fertilităţii so­lului, de irigaţii. Ne propu­nem, ca pînă în anul 1975, suprafaţa terenurilor iriga­te să depăşească 2 milioa­ne hectare, faţă de 230 000 ha în 1965. Ceea ce reprezin­tă în ultimă analiză esenţia­lul este omul, munca sa, pen­tru că toate condiţiile geo­grafice, de climat, pot să fie­­îmbunătăţite şi socialismul creează premise de dezvol­tare a agriculturii în cele mai bune condiţii. în acest domeniu, ca şi în altele, partidul nostru a a­­cordat şi continuă să acor­de o atenţie deosebită folo­sirii cuceririlor ştiinţei. Plecăm de la faptul că con­struirea noii societăţi nu ar putea fi realizată decît pe baza ultimelor cuceriri ale ştiinţei, realizărilor ce­lor mai preţioase ale gîn­­dirii umane ; de aceea noi veghem la organizarea ac­tivităţii de cercetare ştiinţi­fică, la introducerea cuceri­rilor ştiinţei în producţie, în întreaga viaţă socială. Astfel am repurtat succe­sele de care vorbeam.­ ÎNTREBARE : Deci, în această ţară, in care si­tuaţia iniţială era de a­­semenea natură încît risca să meargă pe ca­lea ţărilor slab dezvol­tate, socialismul a per­mis­­transformarea radi­cală a orientării. RĂSPUNS: Explicațiile date dovedesc aceasta. Do­ (Continuare în pag. 2­ a) PUHOAIELE SE NĂPUSTESC DIN NOU ASUPRA ORAŞELOR SI SATELOR NOASTRE . In cursul zilei de ieri vremea s-a menţinut în general rece, în toate re­giunile ţării. A mai plouat în sud-estul Bărăganului, în Dobrogea şi, izolat în zona Turnu Măgurele — Alexandria, unde precipi­taţiile au fost reduse. Vîn­­tul a suflat puternic în sud-estul ţării, depăşind 20 m/secundă. In cursul nopţii de 24 spre 25 mai, în zona montană a conti­nuat să ningă. Precipitaţiile care au că­zut în toată ţara în ulti­mele două zile, cu mai mare intensitate în bazi­nul mijlociu şi superior al Tîrnavei, au mărit debite­le rîurilor, provocînd noi inundaţii. Viitura care s-a format pe Tîrnava Mare a depă­şit ieri, cu 25 cm cota de inundaţii la Mediaş. La Sighişoara, nivelul apelor a mai scăzut, dar încă depă­şeşte cu 160 cm cota de inundaţie. Către sfîrşitul zilei de luni viitura a ajuns la Blaj, unde a întrecut cota de inundaţii cu cca. 200 cm. Astăzi, viitura a­­junge în Mureş, provocînd creşterea apelor acestui riu la Alba Iulia cu 50—70 cm. în oraşul Blaj a fost evacuată populaţia din cartierul Veza şi de pe alte cinci străzi, iar de pe valea rîului Tîrnava Mică au fost evacuate parţial co­munele Cetatea de Baltă, Jidvei, Căpîlna, Valea Lun­gă şi Sona, precum şi ani­malele cooperativelor a­­gricole. A fost inundată o porţiune din şoseaua Cop­­şa Mică — Blaj. Tîrnava Mare a inundat pentru a doua oară 700 de case din Sighişoara şi Fabrica de lină, bumbac şi mătase. Luni la amiază apele s-au retras din cea mai mare parte a oraşului. S-a re­luat circulaţia pe şoseaua Tg. Mureş — Sighişoara. Linia C.F.R. Sighişoara — Dameş şi Vinători — Mu­­reni este încă întreruptă. La Tg. Mureş, Sighişoara, Tirnăveni, Luduş şi Re­ghin, pe măsura retragerii apelor, se continuă acţiu­nea de inventariere şi re­cuperare a bunurilor care au fost inundate şi se eva­cuează apa din subsoluri­le clădirilor. In judeţul Sibiu, la Dum­brăveni, 26 din cele 56 de străzi, precum şi localităţi­le Tirnăveni şi Hoghilag au fost inundate. La Me­diaş, apa ridicîndu-se pî­nă la 1,5 m a inundat, a doua oară, cîteva cartiere, precum şi uzinele „Tîrna­va“, „Emailul Roşu“, „A­­utomatica“, fabricile „8 Mai“ şi „Salvconserv“. Ul­timele două unităţi de abia îşi reluau activitatea pro­ductivă după Înlăturarea pagubelor produse de ii­(Continuare in pag. a 5-a) loc Mediaș, in mai multe cartiere ale oraşului au pătruns din nou apele Foto i V. MOLDOVAN — Agerpree Ambasadorii Australiei şi Elveţiei şi-au prezentat scrisorile de acreditare Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Roy Robert Fernandez, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Australiei în Republica Socialistă Ro­mânia, şi pe Alfred William Rappard, care şi-a prezen­tat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Elveţiei în Republi­ca Socialistă România. