Munca, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7036-7062)

1970-07-01 / nr. 7036

EFICIENŢĂ MAXIMĂ CU CONSUMURI MINIME „Cel mai bun şablonier“ — aşa s-a inti­tulat un concurs, cu caracter de schimb de experienţă, desfăşurat la Fabrica de confecţii din Botoşani. Rezultatul acestei acţiuni ? Economisirea a 483 m diferite stofe, din care s-au confecţionat 369 perechi de pantaloni şi 2182 m pînzeturi, din care se pot produce aproximativ 1065 de cămăşi. Astfel, valoarea economiilor realizate în numai trei luni se ridică la aproape 200 000 lei (angajamentul în întrecerea socialistă aferent perioadei respective era de 125 000 lei). Am citat o singură acţiu­ne iniţiată de organul sin­dical, în care s-a învestit iniţiativă şi pricepere, care s-a soldat cu rezultate re­marcabile. Alături de alţi factori, printre care am a­­minti folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, utilizarea inte­grală a timpului de lucru, creşterea continuă a măies­triei profesionale, economi­sirea de materii prime şi materiale se dovedeşte ast­fel un factor esenţial în arsenalul mijloacelor pen­tru ridicarea eficienţei în­tregii activităţi economice. Organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Bo­toşani au dobîndit o ex­perienţă bună in ceea ce priveşte iniţierea unor acţi­uni Împreună cu conduce­rile tehnico-administrati­­ve, în scopul reducerii cheltuielilor materiale de producţie. Sunt de amintit aici consfătuirile şi dezba­terile organizate la uzine­le textile „Moldova“, pe secţii, schimburi şi în adu­nările grupelor sindicale pe tema : „Din aceleaşi ma­terii prime — mai multe produse!“ In prezent se desfăşoară la aceeaşi uni­tate o interesantă acţiune, care a trezit interesul muncitorilor, numită „Pro­cesul rebuturilor“, îmbina­rea şi corelarea acestor ac­ţiuni cu măsurile ce se iau pe linia organizării ştiin­ţifice a producţiei şi a mun­cii s-a dovedit binevenită. Ne oprim la cîteva exem­ple, din principalele sec­toare — filatură şi ţesăto­­rie. Prin folosirea maximă a cardelor şi laminoarelor şi rebobinarea, la o maşină special amenajată, a ţevi­lor slab înfăşurate, s-a ajuns la reducerea normei de consum în filatură de la 1 049,7 kg/tonă la 1 046,3 kg/tonă, economism duse în total, pe această cale, 10,2 tone fire tip bumbac. In ţesătorie, prin măsuri similare, consumul­ speci­fic a fost redus de la 150 kg fire/1 000 mp ţesături la 149,5 kg/1 000 mp. La pro­ducţia realizată se obţine astfel o economie de 7,4 tone fire. Adăugind la ci­frele de mai sus şi rezul­tatele obţinute prin repro­­iectarea şi realizarea a şase mii de metri de ţesături, trec zilnic prin această modernă maşină de vop­sit în flux continuu, in­stalată in secţia finisaj a Uzinei textile din Boto­şani articole noi, din fire poli­­ester, care înlocuiesc bum­bacul, vom avea explica­ţia succeselor dobîndite de textiliştii botoşeneni. Eficiente acţiuni pe tema reducerii consumurilor de materii prime şi materiale, a costurilor de producţie în general au fost iniţiate şi în alte întreprinderi De pildă, la UZINA DE RE­PARAŢII, comitetul sindi­catului a lansat o chema­re similară celei de la U.T. „Moldova“ : „Din aceeaşi cantitate de metal — mai multe piese de bună cali­tate !“ Răspunzînd acestei chemări specialiştii între­prinderii au reproiectat mai multe repere iar la turnătorie a fost revizuită şi îmbunătăţită tehnologia la toate operaţiile — for­­mare-miezuire, elaborare, turnare, dezbatere. Merită a fi subliniat fap­­­­tul că, in această direcţie, comitetul sindicatului a antrenat şi comisia ingine­rilor şi tehnicienilor, im­­primînd acţiunii un carac­ter de masă. O dată cu re­­proiectarea unor produse, folosirea pe scară mai lar­gă a înlocuitorilor de me­tal şi asimilarea de noi teh­nologii — rod al căutărilor creatoare ale specialiştilor — adaosurile de prelucra­re au fost reduse (la unele repere chiar cu 30—40 la sută) iar numărul rebutu­rilor a scăzut simţitor. Efi­cienţa măsurilor întreprin­se se concretizează în cele peste 50 de tone de metal economisit, pînă în prezent. Sigur, e greu să enume­răm aici rezultatele obţi­nute în fiecare întreprinde­re. Vrem să subliniem că rezerve pentru reducerea consumului de materii pri­me şi materiale există în fiecare unitate, indiferent MIHAI ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca“ (Continuare în pag. a 2-a) AIncepîna din această săptămînă Citiţi in fiecare sintbătă numărul special, in 8 pagini, al ziarului rfi.