Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-21 / nr. 7105

Pagina a 2-a Concursul şi festivalul internaţional ^GEORGE ENESCU" LACUL LEBEDELOR" Este elocvent faptul că, la cererea unui mare număr de spectatori, spectacolul de balet cu „Lacul lebedelor“ a fost dat şi a doua oară pentru publicul nostru. Spectacol, in cel mai ele­vat sens şi în cea mai com­plexă accepţiune, ce îmbină minunata muzică ceaikov­­skiană cu delicateţea eteri­că şi graţioasă a balerinilor sovietici, „Lacul lebedelor■** deţine pentru mulţi dintre noi intiietatea in ordinea preferinţelor şi a aprecierii. Farmecul artei coregrafice nu va apune niciodată, dacă baletul va însemna ceea ce a însemnat spectacolul pe care ni l-a oferit colectivul de artişti de la Teatrul Aca­demic de Operă şi Balet „S.M.Kirov“ din Leningrad. Recunoscut şi aclamat în lumea întreagă, culegînd cele mai mari distincţii ale festivalurilor internaţionale la care a participat, Baletul din Leningrad înalţă şi mai viguros şi mai sus tradiţia şcolii coregrafice ruse şi so­vietice. Crescînd de două secole pe pămîntul atit de rodnic şi de fertil al crea­ţiei artistice ruseşti (încă din secolul al XVIII se montau la Petersburg pri­mele spectacole de operă şi balet) şcoala sovietică de balet se bucură astăzi de un renume unic. Iar noi, cunoscîndu-i, am înţeles că am văzut, ca in­tr-o reverie, baletul muzi­cii“. Perfecţiunea liniei gin­­gaşe a luat chip. Imponde­rabilitatea plutirii prin mu­zică, acurateţea gestului, do­­­­o­rinţa de a reflecta în muzi­că armonia mişcărilor, ur­mărită fiind nu exactitatea tehnică a interpretării, ci expresivitatea dansului, dis­ciplina perfectă a ansam­blului, sincronizarea rigu­roasă a părţii cu întregul, sunt aprecieri care se impun încă de la primele tablouri. Alfabetul vast al baletului se confundă cu felul pro­priu de a fi al dansatorului. Fiecare dansator este un ar­tist desăvirșit, dar meritul cel mai mare al fiecăruia este altul, acela de a parti­cipa cu un deosebit spirit de echipă la realizarea per­fectă a imaginii scenice. Nici un amănunt al aceste­ia nu este considerat minor, detaliul fiind lucrat cu tot atîta schipulozitate ca nu­mărul solistic. Odetta—Odi­lia este fascinantă în inter­pretarea Olgăi Moiseeva, artistă emerită a R.S.F.S.R. Trecerea de la temperamen­tul liric, sentimental al O­­dettei, la cel ardent al Or­­iliei este uriaşa. Virtuozita­tea lui Aleksandr Pavlovski in rolul Bufonului — parti­tură plină de culoare, a fost de cea mai autentică forţă. De asemenea, expresivita­tea fascinantă a Olgăi Za­­botkina (in Dans spaniol), a Tatianei Legat (in Dans maghiar) şi a lui Serghei Vikulov (Prinţul Siegfried) şi excelenta lor condiţie coregrafică. Eleganţa lebe­delor mari şi gingăşia lebe­delor mici completează i­­maginea picturală a ansam­blului. Nu de puţine ori, în timpul spectacolului am a­­vut senzaţia că asistăm in­tr-adevăr la o feerie plină de vrajă, la momentul tai­nic în care priza unui ce­lebru maestru a prins viaţă sub ochii noştri. ALINA POPOVICI AGENDA • Astă seară se în­cheie cel de al V-lea Concurs şi Festival in­ternaţional „George E­­nescu“. • Ba Sala mare a Pa­latului Republicii Socia­liste România va avea loc festivitatea de de­cernare a premiilor. Urmează apoi concertul laureaţilor, acompania­ză : Filarmonica „Bana­tul“ din Timişoara, diri­jor Marion Ionescu—Ga­laţi, şi Orchestra de stu­dio a Radioteleviziunii, dirijori Ludovic Baci şi Carol Litvin. Pentru muncitorii