Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-18 / nr. 7103

Proletari­­din toate ţările, uniţi-vălîntilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice, de calcul şi informaticii economice Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R. cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelu­crării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre di­dactice din învăţămîntul superior, directori şi ingi­neri şefi din mari întreprin­deri. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănes­­cu, precum şi conducători ai unor ministere economi­ce şi instituţii centrale. Cu­ acest prilej au fost a­­nalizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării teh­nicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea în­treprinderilor, în cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăp­tuire a programului de în­zestrare a economiei naţio­nale cu echipamente de cal­cul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost sublini­ate realizările obţinute în crearea premiselor necesa­re introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum in utilizarea calcula­toarelor electronice în ges­tiunea economică, în con­ducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezul­tatele dobîndite pe această cale în funcţionarea inten­­­sivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei eco­nomice a producţiei. Tot­odată au fost scoase în evi­denţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut nume­roase propuneri pentru îm­bunătăţirea dotării cu teh­nică modernă de calcul, or­ganizarea rr­ai bună a mun­cii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţiona­lizare a evidenţelor, extin­derea aplicaţiilor matema­ticii şi ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de pro­grame de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune con­diţii a problemelor acti­vităţii economice. Un joc important în dis­cuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti,, pro­gramatori, operatori — fă­­cîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat în­semnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dez­voltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor e­­lectronice şi altor echipa­mente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru în­făptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfec­ţionării sistemului informa­ţional economic. Luînd cuvîntul în conclu­zie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a apreciat re­zultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării teh­nicii electronice de calcul în economia noastră maţio­ (Continuare în pag. 3­ a) ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7103 Vineri 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Pe şantierele industriale din judeţul Ialomiţa CURSIVITATEA realizării investiţiilor implică o temeinică pregătire • Sunt pregătite şantierele să întîmpine sezonul friguros ? • Justificările nu vor putea ţine de „cald" lucrătorilor de pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase • Măsurile iniţiate de grupul de şantiere sînt judicioase dar garderoba de iarnă nu se completează cu... intenţii • Investiţiile din agricultură nu pot rămîne pe planul III mai ales în Bărăgan. Fila din calendar înse­­rînd ultima zi de vară a fost deja ruptă. In curînd, echinoxul de toamnă va fi şi el depăşit. Sezonul în care am intrat, poate să ne rezerve, de la o zi la alta, surprize. Iată de ce ni s-a părut firesc să ne interesăm dacă şi şantiere­le din judeţul Ialomiţa sunt pregătite să preîntîmpine sezonul friguros, care în Bărăgan îşi amplifică vitre­giile, astfel încît să conti­nue nestingherite lucrul în­­perioada 15 noiembrie 1970 —15 martie 1971. ...