Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-31 / nr. 7010

CITIŢI IN PAG. A 3-a în aceste zile de grea încercare, FEMEIA se dovedeşte a fi aceeaşi iu­bitoare mamă, soţie, tovarăşă de muncă Proletari din toate țârile, uniti-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7010 Duminică 31 mai 1970 6 pagini 30 bani MANIFESTAREA DEPLINEI SOLIDARITĂŢI Răspunzînd cu însufleţire chemării partidului şi sta­tului, colectivele de muncă din întreprinderile indus­triale, şantierele de con­strucţie, unităţile agricole de stat şi instituţiile din Gorj a rămas singurul ju­deţ din ţară asupra căruia nu s-au abătut stihiile natu­rii — s-au angajat din pri­mele clipe, cu toată puterea de muncă, în bătălia de a reduce cu­ mai mult efectul distructiv al calamităţilor ce s-au abătut asupra ţării noastre. Chemarea Comitetu­lui Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România către toţi muncitorii, tehni­cienii, inginerii şi funcţiona­rii din întreprinderile indus­triale şi agricole, de pe şan­tierele de construcţii, din transporturi şi telecomuni­caţii, din instituţii a consti­tuit încă un prilej de în­demn, de exemplu pentru întărirea spiritului de so­lidaritate, trăsătură carac­teristică bine cunoscută a poporului român. Discuţiile purtate în adunările grupe­lor sindicale au scos în evi­denţă în mod impresionant profunda solidaritate tovă­răşească faţă de familiile rămase fără adăpost şi o puternică unitate de voinţă de a contribui la normali­zarea activităţilor sociale şi economice întrerupte. Animaţi de un patriotism fierbinte, gorjenii, aseme­nea Păsării lui Brâncuşi îşi înalţă idealul comun spre a­­tunl senin al înfloririi pa­triei. Ei îşi conjugă eforturi­le morale şi materiale cu preocupările tuturor oame­nilor muncii din România, îşi exprimă toată satisfacţia pentru contribuţia cu care vine Consiliul Central al T­.G.S.R. din bugetul sindi­catelor în ajutorarea judeţe­lor calamitate, stimează şi apreciază fiecare gest, ori­­cît de mica atenţie a fiecă­rui donator. Zilnic sporesc cererile colec­tivelor de muncă de a efectua ore suplimentare, de a presta Ing. VASILE CAZAN preşedintele Consiliului judeţean a sindicatelor Gorj serviciul şi duminica in mod gratuit, iar contravaloarea zilelor lucrate şi a întregii producţii să fie transferată în ajutorul judeţelor sinis-­ trate. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, integraţi cu toate forţele lor în uriaşul efort pe care ţara întreagă îl face pentru a înlătura cit mai grabnic urmările grave ale inundaţiilor găsesc noi soluţii, resurse nebănuite, încredere nemărginită în forţa colectivă şi sporesc angajamentele prinse la în­ceput de an in clocotul în­trecerii socialiste pentru a a­­juta redresarea economică a judeţelor inundate. Edificator este în acest sens sporul la producţia marfă care creşte pe întreg judeţul cu aproape 15 000 000 Iei faţă de angajamentul i­­niţial. Aceasta înseamnă că membrii de sindicat, indife­rent de funcţii şi locuri de muncă — în frunte cu co­muniştii — vor concretiza e­­forturile lor în produse pes­te plan, printre care 65 000 tone cărbune, 2 800 tone ţi­ţei extras, 1 400 000 mc gaze sondă, 2 000 tone ciment, 185 tone cărămizi refractare, 8 000 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 550 mc cherestea de răşinoase şi de fag, 500 mc buşteni de fag şi stejar, 2 000 mp parchet, 800 mp uşi­­şi—ferestre,—10 000 mp—placi aglomerate din lemn* mobilă în valoare de 600 000 lei, con­fecţii de 500 000 lei, şi altele. Organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Gorj, la recomandările Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, la Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România, răspund PRE­ZENT. Aceasta presupune o ancorare tot mai puternică în pulsul vieţii, o tot mai mare receptivitate faţă de munca entuziastă a colec­tivelor din unităţile judeţu­lui de a-şi aduce tot apor­tul la ajutorarea judeţelor bîntuite de stihiile naturii, înţelegeri tacite, ginduri uşor de înţeles, unesc efor­turi comune. întăresc con­vingerea că torentul faptelor izvorîte din înalta conştiin­ţă socialistă a clasei noas­tre muncitoare, ce vor fi în­scrise in