forestieri Comitetul sindicatului de la U.E.I.L. Intorsura Bu­zăului a organizat sîmbătă după-amiază o reuniune distractivă pentru muncito­rii forestieri. Manifestarea s-a desfăşurat la căminul cultural din localitate, în prezenţa a numeroşi parti­cipanţi. Brigada de agitaţie a întreprinderii a prezentat un spectacol artistic adec­vat preocupărilor celor care valorifică aurul verde, iar o formaţie de muzică uşoară a oferit o seară de dans pentru cei prezenţi. ILIE MIHALEA coresp. ziarului „Munca“ PETRE LUSCALOV 21 IUBIRE INTERZISĂ — ROMAN DE SPIONAJ — CAPITOLUL II FASCICOLUL 6 Autobuzul tocmai oprea în Dîrza. Pescarul coborî. în urma lui coborî și Dumitrașcu. Cernea nu putea deosebi prea bine ce se petrece în stafie. Camioane goale și bas­culante treceau prin apropiere într-un șir neîntrerupt, în­văluite într-un imens nor de praf, scurgîndu-se în vuietul şi bîzîitul infernal al motoarelor spre scheletul gigantic de beton şi de fier al unei clădiri ce răsărea undeva departe în mijlocul cîmpiei. El mai putu să observe cum Dumitraşcu, cu privirea aţintită în urma pescarului amator ce se îndrepta cu undiţele în spate, se apropie de un şofer, care îşi oprise camionul în mijlocul drumului, şi acum repara ceva, aplecat deasupra motorului. — Tovarăşe Bodin... îi spuse Dumitraşcu apropiindu-se de şofer şi arâtînd cu cleştele spre silueta pescarului ce se estompa într-un nor de praf... Ai grijă ca pescarul amator să nu dispară și să ne lase fără saramură... Bădin închise repede capota camionului. — Nici o grijă, tovarășe locotenent major... Noi ce facem ? adăugă Bădin... să speriem peștii ? — Nu este nici o grabă... spuse întunecat Dumitraşcu... Lăsaţi-l deocamdată să se distreze... Tovarăşul colonel An­tim va hotărî cînd o să-l ridicăm în minoiog... Şi Dumitraşcu se îndreptă grăbit, tocmai cînd autobuzul în care se afla Cernea se punea în mişcare După o jumătate de oră, Cernea coborî din autobuz şi La Oradea îşi va re­deschide în curind por­ţile Muzeul Ţării Crişu­­rilor, care s-a instalat în Palatul baroc, clădire ce a fost construită în 1777 şi restaurată complet. Muzeul va avea 3 sec­ţii : istorie, din paleoli­tic şi pină la Congresul al X-lea, artă­­ axată pe arta românească dintre cele două războaie — și artă populară. ­„Toamna muzicală clujeană'" Aflat la cea de a cincea ediţie, festivalul „Toamna muzicală clujeană“, ce se desfăşoară in prezent in oraşul de pe Someş, se înscrie prin valorile ar­tistice prezente in program ca o manifestare de pres­tigiu a culturii noastre. Prestanţa acestui festival, cum remarca dirijorul Antonin Ciolan, artist al poporului, preşedintele de onoare al comitetului de organizare, îşi are esenţa in efervescenţa activităţii artistice a Clujului, în a­­firmarea pe care au cu­­noscut-o in ultimii ani, pe scenele ţării şi peste hota­re, instituţiile muzicale din acest oraş. Aşa se ex­plică şi faptul că specta­colele susţinute în cadrul acestei manifestări sunt primite cu căldură de iu­bitorii de muzică, venind să confere personalitate şi ţinută festivalului clu­jean. După concertul­­inaugu­ral susţinut săptămina trecută de formaţia „Bach“ din Leipzig, care a prezentat în exclusivi­tate lucrări de Bach, a urcat pe podiumul sălii de spectacole a Casei uni­versitarilor formaţia ARS NOVA, iniţiată şi condusă de compozitorul Cornel Ţăranu, cu un repertoriu de lucrări aparţinînd unor creatori de muzică­­ con­temporană. Următoarele concerte au fost oferite de