Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)
1970-06-03 / nr. 7012
Pagina a 2-a ÎN ACESTE ZILE RECONSTRUCŢIA PRINCIPALUL OBIECTIV DE LUPTA AL OAMENILOR MUNCII DIN UZINE ŞI DE PE OGOARE JUDEŢUL MUREŞ: Zile de maxime eforturi, zile bogate în realizări • Peste tot, ziua şi noaptea, se munceşte cu abnegaţie • La Combinatul chimic din Tîrnăveni primele instalaţii au început să producă • în ciuda greutăţilor provocate de inundaţii colectivul de la „Electro-Mureş" a satisfăcut o parte din obligaţiile contractuale • în numeroase întreprinderi, producţie peste prevederile planului la zi şi în judeţul Mureş, viaţa economica din întreprinderile avariate de furia apelor începe să pulseze din nou. La fiecare loc de muncă, ziua şi noaptea, retina înregistrează abnegaţia generală a oamenilor, neastîmpărul acestora de a se depăşi, de a şterge urmele miloase ale apelor deslănţuite. Ziua de duminică a fost 0 zi de muncă intensă. La Combinatul Chimic Tîrnăveni, echipa maistrului Alexandru Gănfălean a lucrat incepînd de sîmbătă 42 de ore încontinuu, pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor electrice de la Secţia chimică. în faptul zilei de 1 iunie, utilajele au pornit din nou, zumzetul lor răsplătind cu prisosinţă truda de atîtea ore. La secţia bicromat a început cu 5 zile mai devreme alimentarea contorului rotativ şi s-a pornit freza de filtrare în vederea repunerii în funcţiune şi a acestei secţii. Eforturi de o incredibilă tenacitate se depun aici pentru refacerea cuptoarelor de carbid 1, 2 şi 3. Tragerea cablului subteran de înaltă tensiune la aceste cuptoare a fost efectuată de echipa maistrului Aurel Nistor. La repunerea în funcţiune a acestor cuptoare a lucrat multe ore peste programul obişnuit şi formaţia maistrului László Gheorghe. O muncă încordată depun şi lucrătorii de la atelierul mecanic central. Mîinile acestor oameni nu cunosc odihnă, aşa cum nu cunosc odihnă nici cei din formaţia condusă de Gheorghe Rogna, care şi-a luat angajamentul să încheie lucrările de modificare a sistemului de alimentare a cuptoarelor de var cu 15zile mai devreme. La secţia de oxigen, secţie repusă de cîteva zile în funcţiune s-au şi realizat în contul sarcinilor de plan, ieri, 2122 m3 de oxigen. Echipele conduse de Petru Geza, Vaier Moldovan şi Ioan Drăghici au realizat în cursul zilei de duminică 90 de tone de sulfat de aluminiu, cu 10 tone peste realizările obţinute într-o zi obişnuită de dinaintea calamităţilor. ...La fabricile „23 August", de Confecţii şi la Electro- Mureş din Tg. Mureş am întîlnit acelaşi ritm alert, caracteristic acestor zile de maximă încordare. La Electro-Mureş, de pildă, paralel cu activitatea productivă desfăşurată în secţiile intrate total sau parţial în procesul de producţie normal, importante forţe au fost mobilizate duminică pentru înlăturarea urmelor lsate de calamităţi in celelalte secţii. Au fost urgentate, pe cit posibil, lucrările la partea electrică, în prezent această întreprindere, atit de greu lovită, lucrează cu 90 g/s din capacitatea sa. In ciuda greutăţilor imense provocate de inundaţii, întreprinderea a satisfăcut totuşi o parte din contractele cu beneficiarii. Electronica Bucureşti, de exemplu, a primit la timp cordoanele electrice pentru radio şi televizoare. Notăm de asemenea că la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg. Mureş sarcinile de plan la producţia globală pe luna mai au fost depăşite cu 1 milion de lei, iar duminică 31 mai s-au realizat peste planul la zi 560 perechi mănuşi. La fabrica de cărămizi din Mureşeni s-au produs şi livrat duminică peste prevederile planului 180 mii bucăţi cărămizi, 35.000 bucăţi ţigle şi 120 mii bucăţi blocuri echivalente... ...Calmul, abnegaţia şi disciplina sunt în aceste zile atribute supreme ale conştiinţei muncitoreşti, plămădită şi formată la şcoala muncii. GHEORGHE