Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)

1970-06-03 / nr. 7012

Pagina a 2-a ÎN ACESTE ZILE RECONSTRUCŢIA PRINCIPALUL OBIECTIV DE LUPTA AL OAMENILOR MUNCII DIN UZINE ŞI DE PE OGOARE JUDEŢUL MUREŞ: Zile de maxime eforturi, zile bogate în realizări • Peste tot, ziua şi noaptea, se munceşte cu abnegaţie • La Com­binatul chimic din Tîrnăveni primele instalaţii au început să producă • în ciuda greutăţilor provocate de inundaţii colectivul de la „Electro-Mureş" a satisfăcut o parte din obligaţiile con­tractuale • în numeroase întreprinderi, producţie peste preve­derile planului la zi şi în judeţul Mureş, viaţa economica din întreprinde­rile avariate de furia apelor începe să pulseze din nou. La fiecare loc de muncă, ziua şi noaptea, retina înre­gistrează abnegaţia gene­rală a oamenilor, neastîm­­părul acestora de a se de­păşi, de a şterge urmele miloase ale apelor deslăn­­ţuite. Ziua de duminică a fost 0 zi de muncă intensă. La Combinatul Chimic Tîrnă­veni, echipa maistrului Ale­xandru Gănfălean a lucrat incepînd de sîmbătă 42 de ore încontinuu, pentru repu­nerea în funcţiune a insta­laţiilor electrice de la Secţia chimică. în faptul zilei de 1 iunie, utilajele au pornit din nou, zumzetul lor răs­plătind cu prisosinţă truda de atîtea ore. La secţia bi­­cromat a început cu 5 zile mai devreme alimentarea contorului rotativ şi s-a por­nit freza de filtrare în ve­derea repunerii în funcţiune şi a acestei secţii. Eforturi de o incredibilă tenacitate se depun aici pentru refacerea cuptoare­lor de carbid 1, 2 şi 3. Tra­gerea cablului subteran de înaltă tensiune la aceste cuptoare a fost efectuată de echipa maistrului Aurel Nis­­tor. La repunerea în funcţi­une a acestor cuptoare a lucrat multe ore peste pro­gramul obişnuit şi formaţia maistrului László Gheorghe. O muncă încordată depun şi lucrătorii de la atelierul mecanic central. Mîinile a­­cestor oameni nu cunosc o­­dihnă, aşa cum nu cunosc odihnă nici cei din forma­ţia condusă de Gheorghe Rogna, care şi-a luat anga­jamentul să încheie lucrările de modificare a sistemului de alimentare a cuptoarelor de var cu 15­­zile mai de­vreme. La secţia de oxigen, secţie repusă de cîteva zile în funcţiune s-au şi realizat în contul sarcinilor de plan, ieri, 2122 m3 de oxigen. Echipele conduse de Petru Geza, Vaier Moldovan şi Ioan Drăghici au realizat în cursul zilei de duminică 90 de tone de sulfat de alumi­niu, cu 10 tone peste reali­zările obţinute într-o zi o­­bişnuită de dinaintea cala­mităţilor. ...La fabricile „23 August", de Confecţii şi la Electro- Mureş din Tg. Mureş am în­­tîlnit acelaşi ritm alert, ca­racteristic acestor zile de maximă încordare. La Electro-Mureş, de pildă, paralel cu activitatea productivă desfăşurată în secţiile intrate total sau par­ţial în procesul de producţie normal, importante forţe au fost mobilizate duminică p­­entru înlăturarea urmelor lsate de calamităţi in cele­lalte secţii. Au fost urgen­tate, pe cit posibil, lucrările la partea electrică, în pre­zent această întreprindere, atit de greu lovită, lucrează cu 90 g/s din capacitatea sa. In ciuda greutăţilor imense provocate de inundaţii, în­treprinderea a satisfăcut to­tuşi o parte din contractele cu beneficiarii. Electronica­ Bucureşti, de exemplu, a primit