orchestra simfonică a Fi­larmonicii şi corul de ca­meră al Conservatorului „Gheorghe Dima“ avină la pupitru pe dirijorul Emil Simon, Cornel ţăra­­nu, Erich Hergel şi Dorin Pop, iar printre solişti pe Yvry Gitlis din Israel. Concertul de simbătă seara al Filarmonicii a a­­vut ca solist pe flautistul francez Jean Pierre Ram­­pal. Duminică, festivalul s-a bucurat de prezenţa orchestrei simfonice din Londra, dirijată de André Previn şi a solistului Ra­du Lupu. In cea de a do­ua săptămină a festivalu­lui vor fi oaspeţi Ansam­blul de balet „Kirov“ din Leningrad, renumiţi diri­jori şi solişti ca Anton Fistoulari, Aldo Ciccolini şi Sheila Armstrong, pre­cum şi nume cunoscute ale muzicii noastre ca Mir­­cea Cristescu, Ştefan Ruha şi Emilia Petrescu. Festivalul clujean, după cum apreciază compozito­rul Sigismund Toduţă, s-a desfăşurat la un înalt ni­vel artistic, constituind un fragment din bogata viaţă spirituală a patriei noas­tre. MARIN OPREA coresp. ziarului „MUNCA“ 22 IUBIRE INTERZISĂ se trezi singur la marginea unui drum, o linişte stranie, ancestrală plutea în jur. Ici şi colo pereţii dealurilor mă­cinaţi de piei şi de vînturi puternice îşi ridicau spre cerul plumburiu, ca într-un ultim zbor, turnurile fragile ae lut, năpădite de buruieni, în stînga şoselei pe o tăbliţă indi­catoare, crucificată pe un stîlp, era scris cu litere mari şi negre de tipar : „Valea Arsa — 3 km“. în dreapta, o şosea ciudată, construită din plăci mari, prefabricate de beton armat, cobora coasta dealului, în­­tr-o pantă abruptă, ca sa şerpuiască apoi leneş printre pereţii prăvăliţi ai dealurilor ce o înconjurau de o parte şi de alta. Tăbliţele rotunde, roşii ce însoţeau şoseaua o bună parte din drum, arătau că trecerea vehiculelor era oprită. Cernea îşi dădu seama că se află în faţa unei şosele construită pentru vehicule militare de tonaj greu. Scoase harta pe care i-o dăduse omul lui Gregor și o despături. Drumul pe care Ludovic Gregor i-l indica pe harta schițată gro­solan era simplu. Trebuia să urmeze șoseaua de beton pînă ce dădea de o pădure care se afla pesemne dincolo de dealuri. în pădurea reprezentată în mod şcolăresc de Gre­gor prin nişte arbori cu coroane conice, se afla însemnat locul unei troiţe. O cărare care pornea de la troiţă, şer­puind prin pădure, ducea la pavilionul de vinătoare. — Vasazică acesta este drumul indicat de Gregor, gîndî el în timp ce punea harta înapoi în buzunar... cu privirea aţintită spre dealurile sălbatice şi pustii care încadrau şo­seaua... Nimic de zis... E un loc bine ales pentru o împuş­cătură... t­răgînd revolverul din tocul de piele ce îl purta sub haină, Cernea îi scoase piedice şi îl armă. Aşeză revol­verul la loc, şi apoi atent, încordat, o porni pe șoseaua care cobora în pantă. înaintînd pe șoseaua pustie, de beton, Cernea se opri de cîteva ori, gata să tragă. O dată i se păru că o umbră PETRE LUSCALOV 23 fugara răsare din crăpătura imensă a unui perete de lut. Altă dată, un bolovan de pămînt se rostogoli la spatele lui și se sparse în șosea , smulgînd revolverul. Cernea se trinti la pămînt gata să deschidă focul. Dar nu era nimeni. Numai ciulinii foşneau uşor şi uscat, pe crestele mohorîte, în vîntul cald şi umed ce începuse să sufle dinspre mare. Furtuna plutea în aer. Deodată, departe, printre norii plumburii care se apro­piau, Cernea auzi bîzîitul unui motor ce se apropia din ce în ce mai mult. în curînd silueta unui elicopter militar apăru deasupra șoselei. Cernea înțelese că maiorul Pandele îl căuta. Scoase aparatul de radio cu tranzistori de pe umeri și manevră butonul. — Ah­o, „Șoimule“... Aici „Albatrosul“... Te apropii de mine.. .spuse el în difuzorul aparatului...