cartea de aur a re­construcţiei, va fi infinit mai puternic decit torentele oar­be ale naturii. Pe matca pu­ternicului şuvoi al înfrăţirii şi solidarităţii cu cei sinis­traţi — şuvoi ce încinge în­treaga ţară — inima Gorju­­lui va pulsa importante con­tribuţii materiale şi băneşti rezultate din înmănunch­erea muncii fizice cu cea intelec­tuală, în unităţile industriale mari sau mici, în instituţii, şcoli, spitale, consilii popu­lare etc. —• membrii de sin­dicat şi-au exprimat adeziu­nea unanimă de a contribui cu o zi din salariu şi muncă patriotică duminica pentru recuperarea pagubelor. In (Continuare în pag. a 5-a) întreprinderea „Automa­tica" din Capitală, unitate născută din necesitatea fi­rească de a completa prin profilul ei, echiparea fabri­cilor şi uzinelor noastre cu instalaţii complexe, auto­mate, de o mare fineţe, du­rabilitate şi randament, şi-a impus tot mai mult numele-i prestigios în panoramicul industrial al României so­cialiste, încă de la începu­tul fiinţării ei, nu cu mulţi ani în urmă, aici s-a format în scurt timp un colectiv în­chegat, harnic şi priceput, inteligent şi receptiv la nou, care şi-a însuşit toate siste­mele de fabricaţie, deve­nind specialişti în adevăra­tul sens al cuvîntului. Con­firmarea cea mai deplină a atributelor de mai sus, o dau nu numai marele număr de instalaţii şi aparataj auto­mat montate în diversele termocentrale, fabrici etc., dar mai cu seamă comenzi­le ferme făcute în ultimii ani de multe firme străine. Am ţinut să amintesc aceste as­pecte, pentru a evidenţia puterea şi capacitatea de execuţie a colectivului, po­sibilităţile pe care le are de a se adapta oricînd cerin­ţelor impuse, de a găsi me­reu alte resurse în inepui­zabilul tezaur al forţei co­muniste faţă de angajamen­tul luat, al dăruirii de sine, fără a se afişa ostentativ, modeşti şi hotărîţi pînă la unul. Am pornit de la o cifră : pe anul 1970 colectivul s-a angajat să realizeze o pro­ducţie marfă suplimentară în valoare de 1 775 000 lei. Ca, la scurtă vreme, de la transmiterea impresionante­lor ştiri despre catastrofa­lele inundaţii abătute asu­pra ţării noastre, colectivul, după o scurtă măsurare ra­pidă a posibilităţilor pe care le are şi a potenţialului de care dispune, a hotărît să suplimenteze angajamentul cu încă 4225 000 lei, dintre care,­­ aşa cum afirma to­varăşul ing. ION GEAMBA­­ŞU, directorul întreprinde­rii — 2 700 000 lei vor fi realizaţi în lunile mai şi iu­nie, luni socotite „de vîrf", mai cu seamă în aceste zile, cînd trebuie să se de­pună un maximum de efort pentru a se repara supli­mentar o parte din instala­ţiile automate distruse ale unor uzine din zonele cala­mitate. Prima rezervă care a fost aşezată la baza ultimului angajament suplimentar o constituie creşterea indice­lui de folosire a timpului de lucru. In această privinţă, un preţios ajutor acordat comitetului de direcţie a fost şi este dat de comitetul sindicatului — președinte Nicolae Bîrlănescu — care, îndrumat și ajutat de comi­tetul de partid, a dezbătut cu cele 41 de grupe sindi­cale Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., stabilind o serie de măsuri concrete. Dintre acestea, amintim : informările operative ale li- C. ANDREI (Continuare în pag. 2-a) „Cit mai multe produse peste p­iara are nevoie de ele mai mult ca RESURSE mi$1 DĂRUIRII IZVORĂSC Sil INAITĂ CAPACITATE MORALA Peste 42000 000 lei in „contul omeniei“ 42 185 000 lei. La această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga ţară în contul C.E.C. 2 000. Cele mai substanţiale donaţii în „con­tul omeniei“ le-au făcut cetăţenii Capitalei — 9 448 900 lei, cei ai judeţelor Arad — 2 673 500 Iei, Cluj — 2 280 200 lei, Timiş — 1 774 000 lei, Bihor — 1 697 400 lei şi Argeş — 1 388 500 lei. Printre milioanele de cetăţeni care contribuie pe această cale la ajutorarea populaţiei din jude­ţele grav afectate de inundaţii, se numără şi ele­vii Liceului „Nicolae Bâlcescu“ din Piteşti (suma depusă — 18 000 lei), precum şi cei de la Şcoala generală nr. 1, din aceeaşi localitate — 4 106 lei. (Agerpres) Mulţumim partidului, mulţumim , mulţumim întregului popor pentru grija părinteasca pe care o poartă oamenilor Sînt