Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-21 / nr. 7105
Pagina a 2-a Concursul şi festivalul internaţional ^GEORGE ENESCU" LACUL LEBEDELOR" Este elocvent faptul că, la cererea unui mare număr de spectatori, spectacolul de balet cu „Lacul lebedelor“ a fost dat şi a doua oară pentru publicul nostru. Spectacol, in cel mai elevat sens şi în cea mai complexă accepţiune, ce îmbină minunata muzică ceaikovskiană cu delicateţea eterică şi graţioasă a balerinilor sovietici, „Lacul lebedelor■** deţine pentru mulţi dintre noi intiietatea in ordinea preferinţelor şi a aprecierii. Farmecul artei coregrafice nu va apune niciodată, dacă baletul va însemna ceea ce a însemnat spectacolul pe care ni l-a oferit colectivul de artişti de la Teatrul Academic de Operă şi Balet „S.M.Kirov“ din Leningrad. Recunoscut şi aclamat în lumea întreagă, culegînd cele mai mari distincţii ale festivalurilor internaţionale la care a participat, Baletul din Leningrad înalţă şi mai viguros şi mai sus tradiţia şcolii coregrafice ruse şi sovietice. Crescînd de două secole pe pămîntul atit de rodnic şi de fertil al creaţiei artistice ruseşti (încă din secolul al XVIII se montau la Petersburg primele spectacole de operă şi balet) şcoala sovietică de balet se bucură astăzi de un renume unic. Iar noi, cunoscîndu-i, am înţeles că am văzut, ca intr-o reverie, baletul muzicii“. Perfecţiunea liniei gingaşe a luat chip. Imponderabilitatea plutirii prin muzică, acurateţea gestului, doorinţa de a reflecta în muzică armonia mişcărilor, urmărită fiind nu exactitatea tehnică a interpretării, ci expresivitatea dansului, disciplina perfectă a ansamblului, sincronizarea riguroasă a părţii cu întregul, sunt aprecieri care se impun încă de la primele tablouri. Alfabetul vast al baletului se confundă cu felul propriu de a fi al dansatorului. Fiecare dansator este un artist desăvirșit, dar meritul cel mai mare al fiecăruia este altul, acela de a participa cu un deosebit spirit de echipă la realizarea perfectă a imaginii scenice. Nici un amănunt al acesteia nu este considerat minor, detaliul fiind lucrat cu tot atîta schipulozitate ca numărul solistic. Odetta—Odilia este fascinantă în interpretarea Olgăi Moiseeva, artistă emerită a R.S.F.S.R. Trecerea de la temperamentul liric, sentimental al Odettei, la cel ardent al Oriliei este uriaşa. Virtuozitatea lui Aleksandr Pavlovski in rolul Bufonului — partitură plină de culoare, a fost de cea mai autentică forţă. De asemenea, expresivitatea fascinantă a Olgăi Zabotkina (in Dans spaniol), a Tatianei Legat (in Dans maghiar) şi a lui Serghei Vikulov (Prinţul Siegfried) şi excelenta lor condiţie coregrafică. Eleganţa lebedelor mari şi gingăşia lebedelor mici completează imaginea picturală a ansamblului. Nu de puţine ori, în timpul spectacolului am avut senzaţia că asistăm intr-adevăr la o feerie plină de vrajă, la momentul tainic în care priza unui celebru maestru a prins viaţă sub ochii noştri. ALINA POPOVICI AGENDA • Astă seară se încheie cel de al V-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“. • Ba Sala mare a Palatului Republicii Socialiste România va avea loc festivitatea de decernare a premiilor. Urmează apoi concertul laureaţilor, acompaniază : Filarmonica „Banatul“ din Timişoara, dirijor Marion Ionescu—Galaţi, şi Orchestra de studio a Radioteleviziunii, dirijori Ludovic Baci şi Carol Litvin. Pentru muncitorii forestieri