Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-17 / nr. 7102
Anticipaţii la o fructuoasă dezbatere în adunarea reprezentanţilor salariaţilor RAMURI VEŞTEDE în viguroasa încrengătură a Borzeştilor • Creşterea gradului de utilizare a instalaţiilor — probă de competenţă şi virtuozitate inginerească... • Dar cu excepţii care... nu confirmă regula • Conducerea G.I.P. Borzeşti ştie care sunt „cuiele lui Pepelea", dar se pare că, singură, nu le poate scoate ! • Este aşteptat sprijin din partea ministerului, pentru că... • ...A fost o „vorbă dulce“ într-un proiect • ...Există un paradox la Mărăşeşti • ...Industria alimentară dovedeşte o fermitate nedorită . ...Iar milioanele se adună la ...minusuri de producţie. De la o adunare generală salariaţilor, relatăm de obicei dezbaterile sau analizăm mai în profunzime una dintre problemele cele mai discutate. De data aceasta, cînd în uzinele din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzeşti se fac pregătiri pentru adunarea reprezentanţilor salariaţilor , care va avea loc peste două zile şi care dezbate sarcinile ce redn petrochimiştilor şi rafinorilor de la Borzeşti, preum şi chimiştilor din Mărăşeşti, în viitorul cincinal , ne-am propus să anicipăm evenimentul, cu cît mai mult cu cit încă num fost rezolvate o seamă de probleme ridicate atît a şedinţa lărgită a consilului de administraţie, din 36 iunie a.c., cît şi în adunata reprezentanţilor salariailor din 31 iulie. Evident, dacă s-ar privi atul din unghiul rezultaelor obţinute în producţie, se poate afirma că cincinalul viitor are aici o bază solidă şi că la sfîrşitul lui, Grupul industrial Borzeşti, „tonifiat“ cu investiţii de cîteva miliarde de lei, va deveni una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţară, în 8 luni din acest an, la producţia globală s-a înregistrat o depăşire de 43 milioane lei, iar la producţia marfă de 31 milioane lei. Fină la 8 septembrie, au fost obţinute în plus 933 tone cauciuc sintetic, 1708 tone policlorură de vinil, 997 tone sodă caustică, 105 tone fenol, 4 931 tone motorină, 1180 tone gaze lichefiate ş.a. O investigaţie, în sensul invers al fluxului tehnologic, ne-ar conduce la factorii care au generat de fapt aceste plusuri datorate creşterii indicilor de utilizare intensivă a instalaţiilor; un „consum“ raţional de inteligenţă inginerească, eforturi perseverente pentru creşterea capacităţilor la cauciuc, butadienă, fenol, benzen, polistiren, p.v.c. etc. Totuşi, inginerul PETRU BUNEA, directorul general al Grupului, unul dintre cei mai realişti şi mai energici conducători de întreprinderi din cîţi am cunoscut, vede în aceste realizări „nu limita finală a perfecţiunii, ci numai un moment în drumul ascendent pe care trebuie să meargă, consecvent, colectivul“. Pentru dînsul, pentru comitetul de partid şi comitetul sindicatului, precum şi pentru ceilalţi conducători ai procesului de producţie, lucrurile nu vor fi clare şi nu poate exista mulţumire deplină pînă cînd fiecare secţie şi instalaţie nu va lucra la parametrii tehnico - economici pentru care a fost dimensionată. „Există în Grup — spunea directorul general — 9 instalaţii care, de la punerea în funcţiune, nu şi-au realizat in nici un an capacitatea anuală proiectată, ci doar au atins-o pe Ing. ARTUR IOAN (Continuare în pag. 2-a) Radiografia pămîntului Reportaj de MIHAI COLESIU Era într-o toamnă. De mult, între dealurile de la Țintea coborîseră culori de aramă. Acolo, lingă o sondă, am văzut, pentru prima oară, o „radiografie" a pămîntului- Ca și cum un nou ucenic vrăjitor ar fi oferit timpul geologic în oc, făcîndu-mă să văd cum s-au stratificat rocile și ce comori tăinuiesc ele. Pe ecranul, cu transparente de mal străfulgerau nervos linii frînte, întocmind o diagramă bizară, un particular alfabet Morse prin care adîncimile de peste o mie de metri își comunicau structura. Era, cred, primul meu contact mai direct cu ceea ce ne-am obişnuit să numim tehnica prezentului mult avansat în viitor. Această veche „întîlnire“ cu munca obişnuită a întreprinderii de carotaj şi perforare din Ploieşti mi-ar fi rămas o simplă amintire, sentimentală, dacă nu aş fi aflat că acum, la acest mijloc de septembrie, în viaţa colectivului ei s-au petrecut, fără larmă, cu tăcuta modestie a celor ce „fac" producţie cu migala muncii de laborator, două evenimente : împlinirea a 