Munca, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7036-7062)
1970-07-01 / nr. 7036
EFICIENŢĂ MAXIMĂ CU CONSUMURI MINIME „Cel mai bun şablonier“ — aşa s-a intitulat un concurs, cu caracter de schimb de experienţă, desfăşurat la Fabrica de confecţii din Botoşani. Rezultatul acestei acţiuni ? Economisirea a 483 m diferite stofe, din care s-au confecţionat 369 perechi de pantaloni şi 2182 m pînzeturi, din care se pot produce aproximativ 1065 de cămăşi. Astfel, valoarea economiilor realizate în numai trei luni se ridică la aproape 200 000 lei (angajamentul în întrecerea socialistă aferent perioadei respective era de 125 000 lei). Am citat o singură acţiune iniţiată de organul sindical, în care s-a învestit iniţiativă şi pricepere, care s-a soldat cu rezultate remarcabile. Alături de alţi factori, printre care am aminti folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, utilizarea integrală a timpului de lucru, creşterea continuă a măiestriei profesionale, economisirea de materii prime şi materiale se dovedeşte astfel un factor esenţial în arsenalul mijloacelor pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi economice. Organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Botoşani au dobîndit o experienţă bună in ceea ce priveşte iniţierea unor acţiuni Împreună cu conducerile tehnico-administrative, în scopul reducerii cheltuielilor materiale de producţie. Sunt de amintit aici consfătuirile şi dezbaterile organizate la uzinele textile „Moldova“, pe secţii, schimburi şi în adunările grupelor sindicale pe tema : „Din aceleaşi materii prime — mai multe produse!“ In prezent se desfăşoară la aceeaşi unitate o interesantă acţiune, care a trezit interesul muncitorilor, numită „Procesul rebuturilor“, îmbinarea şi corelarea acestor acţiuni cu măsurile ce se iau pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii s-a dovedit binevenită. Ne oprim la cîteva exemple, din principalele sectoare — filatură şi ţesătorie. Prin folosirea maximă a cardelor şi laminoarelor şi rebobinarea, la o maşină special amenajată, a ţevilor slab înfăşurate, s-a ajuns la reducerea normei de consum în filatură de la 1 049,7 kg/tonă la 1 046,3 kg/tonă, economism duse în total, pe această cale, 10,2 tone fire tip bumbac. In ţesătorie, prin măsuri similare, consumul specific a fost redus de la 150 kg fire/1 000 mp ţesături la 149,5 kg/1 000 mp. La producţia realizată se obţine astfel o economie de 7,4 tone fire. Adăugind la cifrele de mai sus şi rezultatele obţinute prin reproiectarea şi realizarea a şase mii de metri de ţesături, trec zilnic prin această modernă maşină de vopsit în flux continuu, instalată in secţia finisaj a Uzinei textile din Botoşani articole noi, din fire poliester, care înlocuiesc bumbacul, vom avea explicaţia succeselor dobîndite de textiliştii botoşeneni. Eficiente acţiuni pe tema reducerii consumurilor de materii prime şi materiale, a costurilor de producţie în general au fost iniţiate şi în alte întreprinderi De pildă, la UZINA DE REPARAŢII, comitetul sindicatului a lansat o chemare similară celei de la U.T. „Moldova“ : „Din aceeaşi cantitate de metal — mai multe piese de bună calitate !“ Răspunzînd acestei chemări specialiştii întreprinderii au reproiectat mai multe repere iar la turnătorie a fost revizuită şi îmbunătăţită tehnologia la toate operaţiile — formare-miezuire, elaborare, turnare, dezbatere. Merită a fi subliniat faptul că, in această direcţie, comitetul sindicatului a antrenat şi comisia inginerilor şi tehnicienilor, imprimînd acţiunii un caracter de masă. O dată cu reproiectarea unor produse, folosirea pe scară mai largă a înlocuitorilor de metal şi asimilarea de noi tehnologii — rod al căutărilor creatoare ale specialiştilor — adaosurile de prelucrare au fost reduse (la unele repere chiar cu 30—40 la sută) iar numărul rebuturilor a scăzut simţitor. Eficienţa măsurilor întreprinse se concretizează în cele peste 50 de tone de metal economisit, pînă în prezent. Sigur, e greu să enumerăm aici