Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-17 / nr. 7102

Anticipaţii la o fructuoasă dezbatere în adunarea reprezentanţilor salariaţilor RAMURI VEŞTEDE în viguroasa încrengătură a Borzeştilor • Creşterea gradului de utilizare a instalaţiilor — probă de com­petenţă şi virtuozitate inginerească... • Dar cu excepţii care... nu confirmă regula • Conducerea G.I­.P. Borzeşti ştie care sunt „cuiele lui Pepelea", dar se pare că, singură, nu le poate scoate ! • Este aşteptat sprijin din partea ministerului, pentru că... • ...A fost o „vorbă dulce“ într-un proiect • ...Există un paradox la Mărăşeşti • ...Industria alimentară dovedeşte o fermitate ne­dorită . ...Iar milioanele se adună la ...minusuri de producţie. De la o adunare generală salariaţilor, relatăm de obicei dezbaterile sau ana­lizăm mai în profunzime una dintre problemele cele mai discutate. De data a­­ceasta, cînd în uzinele din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzeşti se fac pregătiri pentru aduna­rea reprezentanţilor sala­riaţilor , care va avea loc p­es­te două zile şi care­­ dezbate sarcinile ce re­­dn petrochimiştilor şi rafi­­norilor de la Borzeşti, pre­­um şi chimiştilor din Mă­­răşeşti, în viitorul cinci­nal , ne-am propus să an­­icipăm evenimentul, cu c­­ît mai mult cu cit încă nu­m fost rezolvate o seamă de probleme ridicate atît a şedinţa lărgită a consi­­lului de administraţie, din 36 iunie a.c., cît şi în aduna­ta reprezentanţilor salaria­­ilor din 31 iulie. Evident, dacă s-ar privi atul din unghiul rezulta­­elor obţinute în producţie, se poate afirma că cinci­­nalul viitor are aici o bază solidă şi că la sfîrşitul lui, Grupul industrial Borzeşti, „tonifiat“ cu investiţii de cîteva miliarde de lei, va deveni una dintre cele mai mari­ unităţi de acest fel din ţară, în 8 luni din acest an, la producţia glo­bală s-a înregistrat o depă­şire de 43 milioane lei, iar la producţia marfă de 31 milioane lei. Fină la 8 sep­tembrie, au fost obţinute în plus 933 tone cauciuc sinte­tic, 1708 tone policlorură de vinil, 997 tone sodă ca­ustică, 105 tone fenol, 4 931 tone motorină, 1180 tone gaze lichefiate ş.a. O inves­tigaţie, în sensul invers al fluxului tehnologic, ne-ar conduce la factorii care au generat de fapt aceste plu­suri datorate creşterii indi­cilor de utilizare intensivă a instalaţiilor; un „con­sum“ raţional de inteligen­ţă inginerească, eforturi perseverente pentru creş­terea capacităţilor la cau­ciuc, butadienă, fenol, ben­zen, polistiren, p.v.c. etc. Totuşi, inginerul PETRU BUNEA, directorul general al Grupului, unul dintre cei mai realişti şi mai energici conducători de în­treprinderi din cîţi am cu­noscut, vede în aceste rea­lizări „nu limita finală a perfecţiunii, ci numai un moment în drumul ascen­dent pe care trebuie să meargă, consecvent, colec­tivul“. Pentru dînsul, pen­tru comitetul de partid şi comitetul sindicatului, pre­cum şi pentru ceilalţi con­ducători ai procesului de producţie, lucrurile nu vor fi clare şi nu poate exista mulţumire deplină pînă cînd fiecare secţie şi insta­laţie nu va lucra la para­metrii tehnico - economici pentru care a fost dimensi­onată. „Există în Grup — spunea directorul general — 9 instalaţii care, de la pu­nerea în funcţiune, nu şi-au realizat in nici un an capacitatea anuală proiec­tată, ci doar au atins-o pe Ing. ARTUR IOAN (Continuare în pag. 2-a) Radiografia pămîntului Reportaj de MIHAI COLESIU Era într-o toamnă. De mult, între dealurile de la Țintea coborîseră cu­lori de aramă. Acolo, lingă o sondă, am văzut, pentru prima oară, o „ra­diografie" a pămîntu­­­lui- Ca și cum un nou ucenic vrăjitor ar fi o­ferit timpul geologic în oc, făcîndu-mă să văd cum s-au stratificat roci­le și ce comori tăinuiesc ele. Pe ecranul, cu tran­­sparente de m­al străful­gerau nervos linii frînte, întocmind o diagramă bi­zară, un particular alfa­bet Morse prin care a­­dîncimile de peste o mie de metri își comunicau structura. Era, cred, pri­mul meu contact mai di­rect cu ceea ce ne-am obişnuit să numim teh­nica prezentului