la timp cordoanele electrice pentru radio şi te­levizoare. Notăm de asemenea că la Fabrica de pielărie şi mă­nuşi din Tg. Mureş sarcinile de plan la producţia glo­bală pe luna mai au fost depăşite cu 1 milion de lei, iar duminică 31 mai s-au realizat peste planul la zi 560 perechi mănuşi. La fa­brica de cărămizi din Mu­reşeni s-au produs şi livrat duminică peste prevederile planului 180 mii bucăţi că­rămizi, 35.000 bucăţi ţigle şi 120 mii bucăţi blocuri echi­valente... ...Calmul, abnegaţia şi disciplina sunt în aceste zile atribute supreme ale conşti­inţei muncitoreşti, plămădită şi formată la şcoala muncii. GHEORGHE TOCACIU Dîrzenia şi abnegaţia oamenilor învingătoare şi pe drumurile rutiere Pe întinsele căi de comu­nicaţie rutieră aflate sub îngrijirea Direcţiei regio­nale de drumuri şi poduri Braşov (in total peste 1500 km şosele naţionale din cinci judeţe : Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghi­ta) au fost distruse sau a­­variate­­de furia dezlănţuită a apelor numeroase porţi­uni de şosele. In judeţul Mureş, de e­­xemplu, s-au înregistrat, in 70 de puncte, avarii, rup­turi, alunecări, distrugeri de ziduri de protecţie, iar 15 poduri au suferit deterio­rări parţiale şi totale. Pe D. N. 13 Braşov—Sighişoa­ra—Tg. Mureş, de pildă, s-a produs o alunecare aprecia­bilă de teren in zonă kilo­metrilor 147—140. Era sin­gurul drum de legătură in­tre Braşov—Tg. Mureş şi nordul Ardealului. Circula­ţia n-a fost insă suspenda­­tă pentru mult timp. Har­nicul colectiv al secţiei de drumuri din Tg. Mureş, condus de ing. Constantin J­itirică, a acţionat prompt, cu toate forţele, pentru re­facerea drumului. Au fost concentrate aici buldozere, autocamioane, importante cantităţi de materiale. Oa­menii au muncit in schim­­buri prelungite zi şi noap­te. S-au efectuat lucrări de consolidare, s-au amenajat rute ocolitoare. După ore întregi fie muncă încordată şoseaua a fost redată circu­laţiei. Dirzenie şi abnegaţie au manifestat lucrătorii din cadrul Regionalei de dru­muri şi poduri şi in celelal­te zone avariate. La punc­tul Praid, al DN 13 A, de pildă, apele dezlănţuite au depozitat intr-un timp scurt peste 5,7­ mc de m­i­ şi alte materiale, grosimea stratu­lui alungînd 2—3 m. Pe o vreme ploioasă, muncitorii, şefii de echipă şi maiştrii, de la secţia de drumuri Miercurea Ciuc, în frunte cu conducătorul unităţii, ing. I Maghiar, au dus o luptă aprigă, folosind toa­te mi­nacele ce le-au avut la indemînă, reuşind astfel ca în mai puţin de 20 de ore să elibereze şoseaua, re­­dind-o circulaţiei. Şi in faţa colectivului condus de Inginerul Andrei Lorinţ, de la secţia dru­muri Sf. Gheorghe s-a ridi­cat in aceste zile o proble­mă destul de complexă şi grea de DN 10, la km 37, năvalnicele ape favorizau alunecarea drumului. Inter­venind rapid, colectivul secţiei a efectuat lucrări de consolidare, eliminind pe­ricolul de alunecare. Dru­mul işi păstrează acum ve­chea înfăţişare existînd de­plină siguranţă în desfăşu­rarea circulaţiei. în aceste zile, harnicii şi entuziaştii salariaţi ai Di­recţiei regionale de dru­muri şi poduri din Braşov au efectuat numeroase in­tervenţii prompte şi eficien­te. Men ionăm că in mij­locul lor, la punctele de lu­cru mai greu lovite, s-au aflat­ în permanenţă direc­torul