Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-31 / nr. 7010
CITIŢI IN PAG. A 3-a în aceste zile de grea încercare, FEMEIA se dovedeşte a fi aceeaşi iubitoare mamă, soţie, tovarăşă de muncă Proletari din toate țârile, uniti-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7010 Duminică 31 mai 1970 6 pagini 30 bani MANIFESTAREA DEPLINEI SOLIDARITĂŢI Răspunzînd cu însufleţire chemării partidului şi statului, colectivele de muncă din întreprinderile industriale, şantierele de construcţie, unităţile agricole de stat şi instituţiile din Gorj a rămas singurul judeţ din ţară asupra căruia nu s-au abătut stihiile naturii — s-au angajat din primele clipe, cu toată puterea de muncă, în bătălia de a reduce cu mai mult efectul distructiv al calamităţilor ce s-au abătut asupra ţării noastre. Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile industriale şi agricole, de pe şantierele de construcţii, din transporturi şi telecomunicaţii, din instituţii a constituit încă un prilej de îndemn, de exemplu pentru întărirea spiritului de solidaritate, trăsătură caracteristică bine cunoscută a poporului român. Discuţiile purtate în adunările grupelor sindicale au scos în evidenţă în mod impresionant profunda solidaritate tovărăşească faţă de familiile rămase fără adăpost şi o puternică unitate de voinţă de a contribui la normalizarea activităţilor sociale şi economice întrerupte. Animaţi de un patriotism fierbinte, gorjenii, asemenea Păsării lui Brâncuşi îşi înalţă idealul comun spre atunl senin al înfloririi patriei. Ei îşi conjugă eforturile morale şi materiale cu preocupările tuturor oamenilor muncii din România, îşi exprimă toată satisfacţia pentru contribuţia cu care vine Consiliul Central al T.G.S.R. din bugetul sindicatelor în ajutorarea judeţelor calamitate, stimează şi apreciază fiecare gest, oricît de mica atenţie a fiecărui donator. Zilnic sporesc cererile colectivelor de muncă de a efectua ore suplimentare, de a presta Ing. VASILE CAZAN preşedintele Consiliului judeţean a sindicatelor Gorj serviciul şi duminica in mod gratuit, iar contravaloarea zilelor lucrate şi a întregii producţii să fie transferată în ajutorul judeţelor sinis- trate. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, integraţi cu toate forţele lor în uriaşul efort pe care ţara întreagă îl face pentru a înlătura cit mai grabnic urmările grave ale inundaţiilor găsesc noi soluţii, resurse nebănuite, încredere nemărginită în forţa colectivă şi sporesc angajamentele prinse la început de an in clocotul întrecerii socialiste pentru a ajuta redresarea economică a judeţelor inundate. Edificator este în acest sens sporul la producţia marfă care creşte pe întreg judeţul cu aproape 15 000 000 Iei faţă de angajamentul iniţial. Aceasta înseamnă că membrii de sindicat, indiferent de funcţii şi locuri de muncă — în frunte cu comuniştii — vor concretiza eforturile lor în produse peste plan, printre care 65 000 tone cărbune, 2 800 tone ţiţei extras, 1 400 000 mc gaze sondă, 2 000 tone ciment, 185 tone cărămizi refractare, 8 000 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 550 mc cherestea de răşinoase şi de fag, 500 mc buşteni de fag şi stejar, 2 000 mp parchet, 800 mp uşişi—ferestre,—10 000 mp—placi aglomerate din lemn* mobilă în valoare de 600 000 lei, confecţii de 500 000 lei, şi altele. Organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Gorj, la recomandările Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, la Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, răspund PREZENT. Aceasta presupune o ancorare tot mai puternică în pulsul vieţii, o tot mai mare receptivitate faţă de munca entuziastă a colectivelor din unităţile judeţului de a-şi aduce tot aportul la ajutorarea judeţelor bîntuite de stihiile naturii, înţelegeri tacite, ginduri uşor de înţeles, unesc eforturi comune. întăresc convingerea că torentul faptelor izvorîte din înalta conştiinţă socialistă a clasei noastre muncitoare, ce vor fi înscrise in cartea de aur a reconstrucţiei, va