Comitetul sindicatului de la U.E.I.L. Intorsura Buzăului a organizat sîmbătă după-amiază o reuniune distractivă pentru muncitorii forestieri. Manifestarea s-a desfăşurat la căminul cultural din localitate, în prezenţa a numeroşi participanţi. Brigada de agitaţie a întreprinderii a prezentat un spectacol artistic adecvat preocupărilor celor care valorifică aurul verde, iar o formaţie de muzică uşoară a oferit o seară de dans pentru cei prezenţi. ILIE MIHALEA coresp. ziarului „Munca“ PETRE LUSCALOV 21 IUBIRE INTERZISĂ — ROMAN DE SPIONAJ — CAPITOLUL II FASCICOLUL 6 Autobuzul tocmai oprea în Dîrza. Pescarul coborî. în urma lui coborî și Dumitrașcu. Cernea nu putea deosebi prea bine ce se petrece în stafie. Camioane goale și basculante treceau prin apropiere într-un șir neîntrerupt, învăluite într-un imens nor de praf, scurgîndu-se în vuietul şi bîzîitul infernal al motoarelor spre scheletul gigantic de beton şi de fier al unei clădiri ce răsărea undeva departe în mijlocul cîmpiei. El mai putu să observe cum Dumitraşcu, cu privirea aţintită în urma pescarului amator ce se îndrepta cu undiţele în spate, se apropie de un şofer, care îşi oprise camionul în mijlocul drumului, şi acum repara ceva, aplecat deasupra motorului. — Tovarăşe Bodin... îi spuse Dumitraşcu apropiindu-se de şofer şi arâtînd cu cleştele spre silueta pescarului ce se estompa într-un nor de praf... Ai grijă ca pescarul amator să nu dispară și să ne lase fără saramură... Bădin închise repede capota camionului. — Nici o grijă, tovarășe locotenent major... Noi ce facem ? adăugă Bădin... să speriem peștii ? — Nu este nici o grabă... spuse întunecat Dumitraşcu... Lăsaţi-l deocamdată să se distreze... Tovarăşul colonel Antim va hotărî cînd o să-l ridicăm în minoiog... Şi Dumitraşcu se îndreptă grăbit, tocmai cînd autobuzul în care se afla Cernea se punea în mişcare După o jumătate de oră, Cernea coborî din autobuz şi La Oradea îşi va redeschide în curind porţile Muzeul Ţării Crişurilor, care s-a instalat în Palatul baroc, clădire ce a fost construită în 1777 şi restaurată complet. Muzeul va avea 3 secţii : istorie, din paleolitic şi pină la Congresul al X-lea, artă axată pe arta românească dintre cele două războaie — și artă populară. „Toamna muzicală clujeană'" Aflat la cea de a cincea ediţie, festivalul „Toamna muzicală clujeană“, ce se desfăşoară in prezent in oraşul de pe Someş, se înscrie prin valorile artistice prezente in program ca o manifestare de prestigiu a culturii noastre. Prestanţa acestui festival, cum remarca dirijorul Antonin Ciolan, artist al poporului, preşedintele de onoare al comitetului de organizare, îşi are esenţa in efervescenţa activităţii artistice a Clujului, în afirmarea pe care au cunoscut-o in ultimii ani, pe scenele ţării şi peste hotare, instituţiile muzicale din acest oraş. Aşa se explică şi faptul că spectacolele susţinute în cadrul acestei manifestări sunt primite cu căldură de iubitorii de muzică, venind să confere personalitate şi ţinută festivalului clujean. După concertulinaugural susţinut săptămina trecută de formaţia „Bach“ din Leipzig, care a prezentat în exclusivitate lucrări de Bach, a urcat pe podiumul sălii de spectacole a Casei universitarilor formaţia ARS NOVA, iniţiată şi condusă de compozitorul Cornel Ţăranu, cu un repertoriu de lucrări aparţinînd unor creatori de muzică contemporană. Următoarele concerte au fost oferite