întreprinderii, ing. Marin Ghiţă, inginerii Ro­mulus Mărginean şi Teofil Lupşa d­in cadrul serviciu­lui întreţinere, cit şi tehni­cianul Mircea Vlaicu, pre­şedintele comitetului sindi­catului. Prin munca sa ne­obosită, acest harnic colec­tiv a adus o mare contri­buţie la buna desfăşurare a activităţii economice în ju­deţele din raza sa de acti­vitate. IT­RE MIHAI EA corespondent al ziarului „Munca“ (Urmare din pag. l­ a) MOBILIZARE MASIVĂ hotărit să nu precupeţească nici un efort­­hier­ind toate sîmbetele ca zi normală (in loc de o jumătate de zi), cit si duminicile, cind vor fi so­licitaţi. Asemenea discuţii au fost purtate şi cu alte colec­tive printre care amintim pe cele din întreprinderile de­­­construcţii-montaj, din pe­­tro­chimie, de la grupul in­dustrial de foraj extracţie etc. Aici, la grupul de foraj, ca să dau un exemplu, an­gajamentele au fost majorate de­ la 1­41 000 lei la producţia marfă la 1 450 000 lei. Acţi­unea lor principală a fost canalizată spre creşterea in­dicelui de folosire a maşi­nilor şi utilajelor obţinîn­­du-se rezultate bune şi foar­te bune. Datorită concentră­rii maşinilor, a reorganizării schimburilor, coeficientul de utilizare a fondului de timp a crescut numai la strungă­­rie la 89 la sută, iar cel de utilizare a schimburilor la 2,2. La uzinele de autoturisme, de motoare electrice şi la ,,Textila“ s-a hotărit să se lucreze un program prelungit, cit şi o duminică pe lună de către fiecare schimb, în aşa fel, încît în toate dumi­nicile, pînă la sfîrşitul anu­lui, să se obţină producţii suplimentare La întreprin­derea de poduri metalice şi prefabricate din beton s-au introdus în lucru d­in iniţia­tivă proprie aprobată de mi­nister, 7 poduri de dimensi­uni mici pentru zonele cala­mitate, iar pînă la 2 iunie vor fi date peste plan 3 000 traverse necesare căilor fe­rate distruse, pînă'' la sfirjji­­tul anului tim­pind să fie rea­lizate suplimentar ,î­n­c­ă 30 (100 bucăți. Doresc, să reli­efez ,activitatea unui colec­tiv entuziast. E vorba de În­treprinderea de prefabricate și elemente de construcții, care, , mţelegîrtd solicitările maxime ale tarii, nevoile el­ocute de materiale de con­strucții a hotărit, în urma analizelor și studiilor, supli­mentarea angajamentului lor cu încă 2 milioane lei. Din prefabricatele pe care le vor da peste plan cit și din eco­nomiile la diverse materiale, se vor putea construi 50 de apartamente cît şi 100 de prefabricate pentru instala­ţii, necesare la alte 100 de a­­partamente. Depunînd eforturi susţinu­te in vederea suplimentării planului cu materiale de con­strucţii, colectivele din în­treprinderile de industrie lo­cală vor da peste angajamen­tul iniţial 400 tone var, 200 tone filer, 5 000 tone calcar, 6 000 bucăţi cahle, 1 000 mp uşi şi ferestre, etc Dar aces­te acţiuni au cuprins totali­tatea întreprinderilor jude­ţului Argeş. Analizîndu-şi posibilităţile Trustul de con­strucţii Argeş s-a angajat să economisească 09 tone me­tal, 810 tone ciment, 102 mc. cherestea, etc. — toate­resu­­plimentate, valoarea totală ridicîndu-se la 624 600 lei. Uzina mecanică „Muscel“, a preluat-încă de acum-­ 10 zile executarea operaţiilor de strunjire a 3 000 de carcase din producţia Întreprinderii ,,Republica“ din Reghin, iar de la „Electromureş“, cu care a rolabo­.