mult a­­vansat în viitor. Această veche „întîlnire“ cu mun­ca obişnuită a întreprin­derii de carotaj şi per­forare din Ploieşti mi-ar fi rămas o simplă amin­tire, sentimentală, dacă nu aş fi aflat că acum, la acest mijloc de septem­brie, în viaţa colectivului ei s-au petrecut, fără lar­mă, cu tăcuta modestie a celor ce „fac" producţie cu migala muncii de laborator, două eveni­mente : împlinirea a 20 de ani de existenţă şi îndeplinirea sarcinilor planificate pentru în­treg anul curent. Cînd au trecut oare 20 de ani din toamna aceea de la Ţintea ? Şi oare în­treprinderea este aceeaşi? Ca scop, fireşte, este aceeaşi. Ca arie a preo­cupărilor, ca dotare, este cu totul nouă. Atributul este de „actualitate“ în fiecare an, pentru că fie­care an înseamnă o a­­dîncire în complexitatea activităţii ei. Consecință a continuiei modernizări a industriei noastre pe­trolifere. Dacă în 1950, cu cele 11 echipamente ini­­țiale, se puteau face doar Inrrriri r»rî\/Ir.4 ^jjieroțlu,— ----------- r-. ■ * • • — nea straturilor și natura lor, acum, datorită va­rietăţii şi specializării e­­chipamentelor, se pot fa­ce interpretări cantitati­ve asupra formaţiunilor petrolifere cît şi asupra conţinutului acestora, a­­supra parametrilor fizici ai straturilor. Muncă de fineţe, cu o mare efica­citate economică. Utili­­zînd metode care abia au „părăsit" laboratoa­rele de fizică teoretică. De pildă, carotajul acus­tic şi de inducţie. Mij­loacele folosite au deter­minat şi o structură parti­culară a colectivului — mai mult de un sfert din totalul­­ salariaţilor sunt ingineri şi tehnicieni. „... cumva, ideea, e­­nunţată numai așa, este incompletă ; nu este vor­ba, pur și simplu, de „mijloacele folosite“ — asta presupune utilaje e­­xistente. Ci și de nece­sitatea de a ne crea pro­priile utilaje specializa­te. Marea industrie nu le (Continuare în pag. 2­ a) Proletari din toate ţările, uniti-vă. ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA LUPENI, vechea aşezare minieră a devenit, la fel ca şi alte aşezări din ţară, un oraş modern In general vorbind, me­dicina muncii a fost vitre­gă atunci cînd s-a lucrat la sistemul de organizare per­fecţionată a reţelei sanita­re. Omisiunea ei din orga­nigrama policlinicii indus­triale „23 August“ din Bucureşti este însă para­doxală. Nimic nu poate ex­plica situlaţia. Directorul policlinicii dă la rîndu-i nedumerit din umeri şi ne informează că începînd cu 1 noiembrie 1969, ca ur­mare a unui ordin al Mi­nisterului Sănătăţii servi­ciul de medicină a muncii a fost desfiinţat. Se pare că un cabinet cu profil a­­semănător fiinţează la spi­talul din apropiere, „Şte­fan Stîncă“ dar de ce a fost menţinut acolo şi nu unde îi era locul (într-o policlinică care acordă a­­sistenţă medicală la aproa­pa RH nnn or'rrtf'r;ÂSmi is­x- “ "W wumi-iu, c elleti, id­ei ai unor mari uzine bucu­­reştene, 23 August, Repu­blica, F.M.U.A.B., Grani­tul, Acumulatorul, Progre­sul, F.R.B., Filatura de li­nă pieptănată, Fabrica de sticlă şi altele) este un mis­ter. Oare nu se ridicau des­tule probleme legate de profilaxia şi sociologia să­nătăţii oamenilor ? Doc­torul Mircea Rizescu, direc­torul policlinicii, ne oferă destule­­ mărturii edifica­toare împreună cu­ doctori­ţa Iulia Cristea, ardenta susţinătoare a cercetărilor de medicină a muncii (a­­cum încadrată ca medic internist), finalizate în mo­dificări ale proceselor teh­nologice, în îmbunătăţiri ale condiţiilor de muncă, în reducerea numărului de boli profesionale, în dimi­nuarea indicelui de mor­biditate. — Modificarea procesului tehnologic la sudură, prin sistemul arc-aer, procedeul care adu­ce beneficii între­prinderilor permiţînd mări­rea productivităţii muncii, a trebuit intens studiat de chimişti şi medici, în ulti­mă instanță găsindu-se an­tidotul pentru împiedica­rea descompunerii la tem­peraturi ridicate a acizilor din electrozi, descompune­re care genera o concen­traţie ridicată a noxelor. — La sugestia medicilor, în scopul prevenirii îmbol­năvirilor de silicoză s-a ho­­tărît ca pînă la completa