TOCACIU Dîrzenia şi abnegaţia oamenilor învingătoare şi pe drumurile rutiere Pe întinsele căi de comunicaţie rutieră aflate sub îngrijirea Direcţiei regionale de drumuri şi poduri Braşov (in total peste 1500 km şosele naţionale din cinci judeţe : Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita) au fost distruse sau avariatede furia dezlănţuită a apelor numeroase porţiuni de şosele. In judeţul Mureş, de exemplu, s-au înregistrat, in 70 de puncte, avarii, rupturi, alunecări, distrugeri de ziduri de protecţie, iar 15 poduri au suferit deteriorări parţiale şi totale. Pe D. N. 13 Braşov—Sighişoara—Tg. Mureş, de pildă, s-a produs o alunecare apreciabilă de teren in zonă kilometrilor 147—140. Era singurul drum de legătură intre Braşov—Tg. Mureş şi nordul Ardealului. Circulaţia n-a fost insă suspendată pentru mult timp. Harnicul colectiv al secţiei de drumuri din Tg. Mureş, condus de ing. Constantin Jitirică, a acţionat prompt, cu toate forţele, pentru refacerea drumului. Au fost concentrate aici buldozere, autocamioane, importante cantităţi de materiale. Oamenii au muncit in schimburi prelungite zi şi noapte. S-au efectuat lucrări de consolidare, s-au amenajat rute ocolitoare. După ore întregi fie muncă încordată şoseaua a fost redată circulaţiei. Dirzenie şi abnegaţie au manifestat lucrătorii din cadrul Regionalei de drumuri şi poduri şi in celelalte zone avariate. La punctul Praid, al DN 13 A, de pildă, apele dezlănţuite au depozitat intr-un timp scurt peste 5,7 mc de mi şi alte materiale, grosimea stratului alungînd 2—3 m. Pe o vreme ploioasă, muncitorii, şefii de echipă şi maiştrii, de la secţia de drumuri Miercurea Ciuc, în frunte cu conducătorul unităţii, ing. I Maghiar, au dus o luptă aprigă, folosind toate minacele ce le-au avut la indemînă, reuşind astfel ca în mai puţin de 20 de ore să elibereze şoseaua, redind-o circulaţiei. Şi in faţa colectivului condus de Inginerul Andrei Lorinţ, de la secţia drumuri Sf. Gheorghe s-a ridicat in aceste zile o problemă destul de complexă şi grea de DN 10, la km 37, năvalnicele ape favorizau alunecarea drumului. Intervenind rapid, colectivul secţiei a efectuat lucrări de consolidare, eliminind pericolul de alunecare. Drumul işi păstrează acum vechea înfăţişare existînd deplină siguranţă în desfăşurarea circulaţiei. în aceste zile, harnicii şi entuziaştii salariaţi ai Direcţiei regionale de drumuri şi poduri din Braşov au efectuat numeroase intervenţii prompte şi eficiente. Men ionăm că in mijlocul lor, la punctele de lucru mai greu lovite, s-au aflat în permanenţă directorul întreprinderii, ing. Marin Ghiţă, inginerii Romulus Mărginean şi Teofil Lupşa din cadrul serviciului întreţinere, cit şi tehnicianul Mircea Vlaicu, preşedintele comitetului sindicatului. Prin munca sa neobosită, acest harnic colectiv a adus o mare contribuţie la buna desfăşurare a activităţii economice în judeţele din raza sa de activitate. ITRE MIHAI EA corespondent al ziarului „Munca“ (Urmare din pag. l a) MOBILIZARE MASIVĂ hotărit să nu precupeţească nici un eforthierind toate sîmbetele ca zi normală (in loc de o jumătate de zi), cit si duminicile, cind vor fi solicitaţi. Asemenea discuţii au fost purtate şi cu alte colective printre care amintim pe cele din întreprinderile deconstrucţii-montaj, din petrochimie, de la grupul industrial de foraj extracţie etc. Aici, la grupul de foraj, ca să dau un exemplu, angajamentele au fost majorate de la 141 000 lei la producţia marfă la 1 450 000 lei. Acţiunea lor principală a fost canalizată spre creşterea indicelui de folosire a maşinilor şi utilajelor obţinîndu-se rezultate bune şi foarte bune. Datorită concentrării maşinilor, a reorganizării schimburilor, coeficientul de utilizare a fondului de timp a crescut numai la strungărie la 89 la sută, iar cel de utilizare a schimburilor la 2,2. La uzinele de