­.. a executat gratuit danturarea la 40 de roţi şi canelarea a 3 axe mari, confecţionindu-le gratuit, şi două stanţe. întreprinderea ,,Textila" din Piteşti a re­condiţionat gratuit de la di­verse fabrici avariate 5 000 m­.C, ţesături şi 3 tone de bumbac. Acum două zile, au fost primite alte importante cantităţi. Consiliul judeţean al sin­dicatelor in­ colaborare cu Consiliul municipal a întoc­mit un amplu plan de acţi­uni care vizează activitatea următoarelor luni. Dintre a­­cestea aş aminti numai una singură : organizarea de con­sfătuiri cu inovatorii in toa­te Întreprinderile judeţului in vederea antrenării a cit mai mulţi ingineri şi teh­nicieni, dar mai cu seamă a muncitorilor in această vas­tă şi importantă acţiune. Am pornit de la sarcina care re­vine sindicatelor din ţara noastră privind angajamen­tul pe care şi l-au luat de a economisi in acest an un miliard de lei. Angajamen­tul nostru iniţial a fost de 98 milioane, dar, din discu­ţiile purtate cu factori de răspundere, cu oameni ai muncii s-a ajuns la conclu­zia că acest angajament poa­te şi trebuie să fie suplimen­tat deoarece exis­tă incă su­ficiente rezerve nevalorifi­cate. Toate colectivele întreprin­derilor noastre sunt pe de­plin responsabile, sunt­ hotă­­rîte să-şi aducă un maxi­mum de contribuţie la efor­tul general al tării privind recuperarea pierderilor sufe­rite, pentru ridicarea bună­stării intregii națiuni. MUNKA Intre Tîrgu-Mureş şi Luduş, pe albia Mureşului se află comuna C­IPRU. După zilele grele ale ca­lamităţilor bilanţul e trist , 40 de gospodării indi­viduale au fost şterse de pe faţa pămintului. Alte 45 de case sunt grav avariate. Cu ajutorul dat de stat, cu sprijinul întregii ţări, comuna va fi refăcută. Locuitorii comunei au în­ceput, după un plan bine chibzuit, turnarea noilor fundaţii (clişeul de sus). Curia apelor a trecut. Ogoarele din CIPRU au ră­mas acoperite de noroaie. Dar oamenii nu se dau bătuţi. Reiau totul de la capăt. Pe locurile care au fost inundate, cooperatorii folosind fiecare zi bună de lucru execută lucrări de insăminţare, de plan­tare a legumelor, de într­aţinere a culturilor. (Cli­şeul de jos). Foto : A MIHAI Pe ogoarele judeţului Dolj se efectuează intens praşila . Folosind timpul prielnic, ţăranii cooperatori din ju­deţul Dolj, ajutaţi de meca­nizatori, depun­­ eforturi sporite pentru executarea grabnică a lucrărilor de în­treţinere a culturilor şi re­coltare a lucernei. Zilnic pe ogoarele cooperativelor a­­gricole de producţie din Dobreşti, Valea Staicului, Mir­şa şi altele lucrează ci­te 1100—1000 cooperatori la prăşit şi la strins lucerna. Pe terenul cooperativei a­­gricole de producţie — Pla­iul Viilor, din satul Dobert , cultivatoare aparţinînd secţiei I.M.A. Amărăşti re­alizează zilnic între 80— 100 ha la prăşitul mecanic al porumbului­ Maistrul A­­lexandru Năstăsel, şeful secţiei I.M.A., controlează îndeaproape calitatea lucră­rilor executate de mecani- i zatori. „De felul cum lu­crăm acum — ne spune el — depinde producţia pe ca­re o vom culege la toamnă. Prin munca noastră vrem să contribuim la diminua­rea pierderilor cauzate de calamităţile naturale în li­nele judeţe ale ţării". La prăşitul mecanic al culturilor lucrează şi meca­nizatori de la