­­..i. «■!».,S­I ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA în afară de reportajele, informa­ţiile şi comentariile cotidiene, în acest număr al ziarului „Munca" veţi găsi: pagini speciale consacrate tradiţiilor muncitoreşti; selecţiuni din creaţia cercurilor literare şi ar­tistice ale sindicatelor ; noutăţi teh­nice şi ştiinţifice ; pagina femeii; sport; umor, jocuri distractive, anec­dote, caricaturi; însemnări de călă­torie în care sunt prezentate mari muzee şi oraşe ale lumii. ZIARUL „MUNCA" DE SÎMBĂTĂ să nu lipsească din nici o familie Fiecare muncitor sau intelectual, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie, va găsi în ziarul „Munca“ articole şi comentarii, reportaje şi informaţii, rubrici speciale care să-i aducă un plus de noutate. Pentru a primi zilnic ziarul, pen­tru a fi întotdeauna bine informaţi, reînnoiţi-vă din timp abonamentele la ziarul „MUNCA". • BIRLAD in 6 luni - 20 000 m­p ţesături economisite Fabrica de confecţii Bîrlad, printr-o mai bună organizare a muncii şi aplicarea unor tehnologii de fabricaţie, a raportat îndeplinirea planului semestrial la toţi indicato­rii cu 7 zile mai devreme. Pînă ieri, producţia realizată pes­te sarcinile de plan pe primele 6 luni se ridica la circa 3 milioane lei. De menţionat că prin îmbinarea raţională a tiparelor s-au economisit 20 000 mp de ţesături. In această perioadă sarcina productivităţii muncii a fost depăşită cu 4,2 la sută faţă de prevederile planului, iar economiile și beneficiile suplimentare se ridică la a­­proape 1 000 000 lei. ION FILIP Proletari­­din toate tarile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7036 9 Miercuri 1 iulie 1970 9 4 pagini 30 bani Noul port constănţean­­ îşi împlineşte contururile Colectivul Intreprinde­­rii de construcţii hidro­tehnice Constanţa a în­cheiat primul semestru cu o depăşire de plan in va­loare de circa 7 milioane lei. In această perioadă a fost începută construcţia celor două faruri de sem­nalizare la poarta de in­trare în noul port — sud, a continuat construcţia no­ilor cheiuri şi dane, a platformelor, a magaziilor destinate depozitării măr­furilor şi a drumurilor de acces. Concomitent, au fost terminate şi date în exploatare, înainte de termen, lucrările prevăzu­te la portul minier de la Mahmudia de unde se li­vrează calcarul necesar aglomeratorului de la Combinatul siderurgic Galaţi. ANIVERSAREA ..... j v i»­I ' UNUI ACT­­DE CULTURĂ Ieri a avut loc, într-un cadru festiv, sărbătorirea împlinirii a 50 de ani de existenţă a Corului sin­dicatului invătămint din Oradea. Cu acest prilej s-a evocat prodigioasa ac­tivitate artistică desfăşu­rată de valorosul colectiv muzical, interpret neîntre­cut al cintecului de ma­să, patriotic, precum şi al melosului popular al aces­tor ţinuturi. Continuînd cu cinste tradiţia mişcării inaugurată de corurile locale — „Unirea“ (1844), „Hilaria“ (1875) şi „Con­structorul “ (1904) — Corul sindicatului invăţămînt din Oradea a răspuns în anii construcţiei socialis­mului în patria noastră chemării partidului, al poporului, de educare şi formare a omului nou, a sensibilităţii sale contem­porane. Ieri, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşa­hul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai litoralu­­lu­i Mării Negre. Marţi, împreună cu pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craio­va,. Au sosit de asemenea lat Oraravi» vi...preşedintele Coinsiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi oficialităţile române ataşate pe lingă şe­ful statului iranian, Cons­tantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul Româ­niei la Teheran, general­­locotenent Constantin Po­pa, locţiitor al şefului Ma­relui Stat Major, precum şi Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranul­lui, Soltan Sanandaji, am­basadorul Iranului la Bucu­reşti şi alte persoane ira­niene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi a soţiei sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea visniei al volubililor eraterveni erau sosirea in