autoturisme, de motoare electrice şi la ,,Textila“ s-a hotărit să se lucreze un program prelungit, cit şi o duminică pe lună de către fiecare schimb, în aşa fel, încît în toate duminicile, pînă la sfîrşitul anului, să se obţină producţii suplimentare La întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton s-au introdus în lucru din iniţiativă proprie aprobată de minister, 7 poduri de dimensiuni mici pentru zonele calamitate, iar pînă la 2 iunie vor fi date peste plan 3 000 traverse necesare căilor ferate distruse, pînă'' la sfirjjitul anului timpind să fie realizate suplimentar ,încă 30 (100 bucăți. Doresc, să reliefez ,activitatea unui colectiv entuziast. E vorba de Întreprinderea de prefabricate și elemente de construcții, care, , mţelegîrtd solicitările maxime ale tarii, nevoile elocute de materiale de construcții a hotărit, în urma analizelor și studiilor, suplimentarea angajamentului lor cu încă 2 milioane lei. Din prefabricatele pe care le vor da peste plan cit și din economiile la diverse materiale, se vor putea construi 50 de apartamente cît şi 100 de prefabricate pentru instalaţii, necesare la alte 100 de apartamente. Depunînd eforturi susţinute in vederea suplimentării planului cu materiale de construcţii, colectivele din întreprinderile de industrie locală vor da peste angajamentul iniţial 400 tone var, 200 tone filer, 5 000 tone calcar, 6 000 bucăţi cahle, 1 000 mp uşi şi ferestre, etc Dar aceste acţiuni au cuprins totalitatea întreprinderilor judeţului Argeş. Analizîndu-şi posibilităţile Trustul de construcţii Argeş s-a angajat să economisească 09 tone metal, 810 tone ciment, 102 mc. cherestea, etc. — toateresuplimentate, valoarea totală ridicîndu-se la 624 600 lei. Uzina mecanică „Muscel“, a preluat-încă de acum- 10 zile executarea operaţiilor de strunjire a 3 000 de carcase din producţia Întreprinderii ,,Republica“ din Reghin, iar de la „Electromureş“, cu care a rolabo... a executat gratuit danturarea la 40 de roţi şi canelarea a 3 axe mari, confecţionindu-le gratuit, şi două stanţe. întreprinderea ,,Textila" din Piteşti a recondiţionat gratuit de la diverse fabrici avariate 5 000 m.C, ţesături şi 3 tone de bumbac. Acum două zile, au fost primite alte importante cantităţi. Consiliul judeţean al sindicatelor in colaborare cu Consiliul municipal a întocmit un amplu plan de acţiuni care vizează activitatea următoarelor luni. Dintre acestea aş aminti numai una singură : organizarea de consfătuiri cu inovatorii in toate Întreprinderile judeţului in vederea antrenării a cit mai mulţi ingineri şi tehnicieni, dar mai cu seamă a muncitorilor in această vastă şi importantă acţiune. Am pornit de la sarcina care revine sindicatelor din ţara noastră privind angajamentul pe care şi l-au luat de a economisi in acest an un miliard de lei. Angajamentul nostru iniţial a fost de 98 milioane, dar, din discuţiile purtate cu factori de răspundere, cu oameni ai muncii s-a ajuns la concluzia că acest angajament poate şi trebuie să fie suplimentat deoarece există incă suficiente rezerve nevalorificate. Toate colectivele întreprinderilor noastre sunt pe deplin responsabile, sunt hotărîte să-şi aducă un maximum de contribuţie la efortul general al tării privind recuperarea pierderilor suferite, pentru ridicarea bunăstării intregii națiuni. MUNKA Intre Tîrgu-Mureş şi Luduş, pe albia Mureşului se află comuna CIPRU. După zilele grele ale calamităţilor bilanţul e trist , 40 de gospodării individuale au fost şterse de pe faţa pămintului. Alte 45 de case sunt grav avariate. Cu ajutorul dat de stat, cu sprijinul întregii ţări, comuna va fi refăcută. Locuitorii comunei au început, după un plan bine chibzuit, turnarea noilor fundaţii (clişeul de sus). Curia apelor a trecut. Ogoarele din CIPRU au rămas acoperite de noroaie. Dar oamenii nu se dau bătuţi. Reiau totul de la capăt. Pe locurile