secţia a 14-a I.M.A. — Vulcea, care de­servesc cooperativa agrico­lă din Rojişte. Ei s-au an­gajat ca în cîteva zile să lu­creze cu cultivatoare în­treaga suprafaţă însămin­­ţată cu porumb. După ce specialiştii s-au convins la faţa locului că terenul per­mite, la Ostroveni cei 1600 ţărani cooperatori au trecut la prăşitul porumbului şi al sfeclei de zahăr, în cîteva zile au fost prăşite 300 ha cu porumb şi peste 300 ha cu sfeclă de zahăr. Alături de cooperatori au lucrat cu cultivatoare mecanizatorii Ilie Veron, Virgil Răduică, Oprea Căpriceană de la secţia I.M.A. Bechet care au prăşit cu cite 2—3 ha mai mult decit este prevă­zut in plan. La cooperativa agricolă din Goicea Mică, tractoriş­tii Petre Preda şi Marin Ozan lucrează la praşila II a sfeclei de zahăr. Pe ogoarele Doljului ţă­ranii cooperatori şi mecani­zatorii din Î.M.. şi T.A.S. — folosind sapa şi tractoa­rele — muncesc cu rîvnă pentru a reruperea intîrzie­­rile datorate stării de umi­ditate. Folosind fiecare oră bună de lucru, ţăranii coo­peratori şi mecanizatorii din judeţ au terminat ora­­şila I la sfecla de zahăr şi floarea soarelui şi au prăşit pînă în prezent peste 70 000 ha cu porumb, în multe cooperative agricole de pro­­ducţie, s-a trecut şi la execu­tarea praşilei a II-a. Astfel au fost prăsite pentru a do­ua oară 5755 ha cultivate cu sfeclă, 3797 ha cu floa­rea soarelui şi 1978 cu po­rumb. Prin efectuarea unor lucrări de calitate superioa­ră mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din judeţul Dolj vor să obţină un plus de recoltă, contribuind şi pe această cale la micşorarea pierderilor suferite de a­­gricultura din judeţele ca­lamitate. ELENA ŢUICU Miercuri 3 iunie 1970 SATU MARE: Rănile provocate de ape se cicatrizează • Optimismul are azi un conţinut nou, mai bogat şi plin de semnificaţii • Toate eforturile sunt îndreptate spre restabi­lirea pulsului normal al vieţii economice şi sociale a oraşului • Eforturile, actele de adevărat eroism grăbesc cicatrizarea rănilor provocate de furia apelor „...Nu-i nimic, o refacem noi. Am mai refăcut-o oda­tă“­ .Sunt cuvintele unui muncitor în pragul pensio­nării din Satu Mare. Nu i-am reţinut numele. Nu numele este important, ci optimismul care se degajă din aceste vorbe, sinteti­­zind şi o încredere colec­tivă. Cuvintele acestea au o semnificaţie aparte. Au fost rostite la Fabrica „1 Septembrie“, acolo unde cu 25 de ani în urmă războiul a distrus totul. Clădiri, ateli­ere şi alte construcţii au fost făcute atunci una cu pămîntul. Au trecut anii. Fabrica „1 Septembrie“ s-a înălţat ca o dovadă a hăr­niciei şi încrederii în vii­tor. Acum, după aceste inundaţii catastrofale, tre­buie început din nou cu reconstrucţia. Noţiunile de optimism şi încredere pri­mesc acum un conţinut nou, mai bogat ca odini­oară. Toate eforturile umane şi materiale ale municipiului Satu Mare, completate de ajutorul întregii ţări, sunt îndreptate în aceste zile spre restabilirea pulsului normal al vieţii economice şi sociale. La Satu Mare se munceşte zi şi noapte fără odihnă, în schimburi de 12 ore pe zi, iar dumi­nicile au fost transformate în zile de lucru. Pulsul economic al mu­nicipiului bate de la o zi la alta tot mai puternic. La Combinatul de exploatare şi industrializare a