rezultatele obţinute în fiecare întreprindere. Vrem să subliniem că rezerve pentru reducerea consumului de materii prime şi materiale există în fiecare unitate, indiferent MIHAI ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca“ (Continuare în pag. a 2-a) AIncepîna din această săptămînă Citiţi in fiecare sintbătă numărul special, in 8 pagini, al ziarului rfi...i. «■!».,SI ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA în afară de reportajele, informaţiile şi comentariile cotidiene, în acest număr al ziarului „Munca" veţi găsi: pagini speciale consacrate tradiţiilor muncitoreşti; selecţiuni din creaţia cercurilor literare şi artistice ale sindicatelor ; noutăţi tehnice şi ştiinţifice ; pagina femeii; sport; umor, jocuri distractive, anecdote, caricaturi; însemnări de călătorie în care sunt prezentate mari muzee şi oraşe ale lumii. ZIARUL „MUNCA" DE SÎMBĂTĂ să nu lipsească din nici o familie Fiecare muncitor sau intelectual, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie, va găsi în ziarul „Munca“ articole şi comentarii, reportaje şi informaţii, rubrici speciale care să-i aducă un plus de noutate. Pentru a primi zilnic ziarul, pentru a fi întotdeauna bine informaţi, reînnoiţi-vă din timp abonamentele la ziarul „MUNCA". • BIRLAD in 6 luni - 20 000 mp ţesături economisite Fabrica de confecţii Bîrlad, printr-o mai bună organizare a muncii şi aplicarea unor tehnologii de fabricaţie, a raportat îndeplinirea planului semestrial la toţi indicatorii cu 7 zile mai devreme. Pînă ieri, producţia realizată peste sarcinile de plan pe primele 6 luni se ridica la circa 3 milioane lei. De menţionat că prin îmbinarea raţională a tiparelor s-au economisit 20 000 mp de ţesături. In această perioadă sarcina productivităţii muncii a fost depăşită cu 4,2 la sută faţă de prevederile planului, iar economiile și beneficiile suplimentare se ridică la aproape 1 000 000 lei. ION FILIP Proletaridin toate tarile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7036 9 Miercuri 1 iulie 1970 9 4 pagini 30 bani Noul port constănţean îşi împlineşte contururile Colectivul Intreprinderii de construcţii hidrotehnice Constanţa a încheiat primul semestru cu o depăşire de plan in valoare de circa 7 milioane lei. In această perioadă a fost începută construcţia celor două faruri de semnalizare la poarta de intrare în noul port — sud, a continuat construcţia noilor cheiuri şi dane, a platformelor, a magaziilor destinate depozitării mărfurilor şi a drumurilor de acces. Concomitent, au fost terminate şi date în exploatare, înainte de termen, lucrările prevăzute la portul minier de la Mahmudia de unde se livrează calcarul necesar aglomeratorului de la Combinatul siderurgic Galaţi. ANIVERSAREA ..... j v i»I ' UNUI ACTDE CULTURĂ Ieri a avut loc, într-un cadru festiv, sărbătorirea împlinirii a 50 de ani de existenţă a Corului sindicatului invătămint din Oradea. Cu acest prilej s-a evocat prodigioasa activitate artistică desfăşurată de valorosul colectiv muzical, interpret neîntrecut al cintecului de masă, patriotic, precum şi al melosului popular al acestor ţinuturi. Continuînd cu cinste tradiţia mişcării inaugurată de corurile locale — „Unirea“ (1844), „Hilaria“ (1875) şi „Constructorul “ (1904) — Corul sindicatului invăţămînt din Oradea a răspuns în anii construcţiei socialismului în patria noastră chemării partidului, al poporului, de educare şi formare a omului nou, a sensibilităţii sale contemporane. Ieri, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai litoralului Mării Negre. Marţi, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova,. Au sosit de asemenea lat Oraravi» vi...preşedintele Coinsiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi oficialităţile române ataşate pe lingă şeful statului iranian, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, generallocotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranullui, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti şi alte persoane