ŞANTIERUL COMBI­NATULUI DE ÎNGRĂŞĂ­MINTE AZOTOASE DE LA SLOBOZIA, obiectiv care deţine, împreună cu Filatura de bumbac, pon­derea în volumul investiţi­ilor din acest judeţ. Aici, aşa după cum a ţinut să re­marce şi ing. Corneliu Po­tra, directorul tehnic al a­­cestei unităţi, realizările fi­zice, cu unele excepţii, au atins cotele prevăzute în graficul coordonator. Ate­lierul mecanic este termi­nat, iar la hala de amoniac­ă fabrică cheie în tehnolo­gia de fabricaţie a îngrăşă­mintelor — se lucrează in­tens încît să poată fi închi­să în soluţie definitivă. E­­­chipele de montori conduse de Constantin Dinculescu, Alexandru Puiu, Willy Po­pa şi Nicolae Dan — care lucrează în acord global, pe bază de contract-angaja­­ment — au terminat mon­tajul unor instalaţii şi a­­gregate cu 15 zile înainte de termen. Este vorba des­pre cuptorul de amoniac, cazanul auxiliar, gazome­­trul de bioxid de carbon şi altele. Cu sau fără atestarea be­neficiarului sau a construc­torului, trebuie să menţio­năm că mai sînt obiecte — şi nu dintre cele mai puţin importante — unde lucră­rile sunt mult rămase în urmă, în această situaţie se află turnul de granulare de la fabrica de azotat de amoniu, hala de compresie amoniac lichid, fabrica de acid azotic, unele estacade etc. Deşi intenţiile sunt lău­dabile, mergîndu-se, în ge­neral, pe soluţii definitive, ritmul pregătirilor trebuie însă dinamizat. Realizarea pereţilor de­ zidărie cere nu numai timp, dar şi con­diţii favorabile şi o tempe­ratură peste zero grade. A­­poi, de ce să n-o recunoaş­tem, închiderile cu polieti­lenă care, conform planu­lui de pregătire a frontului de lucru pentru iarnă, tre­buiau începute la 1 iulie, n-au fost atacate nici pînă in prezent. Explicaţii, jus­tificări curg cu duiumul, însă acestea nu pot asigura desfăşurarea normală a lu­crului atunci cînd va veni frigul, cînd va ploua sau va ninge. Tovarăşul ing. Ştefan Co­­valiu, directorul Grupului de şantiere­­Slobozia, ne-a prezentat un amplu şi cu­prinzător plan de măsuri a căror materializare va crea un cadru propice muncii în sezonul rece. Ele vizează asigurarea agentu­lui termic şi iluminatului la fiecare loc de muncă şi alimentarea cu apă caldă şi rece, crearea de stocuri , tampon de materiale şi îndeosebi de ciment şi a­­gregate de balastieră, revi­zuirea şi completarea dru­murilor de acces spre toate punctele de lucru. Dar tra­ducerea în fapt a acestor prevederi se cere imperios accelerată, pentru că ceea ce s-a făcut pînă acum, în­că nu poate oferi nici pe departe certitudinea că iar­na va găsi șantierele de aici fără goluri în gardero­bă. CU ŞI MAI MULTĂ ACUITATE SE PUNE PROBLEMA ŞANTIERE­LOR DIN AGRICULTURĂ, cu prioritate a acelor des­chise în acest an. De cu­rînd au fost atacate, conco­mitent, lucrările de bază cu cele de organizare, la com­plexele­­de creştere şi în­­grăşare­ a porcinelor din comunele Gheorghe Doja şi Gheorghe Lazăr. Şefii de lot Constantin Niţescu şi P. IANCULESCU (Continuare în pag. 2­ a) Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ este cel mai tînăr vlăstar al industriei sucevene, intrată parțial în producție. Imaginea noastră redă un aspect din secția tricotaje a acestei întreprinderi. ) 9 Descoperirea unui uriaş tezaur aduce în­­ circuitul economic o străveche aşezare [ pescărească 9 Cu i — ! cinci luni mai devre­­j me decît prevederile­­ iniţiale ale proiecte- I lor ® Magistrala albă ! ® Mutaţii noi în me- ^ seria de miner­e Peste o lună construc­torii şi montorii vor spune „la revedere“ uneia dintre cele mai mari şi tinere exploatări de calcar din ţară — cariera Mahmudia. Ce repede zboară timpul!... Inginerul şef al şantie­rului, Bogdan Negru, dulgherul Vasile Lun­­can, maistrul Constantin Popa şi toţi ceilalţi tri­mişi de către Trustul de construcţii-montaj mi­nier în toamna anului 1967 la Mahmudia au încă vie in memorie pri­ma intilnire cu viitorul lor