de orchestra simfonică a Filarmonicii şi corul de cameră al Conservatorului „Gheorghe Dima“ avină la pupitru pe dirijorul Emil Simon, Cornel ţăranu, Erich Hergel şi Dorin Pop, iar printre solişti pe Yvry Gitlis din Israel. Concertul de simbătă seara al Filarmonicii a avut ca solist pe flautistul francez Jean Pierre Rampal. Duminică, festivalul s-a bucurat de prezenţa orchestrei simfonice din Londra, dirijată de André Previn şi a solistului Radu Lupu. In cea de a doua săptămină a festivalului vor fi oaspeţi Ansamblul de balet „Kirov“ din Leningrad, renumiţi dirijori şi solişti ca Anton Fistoulari, Aldo Ciccolini şi Sheila Armstrong, precum şi nume cunoscute ale muzicii noastre ca Mircea Cristescu, Ştefan Ruha şi Emilia Petrescu. Festivalul clujean, după cum apreciază compozitorul Sigismund Toduţă, s-a desfăşurat la un înalt nivel artistic, constituind un fragment din bogata viaţă spirituală a patriei noastre. MARIN OPREA coresp. ziarului „MUNCA“ 22 IUBIRE INTERZISĂ se trezi singur la marginea unui drum, o linişte stranie, ancestrală plutea în jur. Ici şi colo pereţii dealurilor măcinaţi de piei şi de vînturi puternice îşi ridicau spre cerul plumburiu, ca într-un ultim zbor, turnurile fragile ae lut, năpădite de buruieni, în stînga şoselei pe o tăbliţă indicatoare, crucificată pe un stîlp, era scris cu litere mari şi negre de tipar : „Valea Arsa — 3 km“. în dreapta, o şosea ciudată, construită din plăci mari, prefabricate de beton armat, cobora coasta dealului, într-o pantă abruptă, ca sa şerpuiască apoi leneş printre pereţii prăvăliţi ai dealurilor ce o înconjurau de o parte şi de alta. Tăbliţele rotunde, roşii ce însoţeau şoseaua o bună parte din drum, arătau că trecerea vehiculelor era oprită. Cernea îşi dădu seama că se află în faţa unei şosele construită pentru vehicule militare de tonaj greu. Scoase harta pe care i-o dăduse omul lui Gregor și o despături. Drumul pe care Ludovic Gregor i-l indica pe harta schițată grosolan era simplu. Trebuia să urmeze șoseaua de beton pînă ce dădea de o pădure care se afla pesemne dincolo de dealuri. în pădurea reprezentată în mod şcolăresc de Gregor prin nişte arbori cu coroane conice, se afla însemnat locul unei troiţe. O cărare care pornea de la troiţă, şerpuind prin pădure, ducea la pavilionul de vinătoare. — Vasazică acesta este drumul indicat de Gregor, gîndî el în timp ce punea harta înapoi în buzunar... cu privirea aţintită spre dealurile sălbatice şi pustii care încadrau şoseaua... Nimic de zis... E un loc bine ales pentru o împuşcătură... trăgînd revolverul din tocul de piele ce îl purta sub haină, Cernea îi scoase piedice şi îl armă. Aşeză revolverul la loc, şi apoi atent, încordat, o porni pe șoseaua care cobora în pantă. înaintînd pe șoseaua pustie, de beton, Cernea se opri de cîteva ori, gata să tragă. O dată i se păru că o umbră PETRE LUSCALOV 23 fugara răsare din crăpătura imensă a unui perete de lut. Altă dată, un bolovan de pămînt se rostogoli la spatele lui și se sparse în șosea , smulgînd revolverul. Cernea se trinti la pămînt gata să deschidă focul. Dar nu era nimeni. Numai ciulinii foşneau uşor şi uscat, pe crestele mohorîte, în vîntul cald şi umed ce începuse să sufle dinspre mare. Furtuna plutea în aer. Deodată, departe, printre norii plumburii care se apropiau, Cernea auzi bîzîitul unui motor ce se apropia din ce în ce mai mult. în curînd silueta unui elicopter militar apăru deasupra șoselei. Cernea înțelese că maiorul Pandele îl căuta. Scoase aparatul de radio cu tranzistori de pe umeri și manevră butonul. — Aho, „Șoimule“... Aici „Albatrosul“... Te apropii de mine.. .spuse el în difuzorul aparatului...