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul U.R.S.S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit, luni la amiază, pe ambasadorul Uniunii­ So­vietice la Bucureşti, A. V. Basov, la cererea acestuia. La convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului a­­facerilor externe. Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In aceste momente grele, cînd naţiunea noastră socia­listă a fost aspru încercată de calamităţile naturale care s-au abătut asupra u­­nor importante zone ale ţă­rii, oamenii muncii din Bu­cureşti, toţi locuitorii Capi­talei, într-o vibrantă şi de­plină unanimitate, îşi mani­festă sentimentele de pro­fundă şi frăţească solidari­tate cu populaţia sinistrată, îşi exprimă hotărîrea fermă de a se alătura efortului pa­triotic al întregului popor pentru depăşirea marilor dificultăţi ivite şi pentru re­aducerea vieţii şi a activită­ţii economice pe făgaşul lor normal. La chemarea conducerii partidului şi statului , care a organizat cu bărbăţie şi înaltă răspundere vasta ac­tivitate pentru salvarea vie­ţilor omeneşti, pentru limi­tarea cît mai mult posibilă a efectelor destructive ale inundaţiilor , cetăţenii Bucureştiului au răspuns ca un singur om, prin fapte şi numeroase iniţiative, efor­turilor de sprijinire a ju­deţelor calamitate, de apă­rare a celor loviţi sau ame­ninţaţi de cumplita dezlăn­ţuire a naturii. Toţi cei ce muncesc în întreprinderile şi instituţiile bucureştene au desfăşurat o activitate fără răgaz, şi-au concentrat şi mai mult forţele în ve-­­derea realizării unor impor­tante producţii suplimenta­re, care să contribuie la compensarea imenselor pa­gube produse, la realizarea planului producţiei indus­triale pe acest an, însufleţiţi de puternice sentimente de dragoste faţă de patria încercată, faţă de viitorul ei socialist, munci­torii, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din în­treprinderile şi instituţiile bucureştene — analizînd po­sibilităţile din unităţile în care muncesc — se anga­jează să realizeze în plus faţă de angajamentele ini­ţiale o producţie marfă mai mare de 362 milioane lei, să depăşească planul la export cu încă 37 milioane lei, să reducă cheltuielile de pro­ducţie cu încă 29 milioane lei şi să obţină o creştere suplimentară a beneficiilor cu 47 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie marfă de 862 mi­lioane lei, vom livra la ex­port mărfuri în valoare de 117 milioane lei, vom reali­za economii în valoare de 129 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 157 milioane lei, încadraţi cu deplină dă­ruire şi energie in acţiunile de ajutorare a zonelor si­nistrate, lucrătorii din în­treprinderile producătoare de materiale de construcţii aparţinând Consiliului popu­lar municipal şi din alte u­­nităţi vor produce supli­mentar 50 milioane de că­rămizi, 20 000 cahle teraco­tă, 6 000 mc produse din be­ton celular autoclavizat, 3 000 mp uşi şi ferestre, 50 tone tuburi gresie şi altele. Stăpîniţi de simţămintele de nobilă solidaritate cu cei sinistraţi, bucureştenii au subscris o parte din salariu la fondul de ajutorare, fapt ce va permite ca pină la sfîrşitul anului să se reali­zeze din aceste contribuţii un fond de peste 300 mili­oane lei. Pentru a participa nemij­locit la înlăturarea conse­cinţelor grave ale inunda­ţiilor, un important număr de întreprinderi bucureşte­ne au trimis în regiunile calamitate aparatură tehni­ (Continuare în pag. 4-a)

Next