care au fost inundate, cooperatorii folosind fiecare zi bună de lucru execută lucrări de insăminţare, de plantare a legumelor, de întraţinere a culturilor. (Clişeul de jos). Foto : A MIHAI Pe ogoarele judeţului Dolj se efectuează intens praşila . Folosind timpul prielnic, ţăranii cooperatori din judeţul Dolj, ajutaţi de mecanizatori, depun eforturi sporite pentru executarea grabnică a lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare a lucernei. Zilnic pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie din Dobreşti, Valea Staicului, Mirşa şi altele lucrează cite 1100—1000 cooperatori la prăşit şi la strins lucerna. Pe terenul cooperativei agricole de producţie — Plaiul Viilor, din satul Dobert , cultivatoare aparţinînd secţiei I.M.A. Amărăşti realizează zilnic între 80— 100 ha la prăşitul mecanic al porumbului Maistrul Alexandru Năstăsel, şeful secţiei I.M.A., controlează îndeaproape calitatea lucrărilor executate de mecani- i zatori. „De felul cum lucrăm acum — ne spune el — depinde producţia pe care o vom culege la toamnă. Prin munca noastră vrem să contribuim la diminuarea pierderilor cauzate de calamităţile naturale în linele judeţe ale ţării". La prăşitul mecanic al culturilor lucrează şi mecanizatori de la secţia a 14-a I.M.A. — Vulcea, care deservesc cooperativa agricolă din Rojişte. Ei s-au angajat ca în cîteva zile să lucreze cu cultivatoare întreaga suprafaţă însăminţată cu porumb. După ce specialiştii s-au convins la faţa locului că terenul permite, la Ostroveni cei 1600 ţărani cooperatori au trecut la prăşitul porumbului şi al sfeclei de zahăr, în cîteva zile au fost prăşite 300 ha cu porumb şi peste 300 ha cu sfeclă de zahăr. Alături de cooperatori au lucrat cu cultivatoare mecanizatorii Ilie Veron, Virgil Răduică, Oprea Căpriceană de la secţia I.M.A. Bechet care au prăşit cu cite 2—3 ha mai mult decit este prevăzut in plan. La cooperativa agricolă din Goicea Mică, tractoriştii Petre Preda şi Marin Ozan lucrează la praşila II a sfeclei de zahăr. Pe ogoarele Doljului ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din Î.M.. şi T.A.S. — folosind sapa şi tractoarele — muncesc cu rîvnă pentru a reruperea intîrzierile datorate stării de umiditate. Folosind fiecare oră bună de lucru, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din judeţ au terminat oraşila I la sfecla de zahăr şi floarea soarelui şi au prăşit pînă în prezent peste 70 000 ha cu porumb, în multe cooperative agricole de producţie, s-a trecut şi la executarea praşilei a II-a. Astfel au fost prăsite pentru a doua oară 5755 ha cultivate cu sfeclă, 3797 ha cu floarea soarelui şi 1978 cu porumb. Prin efectuarea unor lucrări de calitate superioară mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din judeţul Dolj vor să obţină un plus de recoltă, contribuind şi pe această cale la micşorarea pierderilor suferite de agricultura din judeţele calamitate. ELENA ŢUICU Miercuri 3 iunie 1970 SATU MARE: Rănile provocate de ape se cicatrizează • Optimismul are azi un conţinut nou, mai bogat şi plin de semnificaţii • Toate eforturile sunt îndreptate spre restabilirea pulsului normal al vieţii economice şi sociale a oraşului • Eforturile, actele de adevărat eroism grăbesc cicatrizarea rănilor provocate de furia apelor „...Nu-i nimic, o refacem noi. Am mai refăcut-o odată“ .Sunt cuvintele unui muncitor în pragul pensionării din Satu Mare. Nu i-am reţinut numele. Nu numele este important, ci optimismul care se degajă din aceste vorbe, sintetizind şi o încredere colectivă. Cuvintele acestea au o semnificaţie aparte. Au fost rostite la Fabrica „1 Septembrie“, acolo unde cu 25 de ani în urmă războiul a distrus totul. Clădiri, ateliere şi alte construcţii au fost făcute atunci una cu pămîntul. Au trecut anii. Fabrica „1 Septembrie“ s-a înălţat ca o dovadă a hărniciei şi încrederii în