lem­nului, unitate crunt lovită de apă, peste 60 la sută din potenţialul de produc­ţie a devenit activ. Fabrica de piele „Drum nou“ din Satu Mare. Uzina de reparaţii auto. Fabrica de confecţii „Mondiala“ produc din plin. Apele au fost gonite şi din halele Fabricii de dantele „Soli­daritatea“. Aproape 600 de maşini de aici, din cele 838 avariate, sunt aproape re­parate şi pe cale de a pu­tea fi utilizate. La Fabrica „1 Septembrie“ după sec­ţia de sculerie, prelucrări mecanice, a intrat în func­ţiune parţial şi secţia de acoperiri galvanice, pre­cum şi patru prese de mare capacitate, ateliere de debitare, precum şi multe maşini aşchietoare. Acolo unde apa nu a pătruns se munceşte cu aceeaşi febrilitate, pentru ca noţiunea de „activitate normală“ să se transforme cit mai repede într-o cer­titudine. Eforturile, actele de eroism grăbesc cicatri­zarea rănilor provocate de furia apelor municipiului Satu Mare. CORNEL ARDELEAN corespondent al ziarului „Munca" Puternic stimulent pentru dezvoltarea zootehniei şi îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei Vom spori producţia de carne şi lapte In condiţiile actuale, pentru satisfacerea într-o mă­sura tot mai mare a cerinţelor de consum ale oame­nilor muncii, este necesară, între altele, şi dezvoltarea continua a zootehniei. Măsurile prevăzute de programul național de dezvoltare a zootehniei răspunde tocmai acestor cerințe majore. Emanaţie a acestui program complex. Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central al P.C.R. și a Consiliului de Miniştri sta­bileşte concret măsuri de extremă importanţă pentru stimularea producţiei zootehnice, măsuri care, sunt sigur, işi vor dovedi eficienţa într-un timp foarte scurt. Mărirea preţurilor de cumpărare la producători, la unele categorii de animale şi la unele produse anima­liere alături de toate celelalte avantaje materiale prevăzute de hotărîre au trezit un mare interes in ron­­durile cooperatorilor noştri, determinîndu-ne să punem în valoare noi rezerve de creştere a producţiei. Aşa, de pildă, ne-am angajat să livrăm în acest an, peste contract, însemnate cantităţi de lapte şi carne. După calculele noastre vom oferi peste cifra din contract, Intre altele, circa 10 000 letri lapte de vacă. In planurile de perspectivă ale cooperativei noastre agricole de producţie, acest angajament formează doar un început. Şi iată de ce Pentru creşterea porcinelor am creat împreună cu alte unităţi o asociaţie interne*m­peratistă in vederea construirii unei îngrăşătorii de tip industrial în ceea ce priveşte vacile cu lapte, ne-am propus ca în cursul acestui an să ajungem la 220 ca­pete, faţă de 132 cite avem acum. Am şi pregătit deja tineretul bovin pentru prăsilă din care vom selecta animalele cele mai bune pentru întregirea fermei de vaci Ne-am propus, de asemenea să constituim, îm­preună cu C.A.P.-urile vecine, şi o asociaţie intercoo­­peratistă pentru creşterea vacilor cu lapte, înlesnirilor prevăzute de recenta Hotărîre a parti­dului și statului, noi le vom răspunde printr-o muncă neobosită, tot mai bine organizată Care, in final, să se soldeze cu realizarea cit mai grabnică a tuturor planu­rilor pe care ni le-am stacuat. LUCACS ARPAD preşedintele C.A.P. Gheorghieni, comuna Feleac, judeţul Cluj

Next