“. Acum vuietul motorului elicopterului părea să cutremure dealurile sălbatice și pustii din jur. — Te-am auzit „Albatrosule“... răsună în aparatul de radio vocea lui Pandele... Deocamdată pe dealuri nu am zărit pe nimeni... Continuăm observația... Totul e în regulă ? —in regula „Șoimule“... — O clipă... o clipă, te rog... Elicopterul trecea pe deasupra capului lui Cernea. Acesta se întoarse și îl urmări cu privirea. — Ailo, „Albatrosule“... răsună din nou vocea lui Pandele în aparat... — Mă auzi ? — Te aud, „Şoimule“... — O maşină decapotabilă a părăsit şoseaua naţională şi se îndreaptă spre tine... În cîteva minute te va ajunge din urmă... în caz de pericol, trage în plin ! Elicopterul militar prindea înălţimea. — Am recepţionat, mulţumesc „Şoimule“... MUNKA „Cibinium 70 “ Ieri la Sibiu a fost inaugurată cea de a treia ediţie a festivalului culturalartistic „Cibinium ’70“. Pe parcursul a 8 zile aici vor avea loc o serie de ample manifestări cultural - artistice, dintre care se evidenţiază îndeosebi cele la care îşi vor da concursul Filarmonica de Stat din Sibiu, corul „Gheorghe Dima“, corul Bach, corul de cameră al casei de cultură. De asemenea, vor fi prezentate spectacolele „Răzbunarea sufleurului“ de Victor Ion Popa, (în interpretarea secţiei române a Teatrului de Stat din Sibiu), „Baladă şi cîntece de lume“ (un montaj realizat de Cristian Maurer şi susţinut de actorii secţiei germane a Teatrului de Stat din Sibiu), „Ploşniţă“de V. Maiakovski în regia lui Andrei Zaharia. Printre atracţiile actualei ediţii se mai află tîrgul-concurs al olarilor, expoziţia de instrumente muzicale populare, un spectacol în aer liber pe lacul din parcul etnografic din Dumbrava Sibiului, deschiderea muzeului din Boiţa, programele ce vor fi susţinute de formaţia de dansuri „Junii Sibiului“ şi orchestra de muzică populară „Cindrelul“. Paralel vor avea loc o serie de simpozioane la care şi-au anunţat participarea numeroşi specialişti. RADU ILIESCU „Sarmis — 1970" Duminica, în organizarea Consiliului judeţean al sindicatelor Hunedoara, a Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, a Comitetului judeţean al U.T.C. a început Festivalul cultural-artistic „Sarmis - 1970”. Agenda manifestărilor cuprinde pentru perioada 20-27 septembrie acţiuni culturale de mare amploare, dedicate deopotrivă specialiştilor şi marelui public, manifestări legate de locuri şi evenimente din judeţul Hunedoara. La ele participă personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţară, formaţii de teatru profesionist şi de amatori, orchestre şi solişti premiaţi la Festivalul judeţean de muzică uşoară, formaţii ale căminelor şi caselor de cultură. După-amiază a avut loc parada portului popular, precum şi spectacolul folcloric prezentat de formaţiile artistice de amatori din nouă localități. ALEX. NAGY coresp. ziarului „Munca" Fanfarele în marş Oraşul Galaţi a fost duminică gazda unei valoroase iniţiative menită să revitalizeze şi readucă la actualitate frumuseţea muzicii clasice, populare şi, de ce nu, chiar a unor compoziţii de muzică uşoară în execuţia fanfarelor. Primul Festival al fanfarelor de amatori de la oraşe şi