viitor. Acum, după aceste inundaţii catastrofale, trebuie început din nou cu reconstrucţia. Noţiunile de optimism şi încredere primesc acum un conţinut nou, mai bogat ca odinioară. Toate eforturile umane şi materiale ale municipiului Satu Mare, completate de ajutorul întregii ţări, sunt îndreptate în aceste zile spre restabilirea pulsului normal al vieţii economice şi sociale. La Satu Mare se munceşte zi şi noapte fără odihnă, în schimburi de 12 ore pe zi, iar duminicile au fost transformate în zile de lucru. Pulsul economic al municipiului bate de la o zi la alta tot mai puternic. La Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unitate crunt lovită de apă, peste 60 la sută din potenţialul de producţie a devenit activ. Fabrica de piele „Drum nou“ din Satu Mare. Uzina de reparaţii auto. Fabrica de confecţii „Mondiala“ produc din plin. Apele au fost gonite şi din halele Fabricii de dantele „Solidaritatea“. Aproape 600 de maşini de aici, din cele 838 avariate, sunt aproape reparate şi pe cale de a putea fi utilizate. La Fabrica „1 Septembrie“ după secţia de sculerie, prelucrări mecanice, a intrat în funcţiune parţial şi secţia de acoperiri galvanice, precum şi patru prese de mare capacitate, ateliere de debitare, precum şi multe maşini aşchietoare. Acolo unde apa nu a pătruns se munceşte cu aceeaşi febrilitate, pentru ca noţiunea de „activitate normală“ să se transforme cit mai repede într-o certitudine. Eforturile, actele de eroism grăbesc cicatrizarea rănilor provocate de furia apelor municipiului Satu Mare. CORNEL ARDELEAN corespondent al ziarului „Munca" Puternic stimulent pentru dezvoltarea zootehniei şi îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei Vom spori producţia de carne şi lapte In condiţiile actuale, pentru satisfacerea într-o măsura tot mai mare a cerinţelor de consum ale oamenilor muncii, este necesară, între altele, şi dezvoltarea continua a zootehniei. Măsurile prevăzute de programul național de dezvoltare a zootehniei răspunde tocmai acestor cerințe majore. Emanaţie a acestui program complex. Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. și a Consiliului de Miniştri stabileşte concret măsuri de extremă importanţă pentru stimularea producţiei zootehnice, măsuri care, sunt sigur, işi vor dovedi eficienţa într-un timp foarte scurt. Mărirea preţurilor de cumpărare la producători, la unele categorii de animale şi la unele produse animaliere alături de toate celelalte avantaje materiale prevăzute de hotărîre au trezit un mare interes in rondurile cooperatorilor noştri, determinîndu-ne să punem în valoare noi rezerve de creştere a producţiei. Aşa, de pildă, ne-am angajat să livrăm în acest an, peste contract, însemnate cantităţi de lapte şi carne. După calculele noastre vom oferi peste cifra din contract, Intre altele, circa 10 000 letri lapte de vacă. In planurile de perspectivă ale cooperativei noastre agricole de producţie, acest angajament formează doar un început. Şi iată de ce Pentru creşterea porcinelor am creat împreună cu alte unităţi o asociaţie interne*mperatistă in vederea construirii unei îngrăşătorii de tip industrial în ceea ce priveşte vacile cu lapte, ne-am propus ca în cursul acestui an să ajungem la 220 capete, faţă de 132 cite avem acum. Am şi pregătit deja tineretul bovin pentru prăsilă din care vom selecta animalele cele mai bune pentru întregirea fermei de vaci Ne-am propus, de asemenea să constituim, împreună cu C.A.P.-urile vecine, şi o asociaţie intercooperatistă pentru creşterea vacilor cu lapte, înlesnirilor prevăzute de recenta Hotărîre a partidului și statului, noi le vom răspunde printr-o muncă neobosită, tot mai bine organizată Care, in final, să se soldeze cu realizarea cit mai grabnică a tuturor planurilor pe care ni le-am stacuat. LUCACS ARPAD preşedintele C.A.P. Gheorghieni, comuna Feleac, judeţul Cluj