hotărît să mă mut într-un bloc nou Casa mea este una dintre cele 2 000 de case din Satu Maire care au fost distruse de ape. A fost dărîmată chiar de primele valuri ale Someşului revărsat. Abia am reuşit să scap împreună cu soţia şi un copil. Din barcă am văzut cum se du­ce totul pe coama valurilor înspumate. Au pierit în apă toate lucrurile noastre... Am amintit toate acestea pentru a se putea înţelege marea recunoştinţă pe care am încercat-o atunci cînd am citit în presă Hotărîrea Comitetului Central al P.C.R., a Consiliului de Mi­niştri şi a Consiliului Naţi­onal al Frontului Unităţii Socialiste cu privire la une­le măsuri de ajutorare a ce­lor sinistraţi. Am citit Hotărîrea cu multă atenţie. Ca să fiu sincer la început nu am şti­ut ce să aleg. Să primesc a­­jutorul in bani ce mi se acordă, sau să mă mut în­tr-un bloc, într-un aparta­ment care va d­eveni pro­prietate personală. Ne-am sfătuit întreaga familie și am hotărît să cerem, dacă se va putea, să ne mutăm în­tr-un bloc. In primul rînd pentru că acest lucru va în­semna pentru''mine un aju­tor mai mare decît reclădi­rea vechii case. Apoi blocul ne va oferi condiţii mai bu­ne de trai, condiţii mai bune de învăţătură pentru copil. Fără îndoială, ne gindim cu nostalgie la căsuţa noas­tră. Insă ne-am hotărît să renunţăm la vechea propri­etate şi să primim în bloc un apartament proprietate personala. Am cîntărit bine pînă ne-am decis. Avantaje­le sînt mai mult decît evi­dente. Pînă cînd se vor ter­mina blocurile m-am gindit să-mi încropesc un fel de baracă, pentru a mă adă­posti. Dacă e posibil, prin in­termediul acestor rînduri aş vrea să mă adresez şi celor­lalţi tovarăşi de suferinţă, rămaşi fără case, îndemnîn­­du-i ca, aşa cum am făcut eu, să cumpănească bine înainte, de a opta pentru una sau alta din formele de aju­tor prevăzut în Hotărîre. In afara evidentelor avantaje oferite de bloc, cu cit vom fi mai mulţi cei care vom dori să ne mutăm în apar­tamente de acest fel, cu atît va fi mai uşor de reclădit o­­raşul, cu atît va fi mai u­­şoară sistematizarea acestu­ia. Cu toţii dorim să­ ne ve­dem oraşul mai frumos ca odinioară. In orice caz eu voi renun­ţa la drepturile asupra vechii proprietăţi şi mă voi muta într-un apartament într-un bloc nou, pe care mi-l va pune la dispoziţie Consiliul popular municipal. AMICH MELKHIOR lăcătuş la Fabrica „1 Sep­tembrie“ din Satu Mare AJUTOARE CARE NE ÎNCĂLZESC INIMILE Citind, Hotărîrea privind ajutorarea populaţiei sinis­trate, doresc să-mi exprim adînca ■ mulţumire faţă de conducerea partidului şi statului pentru tot ceea ce face ca noi, cei loviţi de fu­ria apelor, să ne refacem că­minele devastate. Mă nu­măr printre cei cărora nu le-a rămas nimic din ceea ce au agonisit în ani de muncă. Mi-a fost distrusă casa şi toate celelalte lucruri pe care­ le-am avut. Aş vrea să arăt că în aceste zile de grea încercare am simţit, ca de altfel toţi sinistraţii din oraşul nostru, grija par­tidului, dragostea şi solida­ritatea populaţiei de pe pla­iurile ţării pentru a trece a­­ceste momente grele. Ni s-a asigurat adăpost şi hrană pentru întreaga familie — am 3 copii —, iar apoi am primit din darurile trimi­se pentru oraşul Dej — o­­biecte de îmbrăcăminte, în­călţăminte, cazarmament — care ne-au încălzit inimi­le, ne-au făcut să înţelegem o dată mai mult.eu­,de pu­ternică generoasă este so­lidaritatea ce leagă poporul nostru. Recentă Hotărire a parti­dului­ şi guvernului a şi în­ceput să fie aplicată în via­ţă. Eu sunt unul dintre acei care s-au şi bucurat de pre­vederile ei. Terminîndu-se zilele acestea 2 blocuri de locuinţe, mi s-a repartizat şi mie, ca­ şi altor 70 de fami­lii cu copii mai mulţi şi o OCTAVIAN TEREZAN muncitor la Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej (Continuare în pag. 2­ a) Precizări In legătură CU ACORDAREA DE AJUTOARE SINISTRAŢILOR Interviu cu tovarăşul ANDREI PACURARU, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Eco­nomia şi Administraţia Locală Recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, primită în întreaga ţară cu adîncă satisfacţie şi recunoştinţă după cum atestă şi numeroasele ecouri ce ne-au par­venit încă de a doua zi după