sate, ■organizat de către Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, C.C. al U.T.C., Ministerul învăţământului şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie a reunit în grădina de vară a cinematografului „Mihail Eminescu“ fanfarele de la Combinatul de celuloză şi turile Călăraşi, Uzina „Tractorul“ — Braşov, Sindicatul minier Comăneşti - Bacău, Rafinăria Prahova - Ploieşti, municipiul Bîrlad, Direcţia regională C.F.R. Galaţi, Combinatul siderurgic de la Galaţi şi Şcoala profesională a acestuia, precum şi cea de la Fabrica de conserve din Tecuci. Acţiunea, prin inedit, bună organizare şi interpretare a atras un larg număr de oameni ai muncii. MIRCEA CIŞMAN coresp. ziarului „Munca“ Manifestări cultural-artistice organizate de sindicate Dintre multele vrancea tentaţii Sfirşitul de săptămină a fost marcat la Bacău de un bogat program de manifestări cultural-artistice organizat de sindicate, ceea ce a oferit salariaţilor din întreprinderile oraşului posibilitatea petrecerii plăcute a timpului lor liber. Cele mai multe manifestări au fost găzduite de frumosul şi încăpătorul edificiu al Casei de cultură a sindicatelor, unde sîmbătă a avut loc o seară cultural-distractivă organizată de sindicatul fabricii „Letea“ pentru fruntaşii în întrecerea socialistă din această întreprindere. Muzică, dans, fragmente de spectacole de estradă, concursuri de jocuri distractive — iată ce au constituit punctele de atracţie ale programului serii. O acţiune asemănătoare a fost organizată duminică dimineaţa de către sindicatul Fabricii de confecţii, programul artistic fiind precedat de un interesant concurs „Cine ştie meserie, răspunde“. Multiplelor manifestări organizate de sindicate li s-a adăugat duminică seara spectacolul cu piesa „O femeie cu bani“ de G. B. Shaw, prezentată tot la Casa de cultură, de un prestigios colectiv dramatic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti aflat în turneu la Bacău. I. LUPU • Cu cîteva luni in urmă, Consiliul judeţean al sindicatelor Vrancea a organizat un concurs de creaţie literară deschis tuturor iubitorilor de literatură, manifestare menită în special să stimuleze creaţia amatorilor din cercurile literare ale sindicatelor. Duminică, în faţa unui public numeros, în sala Ateneului, au fost citite lucrările premiate, lucrări in proză sau versuri, în care se oglindesc năzuinţele şi gindurile oamenilor muncii din întreprinderile, instituţiile, şi unităţile agricole socialiste din judeţ. Cîştigătorilor li s-au oferit, cu acest prilej, din partea Consiliului judeţean al sindicatelor Vrancea, numeroase premii. Săptămină teatrelor de păpuşi • Sîmbătă şi duminică au continuat să se desfăşoare, la Constanţa, manifestările artistice din cadrul Săptăminii teatrelor de păpuşi. In program — spectacole oferite de Teatrele de păpuşi din Arad, Cluj, Craiova, Oradea şi Brăila. Festivalul continuă astăzi cu spectacolele Teatrului de păpuşi din Ploieşti. Marţi dimineaţă va începe sesiunea de comunicări care va marca sfirşitul acestei tradiţionale manifestări. Închiderea festivă are loc miercuri seara. Premierele săptăminii FLACĂRA OLIMPICĂ Din nou un film de palpitante aventuri scoase din arhivele , istoriei. Flacăra olimpică este relatarea, într-o manieră spectaculoasă, a dramei unui grup de schiori polonezi,sportivi de performanţă, luptători activi în cadrul rezistenţei antifasciste. Pe lîngă interesul