fi infinit mai puternic decit torentele oarbe ale naturii. Pe matca puternicului şuvoi al înfrăţirii şi solidarităţii cu cei sinistraţi — şuvoi ce încinge întreaga ţară — inima Gorjului va pulsa importante contribuţii materiale şi băneşti rezultate din înmănuncherea muncii fizice cu cea intelectuală, în unităţile industriale mari sau mici, în instituţii, şcoli, spitale, consilii populare etc. —• membrii de sindicat şi-au exprimat adeziunea unanimă de a contribui cu o zi din salariu şi muncă patriotică duminica pentru recuperarea pagubelor. In (Continuare în pag. a 5-a) întreprinderea „Automatica" din Capitală, unitate născută din necesitatea firească de a completa prin profilul ei, echiparea fabricilor şi uzinelor noastre cu instalaţii complexe, automate, de o mare fineţe, durabilitate şi randament, şi-a impus tot mai mult numele-i prestigios în panoramicul industrial al României socialiste, încă de la începutul fiinţării ei, nu cu mulţi ani în urmă, aici s-a format în scurt timp un colectiv închegat, harnic şi priceput, inteligent şi receptiv la nou, care şi-a însuşit toate sistemele de fabricaţie, devenind specialişti în adevăratul sens al cuvîntului. Confirmarea cea mai deplină a atributelor de mai sus, o dau nu numai marele număr de instalaţii şi aparataj automat montate în diversele termocentrale, fabrici etc., dar mai cu seamă comenzile ferme făcute în ultimii ani de multe firme străine. Am ţinut să amintesc aceste aspecte, pentru a evidenţia puterea şi capacitatea de execuţie a colectivului, posibilităţile pe care le are de a se adapta oricînd cerinţelor impuse, de a găsi mereu alte resurse în inepuizabilul tezaur al forţei comuniste faţă de angajamentul luat, al dăruirii de sine, fără a se afişa ostentativ, modeşti şi hotărîţi pînă la unul. Am pornit de la o cifră : pe anul 1970 colectivul s-a angajat să realizeze o producţie marfă suplimentară în valoare de 1 775 000 lei. Ca, la scurtă vreme, de la transmiterea impresionantelor ştiri despre catastrofalele inundaţii abătute asupra ţării noastre, colectivul, după o scurtă măsurare rapidă a posibilităţilor pe care le are şi a potenţialului de care dispune, a hotărît să suplimenteze angajamentul cu încă 4225 000 lei, dintre care, aşa cum afirma tovarăşul ing. ION GEAMBAŞU, directorul întreprinderii — 2 700 000 lei vor fi realizaţi în lunile mai şi iunie, luni socotite „de vîrf", mai cu seamă în aceste zile, cînd trebuie să se depună un maximum de efort pentru a se repara suplimentar o parte din instalaţiile automate distruse ale unor uzine din zonele calamitate. Prima rezervă care a fost aşezată la baza ultimului angajament suplimentar o constituie creşterea indicelui de folosire a timpului de lucru. In această privinţă, un preţios ajutor acordat comitetului de direcţie a fost şi este dat de comitetul sindicatului — președinte Nicolae Bîrlănescu — care, îndrumat și ajutat de comitetul de partid, a dezbătut cu cele 41 de grupe sindicale Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., stabilind o serie de măsuri concrete. Dintre acestea, amintim : informările operative ale li- C. ANDREI (Continuare în pag. 2-a) „Cit mai multe produse peste piara are nevoie de ele mai mult ca RESURSE mi$1 DĂRUIRII IZVORĂSC Sil INAITĂ CAPACITATE MORALA Peste 42000 000 lei in „contul omeniei“ 42 185 000 lei. La această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga ţară în contul C.E.C. 2 000. Cele mai substanţiale donaţii în „contul omeniei“ le-au făcut cetăţenii Capitalei — 9 448 900 lei, cei ai judeţelor Arad — 2 673 500 Iei, Cluj — 2 280 200 lei, Timiş — 1 774 000 lei, Bihor — 1 697 400 lei şi Argeş — 1 388 500 lei. Printre milioanele de cetăţeni care contribuie pe această cale la ajutorarea populaţiei din judeţele grav afectate de inundaţii, se numără şi elevii Liceului „Nicolae Bâlcescu“ din Piteşti (suma depusă — 18 000 lei), precum şi cei de la Şcoala generală nr. 1, din aceeaşi localitate — 4 106 lei. (Agerpres) Mulţumim partidului, mulţumim , mulţumim întregului popor pentru grija părinteasca pe care o poartă oamenilor Sînt hotărît să mă mut într-un bloc nou Casa mea este una dintre cele 2 000 de case din Satu Maire care au fost distruse de ape. A fost dărîmată chiar de primele valuri ale Someşului revărsat. Abia am reuşit să scap împreună cu soţia şi un copil. Din barcă am văzut cum se duce totul pe coama valurilor înspumate. Au pierit în apă toate lucrurile noastre... Am amintit toate acestea pentru a se putea înţelege marea recunoştinţă pe care am încercat-o atunci cînd am citit în presă Hotărîrea Comitetului Central al P.C.