“. Acum vuietul motorului elicopterului părea să cutremure dealurile sălbatice și pustii din jur. — Te-am auzit „Albatrosule“... răsună în aparatul de radio vocea lui Pandele... Deocamdată pe dealuri nu am zărit pe nimeni... Continuăm observația... Totul e în re­gulă ? —­in regula „Șoimule“... — O clipă... o clipă, te rog... Elicopterul trecea pe deasupra capului lui Cernea. A­­cesta se întoarse și îl urmări cu privirea. — Ailo, „Albatrosule“... răsună din nou vocea lui Pan­dele în aparat... — Mă auzi ? — Te aud, „Şoimule“... — O maşină decapotabilă a părăsit şoseaua naţională şi se îndreaptă spre tine... În cîteva minute te va ajunge din urmă... în caz de pericol, trage în plin ! Elicopterul militar prindea înălţimea. — Am recepţionat, mulţumesc „Şoimule“... MUNKA „Cibinium 70 “ Ieri la Sibiu a fost inau­gurată cea de a treia edi­ţie a festivalului cultural­­artistic „Cibinium ’70“. Pe parcursul a 8 zile aici vor avea loc o serie de ample manifestări cultural - ar­tistice, dintre care se evi­denţiază îndeosebi cele la care îşi vor da concursul Filarmonica de Stat din Sibiu, corul „Gheorghe Di­ma“, corul Bach, corul de cameră al casei de cultură. De asemenea, vor fi pre­zentate spectacolele „Răz­bunarea sufleurului“ de Victor Ion Popa, (în inter­pretarea secţiei române a Teatrului de Stat din Si­biu), „Baladă şi cîntece de lume“ (un montaj realizat de Cristian Maurer şi sus­ţinut­ de actorii secţiei ger­­mane a Teatrului de Stat din Sibiu), „Ploşniţă“­­de V. Maiakovski în regia lui Andrei Zaharia. Printre atracţiile actualei ediţii se mai află tîrgul-concurs al olarilor, expoziţia de ins­trumente muzicale popula­re, un spectacol în aer li­ber pe lacul din parcul et­nografic din Dumbrava Si­biului, deschiderea muzeu­lui din Boiţa, programele ce vor fi susţinute de for­maţia de dansuri „Junii Sibiului“ şi orchestra de muzică populară „Cindre­­lul“. Paralel vor avea loc o serie de simpozioane la care şi-au anunţat partici­parea numeroşi specialişti. RADU ILIESCU „Sarmis — 1970" Duminica, în organizarea Consiliului judeţean al sin­dicatelor Hunedoara, a Co­mitetului judeţean pentru cultură şi artă, a Comitetu­lui judeţean al U.T.C. a în­ceput Festivalul cultural-ar­tistic „Sarmis - 1970”. A­­genda manifestărilor cuprin­de pentru perioada 20-27 septembrie acţiuni culturale de mare amploare, dedica­te deopotrivă specialiştilor şi marelui public, manifes­tări legate de locuri şi eve­nimente din judeţul Hune­doara. La ele participă per­sonalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţară, for­maţii de teatru profe­sionist şi de amatori, or­chestre şi solişti premiaţi la Festivalul judeţean de muzică uşoară, formaţii ale căminelor şi caselor de cul­tură. După-amiază a avut loc parada portului popular, precum şi spectacolul folclo­ric prezentat de formaţiile artistice de amatori din nouă localități. ALEX. NAGY coresp. ziarului „Munca" Fanfarele în marş Oraşul Galaţi a fost du­minică gazda unei valoroa­se iniţiative menită să revitalizeze şi readucă la actualitate frumuseţea mu­zicii clasice, populare şi, de ce nu, chiar a unor compo­ziţii de muzică uşoară în execuţia fanfarelor. Primul Festival al fanfarelor de amatori de la oraşe şi sate, ■organizat de către Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, C.C. al U.T.C., Ministe­rul învăţământului şi U­­niunea Naţională a Coo­­perativelor Agricole de Producţie a reunit în gră­dina de vară a cinemato­grafului „Mihail Emines­­cu“ fanfarele de la Com­binatul de celuloză şi tur­ile Călăraşi, Uzina „Trac­torul“ — Braşov, Sindicatul minier Comăneşti - Bacău, Rafinăria Prahova - Plo­ieşti, municipiul Bîrlad, Direcţia regională C.F.R. Galaţi, Combinatul siderur­gic de la Galaţi şi Şcoala profesională a acestuia, precum şi cea de la Fabri­ca de conserve din Tecuci. Acţiunea, prin inedit, bună organizare şi inter­pretare a atras un larg număr de oameni ai mun­cii. MIRCEA CIŞMAN coresp. ziarului „Munca“ Manifestări cultural-artistice organizate de sindicate Dintre multele vrancea tentaţii Sfirşitul de săptămină a fost marcat la Bacău de un bogat program de manifes­tări cultural-artistice orga­nizat de sindicate, ceea ce a oferit salariaţilor din în­treprinderile oraşului posi­bilitatea petrecerii plăcute a timpului lor liber. Cele mai multe manifestări au fost găzduite de frumosul şi încăpătorul edificiu al Casei de cultură a sindica­telor, unde sîmbătă a avut loc o seară cultural-distrac­­tivă organizată de sindica­tul­ fabricii „Letea“ pentru fruntaşii în întrecerea so­cialistă din această între­prindere. Muzică, dans, fragmente de spectacole de estradă, concursuri de jocuri distractive — iată ce au constituit punctele de atracţie ale programului se­rii. O acţiune asemănătoare a fost organizată duminică dimineaţa de către sindica­tul Fabricii de confecţii, programul artistic fiind precedat de un interesant concurs „Cine ştie meserie, răspunde“. Multiplelor ma­nifestări organizate de sin­dicate li s-a adăugat du­minică seara spectacolul cu piesa „O femeie cu bani“ de G. B. Shaw, prezentată tot la Casa de cultură, de un prestigios colectiv dra­matic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucu­reşti aflat în turneu la Ba­cău. I. LUPU • Cu cîteva luni in­ urmă, Consiliul judeţean al sin­dicatelor Vrancea a orga­nizat un concurs de creaţie literară deschis tuturor iu­bitorilor de literatură, ma­nifestare menită în spe­cial să stimuleze creaţia a­­matorilor din cercurile li­terare ale sindicatelor. Duminică, în faţa unui public numeros, în sala Ateneului, au fost citite lu­crările premiate, lucrări in proză sau versuri, în care se oglindesc năzuinţele şi gin­­durile oamenilor muncii din întreprinderile, institu­ţiile, şi unităţile agricole so­cialiste din judeţ. Cîştigă­­torilor li s-au oferit, cu acest prilej, din partea Con­siliului judeţean al sindi­catelor Vrancea, numeroa­se premii. Săptămină teatrelor de păpuşi • Sîmbătă şi duminică au continuat să se desfă­şoare, la Constanţa, ma­nifestările artistice din ca­drul Săptăminii teatrelor de păpuşi. In program — spec­tacole oferite de Teatrele de păpuşi din Arad, Cluj, Cra­iova, Oradea şi Brăila. Fes­tivalul continuă astăzi cu spectacolele Teatrului de păpuşi din Ploieşti. Marţi dimineaţă va începe sesiu­nea de comunicări care va marca sfirşitul acestei tra­diţionale manifestări. În­chiderea festivă are loc miercuri seara. Premierele săptăminii FLACĂRA OLIMPICĂ Din nou un film de pal­pitante aventuri scoase din arhivele , istoriei. Flacăra olimpică este relatarea, în­­tr-o manieră spectaculoasă, a dramei unui grup de schiori polonezi,­­sportivi de performanţă, luptători acti­vi în cadrul rezistenţei an­tifasciste. Pe lîngă interesul