publicarea ei, preocupă îndeaproape pe toţi cetăţenii din zonele sinistrate, în scrisorile ce ne sosesc la redacţie, mulţi cititori exprimîndu-şi gratitudinea pentru grija pe care le-o poartă partidul şi statul ca să-şi poată reface cit mai grabnic gospodăriile distruse, au cerut şi o serie de lă­muriri cu privire la modalităţile concrete de aplicare a prevederilor Hotărîrii. Făcîndu-ne ecoul acestora, vă rugăm să ne răspundeţi la cîteva întrebări : — O primă precizare priveşte cele 5 000 apar­tamente ce se vor con­strui in anul 1970, peste prevederile planului de stat, în judeţele şi zonele calamitate. Numai aces­tea vor fi afectate sinis­traţilor ? — Aşa cum prevede Ho­tărîrea, cele 5 000 aparta­mente reprezintă o investi­ţie suplimentară pe anul 1970. Ele se adaugă fondu-Interviu realizat de C. FUGARU (Continuare în pag. 2-a) Primiri la tovarăşii! NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit în dimi­neaţa zilei de 30 mai a.c. pe Jean de Lipkowski, secretar de stat la Minis­terul Afacerilor Externe al Franţei, membru al guvernului. La primire au luat parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, şi George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, amba­sadorul Franţei la Bu­cureşti. Cu acest prilej, a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială. La 30 mai, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nasser Sadri, guvernatorul provin­ciei Fars din Iran, cu soţia, care fac o vizită în ţara noastră. La primire a participat Gheorghe Necula, preşedintele Consiliului popular al judeţulu­i Ilfov. A luat parte Soltan H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a Întreţinut cordial cu oaspeţii iranieni. Tovarăşul Santiap Carrillo­ a sosit in Capitală La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, sîmbătă la amiază a sosit la Bucureşti tovarăşul Santiago Carrillo, secre­tar general al Partidului Comunist din Spa­nia. La sosire, pe aeroportul internaţional Bu­­cureşti-Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid.­­ ★ In aceeaşi zi, la C.C. al P.C.R. au început convorbirile între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo. Au participat, din partea P.C. din Spania tovarăşul Ramon Mendezona, membru al Co­mitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmos­feră de prietenie, caldă şi tovărăşească. INSULA MARE A BRĂILEI NU VA CEDA Şaptezeci şi două de mii de hectare, o producţie anuală esti­mată numai la porumb la 270 000 tone — acesta este un adevă­rat Bărăgan între ape. Periclitată de creşterea neobişnuită a Du­nării, insula este apărată de peste 70 de zile de mii de oameni — muncitori, membri ai gărzilor patriotice, militari, salariaţii între­prinderii agricole de stat, ţărani. Ziua şi noaptea, aici s-a făcut şi se face tot ce este omeneşte posibil pentru ca digul să nu cedeze nici măcar cu un centimetru. S-au plantat aproape 200 000 de ţăruşi, legaţi între ei prin fascine, au fost aşezaţi pe diguri zeci de mii de saci umpluţi cu pămînt, pentru a se atenua furia va­lurilor. De două zile vîntul, aducător de valuri, a încetat. A ieşit soa­rele. Condiţiile de lucru sint mai prielnice. Hotărîrea de a apăra „Bărăganul dintre ape" a rămas însă aceeaşi — nestrămutată. Oameni tineri, muncitori din Brăila, studenţi sosiţi din Bucu­reşti, înlătură, cu multă muncă, urmările furtunii de la începutul săptămînii care a afectat parţial siguranţa digului în sectorul Măraşu (clişeul din strigoi). Hotărîrea­ lor— pe aici apa — va trece ! Sub pavăza sigură a braţelor care « apără digul, munca cîm­­pului îşi desfăşoară cursul normal. La Ferma nr. 2 Rusavg — una din cele 41 ferme din insulă*— se proşeşte’porumbul (clişeul din centru). Se anunţă o recoltă bogată ! în altă zonă a digului, a cărui lungime totală este de 156 km, la sectorul Salcia, ostaşi ai forţelor noastre armate execută lu­crări de supraînălţare a digului. (Clişeul din dreapta). Eforturile tuturor au un singur ţel : apărarea recoltelor. Şi hotărîrea unani­mă a muncitorilor, militarilor, studenţilor este unică . CÎND APE­LE ÎNVOLBURATE ALE DUNĂRII VOR ATINGE COTA MAXIMA. IN JURUL ZILEI DE 10 IUNIE, INSULA MARE A BRĂILEI NU VA CEDA.

Next