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste cu privire la unele măsuri de ajutorare a celor sinistraţi. Am citit Hotărîrea cu multă atenţie. Ca să fiu sincer la început nu am ştiut ce să aleg. Să primesc ajutorul in bani ce mi se acordă, sau să mă mut într-un bloc, într-un apartament care va deveni proprietate personală. Ne-am sfătuit întreaga familie și am hotărît să cerem, dacă se va putea, să ne mutăm într-un bloc. In primul rînd pentru că acest lucru va însemna pentru''mine un ajutor mai mare decît reclădirea vechii case. Apoi blocul ne va oferi condiţii mai bune de trai, condiţii mai bune de învăţătură pentru copil. Fără îndoială, ne gindim cu nostalgie la căsuţa noastră. Insă ne-am hotărît să renunţăm la vechea proprietate şi să primim în bloc un apartament proprietate personala. Am cîntărit bine pînă ne-am decis. Avantajele sînt mai mult decît evidente. Pînă cînd se vor termina blocurile m-am gindit să-mi încropesc un fel de baracă, pentru a mă adăposti. Dacă e posibil, prin intermediul acestor rînduri aş vrea să mă adresez şi celorlalţi tovarăşi de suferinţă, rămaşi fără case, îndemnîndu-i ca, aşa cum am făcut eu, să cumpănească bine înainte, de a opta pentru una sau alta din formele de ajutor prevăzut în Hotărîre. In afara evidentelor avantaje oferite de bloc, cu cit vom fi mai mulţi cei care vom dori să ne mutăm în apartamente de acest fel, cu atît va fi mai uşor de reclădit oraşul, cu atît va fi mai uşoară sistematizarea acestuia. Cu toţii dorim să ne vedem oraşul mai frumos ca odinioară. In orice caz eu voi renunţa la drepturile asupra vechii proprietăţi şi mă voi muta într-un apartament într-un bloc nou, pe care mi-l va pune la dispoziţie Consiliul popular municipal. AMICH MELKHIOR lăcătuş la Fabrica „1 Septembrie“ din Satu Mare AJUTOARE CARE NE ÎNCĂLZESC INIMILE Citind, Hotărîrea privind ajutorarea populaţiei sinistrate, doresc să-mi exprim adînca ■ mulţumire faţă de conducerea partidului şi statului pentru tot ceea ce face ca noi, cei loviţi de furia apelor, să ne refacem căminele devastate. Mă număr printre cei cărora nu le-a rămas nimic din ceea ce au agonisit în ani de muncă. Mi-a fost distrusă casa şi toate celelalte lucruri pe care le-am avut. Aş vrea să arăt că în aceste zile de grea încercare am simţit, ca de altfel toţi sinistraţii din oraşul nostru, grija partidului, dragostea şi solidaritatea populaţiei de pe plaiurile ţării pentru a trece aceste momente grele. Ni s-a asigurat adăpost şi hrană pentru întreaga familie — am 3 copii —, iar apoi am primit din darurile trimise pentru oraşul Dej — obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, cazarmament — care ne-au încălzit inimile, ne-au făcut să înţelegem o dată mai mult.eu,de puternică generoasă este solidaritatea ce leagă poporul nostru. Recentă Hotărire a partidului şi guvernului a şi început să fie aplicată în viaţă. Eu sunt unul dintre acei care s-au şi bucurat de prevederile ei. Terminîndu-se zilele acestea 2 blocuri de locuinţe, mi s-a repartizat şi mie, ca şi altor 70 de familii cu copii mai mulţi şi o OCTAVIAN TEREZAN muncitor la Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej (Continuare în pag. 2 a) Precizări In legătură CU ACORDAREA DE AJUTOARE SINISTRAŢILOR Interviu cu tovarăşul ANDREI PACURARU, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală Recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, primită în întreaga ţară cu adîncă satisfacţie