pentru faptele relatate, Flacăra olimpică atrage atenţia şi printr-o serie de cadre de mare plasticitate şi frumuseţe consacrate peisajelor montane. Ultimul drum Pe fundalul dramatic al evenimentelor războiului civil, regizorul sovietic A­­lexandr Stolper a proiectat o intrigă aproape poliţistă, în care suspensul şi nepre­văzutul deţin principalele locuri. Nu lipseşte, bineîn­ţeles, o istorie amoroasă, a cărei desfăşurare este însă subordonată rigorilor fabu­laţiei. Ultimul drum se ur­măreşte cu plăcere şi pen­tru cadrul exotic în care se petrec evenimentele narate. Luni 21 septembrie 1970 Timişoara • Ansamblul folcloric al sindicatelor din Timişoara a prezentat, sâmbătă şi du­minică, o serie de specta­cole la Vîrşeţ (Iugoslavia), cu prilejul tradiţionalei sărbători a culesului viitor. Dialog pe aceeaşi scenă Casa de cultură a sindi­catelor din Reşiţa a fost, timp de două zile, gazda u­­nor bogate manifestări cul­tural-artistice. In cadrul concursului ,,Treptele mă­iestriei artistice“, organizat de Consiliul municipal al sindicatelor, s-au între­cut formaţii artistice de amatori de la Combinatul siderurgic şi Uzina con­structoare de maşini din lo­calitate. Dialogul pe aceeaşi scenă între artiştii amatori de la cele două mari unităţi industriale reşiţene a fost susţinut de orchestre de muzică populară, solişti vocali şi instrumentişti, e­­chipe de dansuri populare, orchestre şi solişti de mu­zică uşoară, brigăzi artis­tice de agitaţie, grupuri vo­cale etc. Programul între­cerii a cuprins, de aseme­nea, montaje literar-muzi­­cale, dansuri, pantomime, cuplete muzicale. Conco­mitent a avut loc şi o gală de filme artistice şi docu­mentare, realizate de cine­­cluburile din Oţelul Roşu, Reşiţa şi Caransebeş. ION NIŢU 24 IUBIRE INTERZISA Elicopterul se pierdea încet, încet, departe în văzduhul plumburiu. Cernea arunce aparatul de radio cu tranzistori pe umăr, îşi desfăcu nasturii de la haină, trase puţin revolverul afară din toc. După ce străbătu cîţiva paşi pe şosea el auzi departe, în urma lui, zumzetul motorului de automobil care se a­­propia. Degetele lui Cernea înşfăcară patul revolverului. Vino, vino, prietene... gîndi el înfrigurat... O să te în­văţăm noi să respecţi semnele de circulaţie... Acum maşina se afla aproape în spatele lui. Cernea se răsuci fulgerător şi rămase încremenit cu mîna pe revol­ver. La volanul mașinii decapotabile, de culoarea vișinei putrede, care se apropia de el cu o viteză fantastică, se zărea o femeie tînără. Prin parbrizul transparent, strălu­citor al mașinii, Cernea zări chipul alb cu trăsături deli­cate ale femeii de la volan. Curentul de aer stîrnit de goana mașinii îi învăluiea părul lung și castaniu, dîndu-i un zbor vaporos, o zbatere și o plutire aproape imaterială. O eșarfă lungă, verde dintr-un voal fin și transparent, pe­trecută în jurul gîtului ei, flutura în urma ei. — Frumoasă femeie, gîndi Cernea... privind făptura gin­gaşă a femeii de la volan... şi cu atît mai frumoasă cu cit ţine amîndouă mîinile pe volan... Maşina vişinie trecu ca un bolid strălucitor prin faţa lui, şi îndepârtîndu-se dispăru după un cot al drumului. Evident, gîndi Cernea pornind mai departe... femeia tre­buie sa fie o străină... Dar ce o fi căutînd prin locurile acestea pustii ? și apoi își răspunse singur ridicînd din umeri... Probabil o turistă care vrea să ajungă pe litoral.... o fi rătăcit drumul... (Continuare în ziarul nostru de sîmbătă 21 septembrie)

Next