20 de ani de existenţă şi îndeplinirea sarcinilor planificate pentru întreg anul curent. Cînd au trecut oare 20 de ani din toamna aceea de la Ţintea ? Şi oare întreprinderea este aceeaşi? Ca scop, fireşte, este aceeaşi. Ca arie a preocupărilor, ca dotare, este cu totul nouă. Atributul este de „actualitate“ în fiecare an, pentru că fiecare an înseamnă o adîncire în complexitatea activităţii ei. Consecință a continuiei modernizări a industriei noastre petrolifere. Dacă în 1950, cu cele 11 echipamente inițiale, se puteau face doar Inrrriri r»rî\/Ir.4 ^jjieroțlu,— ----------- r-. ■ * • • — nea straturilor și natura lor, acum, datorită varietăţii şi specializării echipamentelor, se pot face interpretări cantitative asupra formaţiunilor petrolifere cît şi asupra conţinutului acestora, asupra parametrilor fizici ai straturilor. Muncă de fineţe, cu o mare eficacitate economică. Utilizînd metode care abia au „părăsit" laboratoarele de fizică teoretică. De pildă, carotajul acustic şi de inducţie. Mijloacele folosite au determinat şi o structură particulară a colectivului — mai mult de un sfert din totalul salariaţilor sunt ingineri şi tehnicieni. „... cumva, ideea, enunţată numai așa, este incompletă ; nu este vorba, pur și simplu, de „mijloacele folosite“ — asta presupune utilaje existente. Ci și de necesitatea de a ne crea propriile utilaje specializate. Marea industrie nu le (Continuare în pag. 2 a) Proletari din toate ţările, uniti-vă. ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA LUPENI, vechea aşezare minieră a devenit, la fel ca şi alte aşezări din ţară, un oraş modern In general vorbind, medicina muncii a fost vitregă atunci cînd s-a lucrat la sistemul de organizare perfecţionată a reţelei sanitare. Omisiunea ei din organigrama policlinicii industriale „23 August“ din Bucureşti este însă paradoxală. Nimic nu poate explica situlaţia. Directorul policlinicii dă la rîndu-i nedumerit din umeri şi ne informează că începînd cu 1 noiembrie 1969, ca urmare a unui ordin al Ministerului Sănătăţii serviciul de medicină a muncii a fost desfiinţat. Se pare că un cabinet cu profil asemănător fiinţează la spitalul din apropiere, „Ştefan Stîncă“ dar de ce a fost menţinut acolo şi nu unde îi era locul (într-o policlinică care acordă asistenţă medicală la aproapa RH nnn or'rrtf'r;ÂSmi isx- “ "W wumi-iu, c elleti, idei ai unor mari uzine bucureştene, 23 August, Republica, F.M.U.A.B., Granitul, Acumulatorul, Progresul, F.R.B., Filatura de lină pieptănată, Fabrica de sticlă şi altele) este un mister. Oare nu se ridicau destule probleme legate de profilaxia şi sociologia sănătăţii oamenilor ? Doctorul Mircea Rizescu, directorul policlinicii, ne oferă destule mărturii edificatoare împreună cu doctoriţa Iulia Cristea, ardenta susţinătoare a cercetărilor de medicină a muncii (acum încadrată ca medic internist), finalizate în modificări ale proceselor tehnologice, în îmbunătăţiri ale condiţiilor de muncă, în reducerea numărului de boli profesionale, în diminuarea indicelui de morbiditate. — Modificarea procesului tehnologic la sudură, prin sistemul arc-aer, procedeul care aduce beneficii întreprinderilor permiţînd mărirea productivităţii muncii, a trebuit intens studiat de chimişti şi medici, în ultimă instanță găsindu-se antidotul pentru împiedicarea descompunerii la temperaturi ridicate a acizilor din electrozi, descompunere care genera o concentraţie ridicată a noxelor. — La sugestia medicilor, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor de silicoză s-a hotărît ca pînă la completa modernizare (ce va avea loc pînă în 1972) turnătoria Uzinelor „23 August“ să adopte metoda sablajului cu alice, să lucreze cu nisipuri umezite etc. — A fost supusă studiului şi staţia de maşini electrocontabile a uzinei „23 August“, unde datorită zgomotului foarte mare produs de funcţionarea maşinilor, acesta, asociat pe fondul stării de maximă concentrare a atenţiei, provoca îmbolnăviri nevrotice , s-au aplicat metode de izolare fonică. In carnetul reporterului sunt înserate alte şi alte exemple atestînd sensul nobil al acestor cercetări şi studii efectuate de personalul medical pentru cunoaşterea aprofundată a condiţiilor de muncă, pentru apărarea stării de sănătate a muncitorilor. Născută la început dintr-un joc de cuvinte, afirmaţia că policlinica industrială „23 August“ este „o