iraniene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi a soţiei sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea visniei al volubililor eraterveni erau sosirea in urbea Ioţi a celor doi şefi de stat. Discuţiile se centrau invariabil asupra semnificaţiei întilnirii dintre şeful statului român şi şeful sta- * tului iranian, asupra bunelor relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneităţii : respectarea suveranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa internaţională, România şi Iranul acţionează pentru cooperarea şi prietenia între popoarele lumii, şi oferă, prin ceea ce întreprind în planul relaţiilor bilaterale, un nudel de colaborare între state cu orinduiri sociala de trio. Exprimând sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii populaţii a acestui mare , oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au intimpinat în vizita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şilpreşedintelui Consiliului de Stat Urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale. Salihişahul Tranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu buchete de flori. în uralele şi aplauzele craiovenilor veniţi in întîmpinare la aeroport, cortegiul oficialse îndreaptă spre oraş. Drumul parcurge o oază de verdeaţă care desfată privirea. Ţă(Continuare în pag. a 3-a) La „Electroputere“, înalţii oaspeţi primesc informaţii în legătură cu performanţele aparatajelor şi maşinilor produse aici LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9:45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăţilor Lor Imperiale — Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah. Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit: • PREMIERĂ TIMIŞOREANĂ • JUDEŢUL OLT * Panouri mari prefabricateCONCOMITENT CU RECOLTATUL complet finisate Pe şantierul de construcţii de locuinţe din zona Calea Şagului — municipiul Timişoara — se aplică, pentru prima dată în ţară, o nouă metodă constructivă : montarea panourilor mari prefabricate, complet finisate la interior şi exterior cu tîmplăria şi geamurile fixate încă din poligon. Noua tehnologie, folosită la ridicarea blocului B-39, cu 5 nivele, va constitui obiectul unui schimb de experienţă ce urmează să aibă loc aici in curînd cu participarea unor specialişti din întreaga ţară. De menţionat şi faptul că, constructorii timişoreni din cadrul Grupului 1 de şantiere, care aplică acest nou sistem de montare a panourilor gata finisate, au şi alte motive de mîndrie : pînă la 30 iunie ei au dat în folosinţă 827 de apartamente faţă de 659 cite aveau planificate pe primele şase luni ale anului. ION NIŢU SE ÎNSĂMÎNTEAZĂ CULTURI DUBLE Campania de recoltare a păioaselor a început, de două zile şi in întreprinderile agricole de stat din sudul judeţului Olt. 436 combine tractate, 12 autopropulsate şi 331 autocamioane lucrează din zori şi pînă se înnoptează pentru a asigura strîngerea şi depozitarea recoltei în numai 6 zile normale. Pînă aseară, lucrătorii de la I.A.S. Redea, Studina şi Drăgăneşti-Olt recoltaseră deja primele 700 ha cu orz. După cum ne-a informat tovarăşul Gheorghe Dincă, inginer şef la Inspectoratul I.A.S. Olt, va fi pregătită o suprafaţă de 7600 ha pentru însămînţarea unor culturi duble, printre care 2 750 ha cu porumb boabe şi 322 ha cu legume. D. BURCEA Folosind din plin fiecare oră bună de lucru, mecanizatorii de la I.M.A. Nanov, judeţul Teleorman, lucrează la recoltatul orzului pe terenurile C.A.P. Buzescu . Foto : C. PETRE TELEGRAME Excelenţei Sale ROLAND MEHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Canadei, vă adresez: Excelenţă, in numele meu şi al poporului român, felicitări şi cele mai călduroase urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Colonel MICHEL MICOMBERO Preşedintele Republicii Burundi In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionale a Republicii Burundi, felicitări cordiale şi urări pentru fericirea dumneavoastră personală și progresul poporului burundez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România