şi recunoştinţă după cum atestă şi numeroasele ecouri ce ne-au parvenit încă de a doua zi după publicarea ei, preocupă îndeaproape pe toţi cetăţenii din zonele sinistrate, în scrisorile ce ne sosesc la redacţie, mulţi cititori exprimîndu-şi gratitudinea pentru grija pe care le-o poartă partidul şi statul ca să-şi poată reface cit mai grabnic gospodăriile distruse, au cerut şi o serie de lămuriri cu privire la modalităţile concrete de aplicare a prevederilor Hotărîrii. Făcîndu-ne ecoul acestora, vă rugăm să ne răspundeţi la cîteva întrebări : — O primă precizare priveşte cele 5 000 apartamente ce se vor construi in anul 1970, peste prevederile planului de stat, în judeţele şi zonele calamitate. Numai acestea vor fi afectate sinistraţilor ? — Aşa cum prevede Hotărîrea, cele 5 000 apartamente reprezintă o investiţie suplimentară pe anul 1970. Ele se adaugă fondu-Interviu realizat de C. FUGARU (Continuare în pag. 2-a) Primiri la tovarăşii! NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit în dimineaţa zilei de 30 mai a.c. pe Jean de Lipkowski, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, membru al guvernului. La primire au luat parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi George Macovescu, prim-adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. La 30 mai, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nasser Sadri, guvernatorul provinciei Fars din Iran, cu soţia, care fac o vizită în ţara noastră. La primire a participat Gheorghe Necula, preşedintele Consiliului popular al judeţului Ilfov. A luat parte Soltan H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a Întreţinut cordial cu oaspeţii iranieni. Tovarăşul Santiap Carrillo a sosit in Capitală La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîmbătă la amiază a sosit la Bucureşti tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ In aceeaşi zi, la C.C. al P.C.R. au început convorbirile între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo. Au participat, din partea P.C. din Spania tovarăşul Ramon Mendezona, membru al Comitetului Executiv al P.C. din Spania, iar din partea P.C.R. tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, caldă şi tovărăşească. INSULA MARE A BRĂILEI NU VA CEDA Şaptezeci şi două de mii de hectare, o producţie anuală estimată numai la porumb la 270 000 tone — acesta este un adevărat Bărăgan între ape. Periclitată de creşterea neobişnuită a Dunării, insula este apărată de peste 70 de zile de mii de oameni — muncitori, membri ai gărzilor patriotice, militari, salariaţii întreprinderii agricole de stat, ţărani. Ziua şi noaptea, aici s-a făcut şi se face tot ce este omeneşte posibil pentru ca digul să nu cedeze nici măcar cu un centimetru. S-au plantat aproape 200 000 de ţăruşi, legaţi între ei prin fascine, au fost aşezaţi pe diguri zeci de mii de saci umpluţi cu pămînt, pentru a se atenua furia valurilor. De două zile vîntul, aducător de valuri, a încetat. A ieşit soarele. Condiţiile de lucru sint mai prielnice. Hotărîrea de a apăra „Bărăganul dintre ape" a rămas însă aceeaşi — nestrămutată. Oameni tineri, muncitori din Brăila, studenţi sosiţi din Bucureşti, înlătură, cu multă muncă, urmările furtunii de la începutul săptămînii care a afectat parţial siguranţa digului în sectorul Măraşu (clişeul din strigoi). Hotărîrea lor— pe aici apa — va trece ! Sub pavăza sigură a braţelor care « apără digul, munca cîmpului îşi desfăşoară cursul normal. La Ferma nr. 2 Rusavg — una din cele 41 ferme din insulă*— se proşeşte’porumbul (clişeul din centru). Se anunţă o recoltă bogată ! în altă zonă a digului, a cărui lungime totală este de 156 km, la sectorul Salcia, ostaşi ai forţelor noastre armate execută lucrări de supraînălţare a digului. (Clişeul din dreapta). Eforturile tuturor au un singur ţel : apărarea recoltelor. Şi hotărîrea unanimă a muncitorilor, militarilor, studenţilor este unică . CÎND APELE ÎNVOLBURATE ALE DUNĂRII VOR ATINGE COTA MAXIMA. IN JURUL ZILEI DE 10 IUNIE, INSULA MARE A BRĂILEI NU VA CEDA.