pentru faptele relatate, Flacăra olimpică atrage atenţia şi printr-o serie de cadre de mare plasticitate şi frumuseţe consacrate peisajelor montane. Ultimul drum Pe fundalul dramatic al evenimentelor războiului civil, regizorul sovietic Alexandr Stolper a proiectat o intrigă aproape poliţistă, în care suspensul şi neprevăzutul deţin principalele locuri. Nu lipseşte, bineînţeles, o istorie amoroasă, a cărei desfăşurare este însă subordonată rigorilor fabulaţiei. Ultimul drum se urmăreşte cu plăcere şi pentru cadrul exotic în care se petrec evenimentele narate. Luni 21 septembrie 1970 Timişoara • Ansamblul folcloric al sindicatelor din Timişoara a prezentat, sâmbătă şi duminică, o serie de spectacole la Vîrşeţ (Iugoslavia), cu prilejul tradiţionalei sărbători a culesului viitor. Dialog pe aceeaşi scenă Casa de cultură a sindicatelor din Reşiţa a fost, timp de două zile, gazda unor bogate manifestări cultural-artistice. In cadrul concursului ,,Treptele măiestriei artistice“, organizat de Consiliul municipal al sindicatelor, s-au întrecut formaţii artistice de amatori de la Combinatul siderurgic şi Uzina constructoare de maşini din localitate. Dialogul pe aceeaşi scenă între artiştii amatori de la cele două mari unităţi industriale reşiţene a fost susţinut de orchestre de muzică populară, solişti vocali şi instrumentişti, echipe de dansuri populare, orchestre şi solişti de muzică uşoară, brigăzi artistice de agitaţie, grupuri vocale etc. Programul întrecerii a cuprins, de asemenea, montaje literar-muzicale, dansuri, pantomime, cuplete muzicale. Concomitent a avut loc şi o gală de filme artistice şi documentare, realizate de cinecluburile din Oţelul Roşu, Reşiţa şi Caransebeş. ION NIŢU 24 IUBIRE INTERZISA Elicopterul se pierdea încet, încet, departe în văzduhul plumburiu. Cernea arunce aparatul de radio cu tranzistori pe umăr, îşi desfăcu nasturii de la haină, trase puţin revolverul afară din toc. După ce străbătu cîţiva paşi pe şosea el auzi departe, în urma lui, zumzetul motorului de automobil care se apropia. Degetele lui Cernea înşfăcară patul revolverului. Vino, vino, prietene... gîndi el înfrigurat... O să te învăţăm noi să respecţi semnele de circulaţie... Acum maşina se afla aproape în spatele lui. Cernea se răsuci fulgerător şi rămase încremenit cu mîna pe revolver. La volanul mașinii decapotabile, de culoarea vișinei putrede, care se apropia de el cu o viteză fantastică, se zărea o femeie tînără. Prin parbrizul transparent, strălucitor al mașinii, Cernea zări chipul alb cu trăsături delicate ale femeii de la volan. Curentul de aer stîrnit de goana mașinii îi învăluiea părul lung și castaniu, dîndu-i un zbor vaporos, o zbatere și o plutire aproape imaterială. O eșarfă lungă, verde dintr-un voal fin și transparent, petrecută în jurul gîtului ei, flutura în urma ei. — Frumoasă femeie, gîndi Cernea... privind făptura gingaşă a femeii de la volan... şi cu atît mai frumoasă cu cit ţine amîndouă mîinile pe volan... Maşina vişinie trecu ca un bolid strălucitor prin faţa lui, şi îndepârtîndu-se dispăru după un cot al drumului. Evident, gîndi Cernea pornind mai departe... femeia trebuie sa fie o străină... Dar ce o fi căutînd prin locurile acestea pustii ? și apoi își răspunse singur ridicînd din umeri... Probabil o turistă care vrea să ajungă pe litoral.... o fi rătăcit drumul... (Continuare în ziarul nostru de sîmbătă 21 septembrie)