modernizare (ce va avea loc pînă în 1972) turnăto­ria Uzinelor „23 August“ să adopte metoda sablajului cu alice, să lucreze cu ni­sipuri umezite etc. — A fost supusă studiu­lui şi staţia de maşini elec­­trocontabile a uzinei „23 August“, unde datorită zgo­motului foarte mare produs de funcţionarea maşinilor, acesta, asociat pe fondul stării de maximă concen­trare a atenţiei, provoca îmbolnăviri nevrotice , s-au­ aplicat metode de izolare fonică. In carnetul reporterului sunt înserate alte şi alte exemple atestînd sensul nobil al acestor cercetări şi studii efectuate de per­sonalul medical pentru cu­noaşterea aprofundată a condiţiilor de muncă, pen­tru apărarea stării de sănă­tate a muncitorilor. Născu­tă la început dintr-un joc de cuvinte, afirmaţia că po­liclinica industrială „23 Au­gust“ este „o uzină de să­nătate“ apare cu totul jus­tificată. Găseşti aici ser­vicii de radiologie, de in­terne, O.R.L., de oftalmolo­gie, de chirurgie, de anali­ze medicale, de balneofi­­zioterapie, cabinet de cul­tură fizică medicală (unde se fac recuperări funcţio­nale ale aparatului locomo­tor), dar lipsa serviciului de medicină a muncii îţi lasă parcă impresia că te afli intr-o uzină unde tocmai compartimentu­l-cheie tace. Directorul policlinicii cau­tă să ne spulbere această impresie arătînd că, deşi, nu ca atare, ci numai în subsidiar, problemele de medicină a muncii rămîn în atenţia cadrelor medica­le. Dar acestea avînd a­­cum alte atribuţii se pot ocupa doar de urmărirea adaptabilităţii organismului (sînt supravegheaţi în spe­cial muncitorii provenind din mediul rural şi tinerii) la o anu­mită meserie, de instituirea unui examen medical diferenţiat la an­gajare, de orientare, în ca­zul în care starea de sănă­tate impune, către un alt loc de muncă. In virtutea situaţiei ac­tuale însă, problemele de igiena muncii, de tratare a stării de sănătate a munci­torilor în strînsă legătură cu condiţiile de mediu sunt lăsate pe planul doi. Şi ce început promiţător însem­naseră aici cercetările de ergonomie ! Acum, comuni­carea de la simpozionul braşovean, care la timpul respectiv entuziasmase pe mulţi, în care cîţiva medici arătau cum prin adaptarea utilajelor la caracteristici­le biopsihologice ale omu­lui s-ar înregistra un spor de producţie echivalent cu o locomotivă la un trimes­tru, a rămas doar o amin­­tire. Vorbind despre ce în­seamnă producţie moder­nă, despre rolul omului ca factor al ei primordial, ple­cam de la policlinica u­­zinelor „23 Augu­st“ cu în­credinţarea că în cel mai scurt timp omisiunea sem­nalată se va remedia. Pro­babil, avînd în vedere si­tuaţia de faţă, organizatorii de sănătate vor opera în curînd ceruta modificare, acordînd însemnătatea cu­venită specialităţii de me­dicină a muncii. E ceea ce aşteaptă şi angajaţii din a­­ceastă zonă industrială, în­dreptăţiţi să beneficieze de multiplele servicii ale me­­dicinei profilactice şi curative. CLARA DUMITRESCU L m­vnwmn­mmmmr m­­LMMMVMivn M­iulvuil, omisiune de profilul policlinicii industriale „23 August" ANUL XXVI nr 7102 • Joi 17 septembrie 1970 • 4 pagini 30 bani Medalie de argint! O veste transmisă Uzinei „Steagul roşu“ din Braşov şi răspîndită fulgerător la toate locurile de muncă a fost primită cu satisfacţie şi mîndrie de harnicii constructori de autocamioane. Doi dintre tovarăşii lor de muncă, respectiv in­ginerul Valeriu Doboşan şi tehnicianul Nicolae Caşcaval au cucerit medalia de argint pentru in­venţia „Agregat de sudat discul cu fanta roţii la autovehicule“, prezentată la, actuala expoziţie in­ternaţională de invenţii de la Viena. Felicitîndu-i pe autori, le dorim noi succese în nobila muncă de creaţie tehnică. ILIE MIHALEA Muncă avîntată pe ogoare Lucrătorii ogoarelor din judeţul Constanţa pun de pe acum bazele producţiei anului viitor, desfăşurînd o muncă a­­vintată în cîmp. Lucrînd într-un ritm intens ei au pregătit terenul pe 69 000 de hectare ce vor fi însămânţate cu grîu şi au strîns porumbul şi floarea soarelui de pe 14 000 hectare, aproape întreaga recoltă fiind transportată