uzină de sănătate“ apare cu totul justificată. Găseşti aici servicii de radiologie, de interne, O.R.L., de oftalmologie, de chirurgie, de analize medicale, de balneofizioterapie, cabinet de cultură fizică medicală (unde se fac recuperări funcţionale ale aparatului locomotor), dar lipsa serviciului de medicină a muncii îţi lasă parcă impresia că te afli intr-o uzină unde tocmai compartimentul-cheie tace. Directorul policlinicii caută să ne spulbere această impresie arătînd că, deşi, nu ca atare, ci numai în subsidiar, problemele de medicină a muncii rămîn în atenţia cadrelor medicale. Dar acestea avînd acum alte atribuţii se pot ocupa doar de urmărirea adaptabilităţii organismului (sînt supravegheaţi în special muncitorii provenind din mediul rural şi tinerii) la o anumită meserie, de instituirea unui examen medical diferenţiat la angajare, de orientare, în cazul în care starea de sănătate impune, către un alt loc de muncă. In virtutea situaţiei actuale însă, problemele de igiena muncii, de tratare a stării de sănătate a muncitorilor în strînsă legătură cu condiţiile de mediu sunt lăsate pe planul doi. Şi ce început promiţător însemnaseră aici cercetările de ergonomie ! Acum, comunicarea de la simpozionul braşovean, care la timpul respectiv entuziasmase pe mulţi, în care cîţiva medici arătau cum prin adaptarea utilajelor la caracteristicile biopsihologice ale omului s-ar înregistra un spor de producţie echivalent cu o locomotivă la un trimestru, a rămas doar o amintire. Vorbind despre ce înseamnă producţie modernă, despre rolul omului ca factor al ei primordial, plecam de la policlinica uzinelor „23 August“ cu încredinţarea că în cel mai scurt timp omisiunea semnalată se va remedia. Probabil, avînd în vedere situaţia de faţă, organizatorii de sănătate vor opera în curînd ceruta modificare, acordînd însemnătatea cuvenită specialităţii de medicină a muncii. E ceea ce aşteaptă şi angajaţii din această zonă industrială, îndreptăţiţi să beneficieze de multiplele servicii ale medicinei profilactice şi curative. CLARA DUMITRESCU L mvnwmnmmmmr mLMMMVMivn Miulvuil, omisiune de profilul policlinicii industriale „23 August" ANUL XXVI nr 7102 • Joi 17 septembrie 1970 • 4 pagini 30 bani Medalie de argint! O veste transmisă Uzinei „Steagul roşu“ din Braşov şi răspîndită fulgerător la toate locurile de muncă a fost primită cu satisfacţie şi mîndrie de harnicii constructori de autocamioane. Doi dintre tovarăşii lor de muncă, respectiv inginerul Valeriu Doboşan şi tehnicianul Nicolae Caşcaval au cucerit medalia de argint pentru invenţia „Agregat de sudat discul cu fanta roţii la autovehicule“, prezentată la, actuala expoziţie internaţională de invenţii de la Viena. Felicitîndu-i pe autori, le dorim noi succese în nobila muncă de creaţie tehnică. ILIE MIHALEA Muncă avîntată pe ogoare Lucrătorii ogoarelor din judeţul Constanţa pun de pe acum bazele producţiei anului viitor, desfăşurînd o muncă avintată în cîmp. Lucrînd într-un ritm intens ei au pregătit terenul pe 69 000 de hectare ce vor fi însămânţate cu grîu şi au strîns porumbul şi floarea soarelui de pe 14 000 hectare, aproape întreaga recoltă fiind transportată direct la bazele de recepţie. Faptul că în această toamnă 33 la sută din suprafaţa cu grîu va fi însămânţată în judeţul Constanţa după culturile prăşitoare, constituie pentru mecanizatorii şi lucrătorii agricoli un prilej de mobilizare a tuturor forţelor de a urgenta recoltatul, eliberarea solelor şi pregătirea terenului. GHEORGHE DIMA A intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cadre din învăţămîntul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru cu cadre didactice şi de conducere din învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea invăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea, soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, ia creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Telegrama elevilor şi cadrelor didactice din Satu Mare adresată Comitetului Central al Partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cu prilejul începerii noului an şcolar, elevii şi cadrele didactice din judeţul Satu Mare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă exprimînd sentimentele de recunoştinţă faţă de conducerea partidului. Cu neţărmurită satisfacţie — se spune în telegramă — vă raportăm că cele 