urbea Ioţi a celor doi şefi de stat. Discuţiile se centrau invariabil asupra semnifica­ţiei întilnirii dintre şeful statului român şi şeful sta- * tului iranian, asupra bune­lor relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au un limbaj co­mun în foarte importan­te probleme ale contem­poraneităţii : respectarea suveranităţii şi indepen­denţei, respectul reciproc, colaborare reciproc avan­tajoasă. Animate de do­rinţa de a sluji cauza înţe­legerii în viaţa internaţio­nală, România şi Iranul ac­ţionează pentru cooperarea şi prietenia între popoarele lumii, şi oferă, prin ceea ce întreprind în planul re­laţiilor bilaterale, un nu­del de colaborare între state cu orinduiri sociala de t­ri­­o. Exprimând sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii popu­laţii a acestui mare , oraş al ţării, care este Craio­va, zeci de mii de cetă­ţeni i-au intimpinat în vizita lor pe suveranul Ira­nului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu ex­plozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şi­lpreşedintelui Consiliului de Stat Urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale. Sa­­lihişahul Tr­anului, Moham­mad Reza Pahlavi Arya­mehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu buchete de flori. în uralele şi aplauzele craiovenilor veniţi in în­­tîmpinare la aeroport, cor­tegiul oficial­­se îndreaptă spre oraş. Drumul par­curge o oază de verdeaţă care desfată privirea. Ţă­(Continuare în pag. a 3-a) La „Electroputere“, înalţii oaspeţi primesc informaţii în legătură cu performanţele aparatajelor şi maşinilor produse aici LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9:45, pos­turile noastre de radio şi televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăţilor Lor Imperiale — Şa­hinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah. Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit: • PREMIERĂ TIMIŞOREANĂ • JUDEŢUL OLT * Panouri mari prefabricate­­CONCOMITENT CU RECOLTATUL complet finisate Pe şantierul de construc­ţii de locuinţe din zona Ca­lea Şagului — municipiul Ti­mişoara — se aplică, pentru prima dată în ţară, o nouă metodă constructivă : monta­rea panourilor mari prefa­bricate, complet finisate la interior şi exterior cu tîm­­plăria şi geamurile fixate încă din poligon. Noua tehnologie, folosită la ridicarea blocului B-39, cu 5 nivele, va constitui obiec­tul unui schimb de experien­ţă ce urmează să aibă loc aici in curînd cu participarea unor specialişti din întreaga ţară. De menţionat şi faptul că, constructorii timişoreni din cadrul Grupului 1 de şantie­re, care aplică acest nou sis­tem de montare a panourilor gata finisate, au şi alte mo­tive de mîndrie : pînă la 30 iunie ei au dat în folosinţă 827 de apartamente faţă de 659 cite aveau planificate pe primele şase luni ale anului. ION NIŢU SE ÎNSĂMÎNTEAZĂ CULTURI DUBLE Campania de recoltare a păioaselor a în­ceput, de două zile şi in întreprinderile agri­cole de stat din sudul judeţului Olt. 436 com­bine tractate, 12 autopropulsate şi 331 auto­camioane lucrează din zori şi pînă se înnop­tează pentru a asigura strîngerea şi depozi­tarea recoltei în numai 6 zile normale. Pînă aseară, lucrătorii de la I.A.S. Redea, Studina şi Drăgăneşti-Olt recoltaseră deja primele 700 ha cu orz. După cum ne-a infor­mat tovarăşul Gheorghe Dincă, inginer şef la Inspectoratul I.A.S. Olt, va fi pregătită o suprafaţă de 7600 ha pentru însămînţarea unor culturi duble, printre­ care 2 750 ha cu porumb boabe şi 322 ha cu legume. D. BURCEA Folosind din plin fiecare oră bună de lucru, mecanizatorii de la I.M.A. Nanov, judeţul Teleorman, lucrează la recoltatul orzului pe terenurile C.A.P. Buzescu . Foto : C. PETRE TELEGRAME Excelenţei Sale ROLAND MEHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Canadei, vă adresez: Excelenţă, in numele meu şi al poporului ro­mân, felicitări şi cele mai călduroase urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Colonel MICHEL MICOMBERO Preşedintele Republicii Burundi In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionale a Repu­blicii Burundi, felicitări cordiale şi urări pentru feri­cirea­ dumneavoastră personală și progresul poporului burundez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next