direct la ba­zele de recepţie. Faptul că în această toamnă 33 la sută din suprafaţa cu grîu va fi însămânţată în judeţul Constanţa după culturile prăşitoare, constituie pentru meca­nizatorii şi lucrătorii a­­gricoli un prilej de mo­bilizare a tuturor forţe­lor de a urgenta recol­tatul, eliberarea solelor şi pregătirea terenului. GHEORGHE DIMA A intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­­ cu cadre din învăţămîntul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru cu cadre didactice şi de conducere din învăţă­­mîntul superior economic şi alţi economişti din institu­te de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. Cu acest prilej au fost a­­nalizate — în lumina Direc­tivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Co­munist Român — propuneri privind perfecţionarea în­­văţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ulti­mii ani în dezvoltarea invă­­ţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, pre­cum şi sarcinile tot mai im­portante ce revin economis­tului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei na­ţionale. Vorbitorii au rele­vat în acelaşi timp defici­enţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntu­­lui economic, au făcut pro­puneri pentru perfecţiona­rea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practi­că, să fie pus un accent sporit pe disciplinele mo­derne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organi­zarea producţiei şi a mun­cii, calculul economic, ana­liza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propu­neri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin recicla­rea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lu­crează în învăţămîntul eco­nomic. Luînd cuvîntul la încheie­rea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în forma­rea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recoman­dări privind ridicarea pe o treaptă superioară a între­gului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al parti­dului a subliniat necesita­tea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesio­nală, capabile să dea, solu­ţii optime problemelor com­plexe pe care le ridică pro­ducţia, întreaga viaţă eco­nomică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul îna­inte, să fie promotoare con­secvente ale noului, ale creşterii eficienţei economi­ce în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în va­loare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune con­diţii activitatea întreprin­derilor, a unităţilor de pro­ducţie în care lucrează. Vor­bitorul a relevat, de ase­menea, îndatoririle ce re­vin cadrelor didactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analiza­rea ştiinţifică a probleme­lor dezvoltării economiei noastre naţionale, în pro­movarea continuă a cerce­tării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale pro­gresului societăţii româ­neşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continua­re, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, ia­ creşterea rolului şi aportu­lui economiştilor în rezol­varea problemelor pe car­e le ridică construcţia socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Telegrama elevilor şi cadrelor didactice din Satu Mare adresată Comitetului Central al Partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cu prilejul începerii nou­lui an şcolar, elevii şi ca­drele didactice din judeţul Satu Mare au adresat Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă ex­­primînd sentimentele de recunoştinţă faţă de con­ducerea partidului. Cu neţărmurită satisfac­ţie — se spune în telegra­mă — vă raportăm că cele 570 de unităţi şcolare­, pînă la ultima sală de clasă, şi-au deschis astăzi, 15 sep­tembrie, larg porţile, pri­mind toţi elevii de vîrstă şcolară. Ne-au dat un preţios aju­tor celelalte judeţe ale ţă­rii, în special Municipiul Bucureşti, Bihorul, Bra­şovul, Clujul, Constanţa Maramureşul şi Timişul. Pretutindeni în taberele din aceste judeţe, cei 5 500 de elevi din judeţul nostru, departe de oraşul