570 de unităţi şcolare, pînă la ultima sală de clasă, şi-au deschis astăzi, 15 septembrie, larg porţile, primind toţi elevii de vîrstă şcolară. Ne-au dat un preţios ajutor celelalte judeţe ale ţării, în special Municipiul Bucureşti, Bihorul, Braşovul, Clujul, Constanţa Maramureşul şi Timişul. Pretutindeni în taberele din aceste judeţe, cei 5 500 de elevi din judeţul nostru, departe de oraşul în ruine, au simţit căldura căminului de care i-a văduvit natura, impresionanta solidaritate a poporului nostru, părinteasca grijă a celor ce i-au înconjurat cu neţărmurită afecţiune. Vom, face tot ce ne stă în putinţă, aşa încît anul care începe acum să se încheie pentru noi cu deplin succes, ne vom mobiliza zi de zi, cu disciplină și responsabilitate, pentru îndeplinirea îndatoririlor ce nu revin. ACORDUL GLOBAL, stimulent eficace al productivităţii munci Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor creează posibilitatea promovării unor forme eficiente de cointeresare a maselor de salariaţi în creşterea producţiei şi productivităţii muncii. între acestea se numără şi acordul global. La întreprinderea de construcţii siderurgice din Hunedoara acordul global se dovedeşte a fi un puternic stimulent de folosire cu maximum de randament a timpului de muncă, de utilizare raţională a mijloacelor materiale şi financiare din dotare, în prezent, 10,5 la sută din numărul total din muncitorii acordanţi lucrează pe bază de acord global, iar valoarea lucrărilor angajate reprezintă peste 25 milioane de lei. Această nouă formă de cointeresare materială a fost extinsă la 42 formaţii de muncă existînd premise ca pînă la sfîrşitul anului numărul celor ce vor lucra în acord global să fie de 45-50 la sută. Folosirea acordului global s-a reflectat pozitiv în activitatea de ansamblu a colectivului de constructori şi montori. In perioada celor 8 luni din 1970 volumul de construcţii-montaj planificat a fost depăşit cu 1,48 la sută, iar productivitatea muncii pe salariat a sporit cu 429 de lei. Formaţiile de muncă care s-au situat peste această medie sunt cu deosebire echipele şi brigăzile ce au luat pe bază de contract lucrările de montare a cazanului recuperator de la laminorul bluming de 1 300 mm, diverse operaţii la Fabrica (nouă) de oxigen, estacada de cabluri electrice, repararea şi înzidirea canpetelor de la furnalele 5 şi 7, construcţia unor blocuri şi altor obiective social-culturale. O parte dintre aceste lucrări au fost predate beneficiarului înainte de termen, iar altele se află într-un stadiu avansat, îndeosebi, pe şantierul de locuinţe, acordul global a căpătat o extindere mai mare. Echipele conduse de Mihai Toth, zidar şi Petru Petraş, zugrav, au depăşit normele, în luna august, cu 15 şi respectiv 12 la sută. Depăşirile sunt considerabile şi în lunile iunie şi iulie şi nu numai în formaţiile la care ne-am referit, ci în toate echipele de pe şantierul de locuinţe, care lucrează pe bază de acord global. La temelia succeselor obţinute stau măsurile organizatorice privind aprovizionarea, eliminarea operaţiilor inutile în manipularea materialelor, repartizarea foarte precisă a sarcinilor, coordonarea perfectă a tuturor acţiunilor care să asigure realizarea lucrărilor ce revin din contract pe luna respectivă. Echipa de zidari condusă de Mihai Toth, de pildă a realizat din contract în luna august, lucrări în valoare de peste 126 mii mid lei, urmînd ca în septembrie cota să reprezinte cel puţin 131 000 de lei. Din vocabularul echipelor la care ne-am referit noţiunile de absenţe nemotivate, ore nefolosite, întreruperi în cadrul schimbului, lăsarea lucrului mai devreme, sau tendinţele de chiul au dispărut. Folosirea la maximum de randament a timpului de lucru se oglindeşte în productivitatea muncii ce înregistrează o dinamică ascendentă. In echipa lui Toth, dacă, înainte de a se lucra în acord global, se obţinea o productivitate pe muncitor de 8 900 de lei, în august la acest indicator nivelul atins a fost de 9 400 de lei, existînd condiţii ca în luna septembrie productivitatea să fie de 10 200 de lei. Exemple similare am notat şi din cartea de realizări a echipelor de instalatori conduse de Vasile Groza și Ioan Drăgan. Ele realizau înainte vreme o productivitate de cite 10 100 de lei pe ALEXANDRU NAGY corespondentul ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 2-10