în ruine, au simţit căldura căminu­lui de care i-a văduvit na­tura, impresionanta soli­daritate a poporului nos­tru, părinteasca grijă a celor ce i-au înconjurat cu neţărmurită afecţiune. Vom, face tot ce ne stă în putinţă, aşa încît anul care începe acum să se în­cheie pentru noi cu deplin succes, ne vom mobiliza zi de zi, cu disciplină și res­ponsabilitate, pentru înde­plinirea îndatoririlor ce nu revin. ACORDUL GLOBAL, stimulent eficace al productivităţii munci Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor creează posibili­tatea promovării unor for­me eficiente de cointeresare a maselor de salariaţi în creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii. între a­­cestea se numără şi acor­dul global. La întreprinde­rea de construcţii siderur­gice din Hunedoara acor­dul global se dovedeşte a fi un puternic stimulent de folosire cu maximum de randament a timpului de muncă, de utilizare raţio­nală a mijloacelor materi­ale şi financiare din dotare, în prezent, 10,5 la sută din numărul total din muncito­­rii acordanţi lucrează pe bază de acord global, iar valoarea lucrărilor angajate reprezintă peste 25 milioa­ne de lei. Această nouă for­mă de cointeresare materia­lă a fost extinsă la 42 for­maţii de muncă existînd premise ca pînă la sfîrşitul anului numărul celor ce vor lucra în acord global să fie de 45-50 la sută. Folosirea acordului glo­bal s-a reflectat pozitiv în activitatea de ansamblu a colectivului de constructori şi montori. In perioada ce­lor 8 luni din 1970 volumul de construcţii-montaj pla­nificat a fost depăşit cu 1,48 la sută, iar productivi­tatea muncii pe salariat a sporit cu 429 de lei. Forma­ţiile de muncă care s-au situat peste această medie sunt cu deosebire echipele şi brigăzile ce au luat pe bază de contract lucrările de montare a cazanului re­cuperator de la laminorul bluming de 1 300 mm, di­verse operaţii la Fabrica (nouă) de oxigen, estacada de cabluri electrice, repa­rarea şi înzidirea canpetelor de la furnalele 5 şi 7, con­strucţia unor blocuri şi al­tor obiective social-cultura­­le. O parte dintre aceste lu­crări au fost predate bene­ficiarului înainte de ter­men, iar altele se află în­tr-un stadiu avansat, îndeosebi, pe şantierul de locuinţe, acordul global a căpătat o extindere mai mare. Echipele conduse de Mihai Toth, zidar şi Petru Petraş, zugrav, au depăşit normele, în luna august, cu 15 şi respectiv 12 la sută. Depăşirile sunt considerabi­le şi în lunile iunie şi iulie şi nu numai în formaţiile la care ne-am referit, ci în toate echipele de pe şantie­rul de locuinţe, care lu­crează pe bază de acord global. La temelia succeselor ob­ţinute stau măsurile orga­nizatorice privind aprovizi­onarea, eliminarea operaţi­ilor inutile în manipularea materialelor, repartizarea foarte precisă a sarcinilor, coordonarea perfectă a tu­turor acţiunilor care să a­­sigure realizarea lucrărilor ce revin din contract pe luna respectivă. Echipa de zidari condusă de Mihai Toth, de pildă a realizat din contract în luna august, lucrări în valoare de peste 126 m­ii m­id lei, urmînd ca în septem­brie cota să reprezinte cel puţin 131 000 de lei. Din vocabularul echipelor la care ne-am referit noţiuni­le de absenţe nemotivate, ore nefolosite, întreruperi în cadrul schimbului, lăsa­rea lucrului mai devreme, sau tendinţele de chiul au dispărut. Folosirea la ma­ximum de randament a timpului de lucru se oglin­deşte în productivitatea muncii ce înregistrează o dinamică ascendentă. In echipa lui Toth, dacă, îna­inte de a se lucra în acord global, se obţinea o pro­ductivitate pe muncitor de 8 900 de lei, în august la acest indicator nivelul atins a fost de 9 400 de lei, exis­tînd condiţii ca în luna septembrie productivitatea să fie de 10 200 de lei. E­­xemple similare am notat şi din cartea de realizări a echipelor de instalatori conduse de Vasile Groza și Ioan Drăgan. Ele realizau înainte vreme o productivi­tate de cite 10 100 de lei pe ALEXANDRU NAGY corespondentul ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 2-10

Next