loc de muncă: Du­nărea, purtîndu-şi mol­com apele, iar mai de­parte, la ciţiva kilome­tri, cit cuprinzi cu pri­virea zarea, dealuri go­laşe, aspre, neprietenoa­se... De milenii dealurile Cerace adăpostesc o u­­riaşă bogăţie: calcarul, hrană a furnalelor, fon­dant fără de care meta­lul nu poate fi elabo­rat. Pentru valorificarea tezaurului alb de la Mahmudia, statul a alo­cat sume importante. Odată cu deschiderea in­vestiţiei, străvechea aşe­zare pescărească începe să-şi trăiască cea de-a de-a doua sa viaţă, de important centru mi­nier. In martie 1970, cu cinci luni mai devreme decît prevederile pro­iectelor, din cochetul şi modernul port Mahmu­­dia pornesc spre Com­binatul siderurgic din Galaţi primele şlepuri, primele tone de calcar. E momentul racordării viguroase a acestor me­leaguri tulcene la marele circuit economic al ță­rii. Da, racordare vi­guroasă. Fiindcă de aici, de la noua carieră, vor pleca pe drumuri fără pulbere, anual, 1 700 000 tone de calcar. ...Nu, nu este o mină MAHMUDIA, mint fara galerii și abataje în accepţiunea proprie a cuvîntului. Nu intilneşti aici nici galerii sau a­­bataje şi nici clasicul lămpaş de miner. în­treaga activitate se des­făşoară ,­,la zi". Freze moderne sfredelesc roca, apoi artificierii — sin­gurii prezenţi din obiş­nuita familie a mineri­lor — introduc cartuşele de dinamită... O detună­tură, două, trei... Din corpul dealului se des­prind în forme neregu­late blocuri de calcar. E rîndul puternicelor excavatoare să intre in funcţiune. Cupele lor masive umplu dintr-o singură încărcătură un autocamion... Operaţia DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3-a) Adunările generale ale salariaţilor pentru dezbaterea sarcinilor de plan pe 1971 -1975 EXTINDEREA LARGĂ A AUTOMATIZĂRII „AUTOMATICA" întreprindere care contribuie intens la introducerea şi extinderea automatizării — element esenţial al progresului în producţie pentru toate ramurile economiei naţionale. Colectivul acestei Unităţi, însufleţit de sarcinile de mare însemnătate stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. în acest domeniu, este preocupat de a obţine rezul­tate tot mai superioare în activitatea sa. Acest lucru rezultă şi din concluziile adunării reprezentanţilor salariaţilor de aici care au dezbătut sarcinile de plan pe anii 1971­-­1975, îmi revin în minte cu­vintele pe care mi le spu­nea înainte de adunare Nicolae Bîrlănescu, preşe­dintele comitetului sin­dicatului : „Acum cinci ne aflăm la cumpăna a două cincinale — îmi spunea dîn­­sul — există posibilitatea să comparăm ritmurile de creştere a producţiei de la un an la altul, ceea ce am făcut şi ceea ce mai avem de făcut pentru ca să obţi­nem rezultate şi mai bune. Avem oameni bine pregă­tiţi, inventivi, conştienţi de menirea ce o au şi sarcinile ce le revin şi care depun multă stăruinţă pentru în­deplinirea sarcinilor ce le revin“. Intr-adevăr, mărturie a maturităţii de care dă do­vadă colectivul de aici sunt rezultatele obţinute în pro­ducţie în anii actualului cincinal şi care au fost re­liefate pe larg în cadrul adunării. Astfel, principa­lele prevederi ale planului cincinal actual au fost în­deplinite încă din luna no­iembrie 1969, fapt ce va permite ca pînă la sfîrşitul acestui an să se realizeze o producţie suplimentară în valoare de circa 393 mili­oane lei. In această perioa­dă s-a produs o gamă mai largă de instalaţii de auto­matizare cu un înalt grad de competitivitate. Acest lucru este ilustrat şi de faptul că 25 la sută din producţia întreprinderii es­te destinată exportului. Mai trebuie amintit că în ulti­mii cinci ani cheltuielile pe 1000 lei producţie marfă au fost reduse cu 131,23 lei. Dată fiind importanța pe care o prezintă automatiza­rea în procesele de produc­ție, colectivul de la „Auto­matica“ are de îndeplinit D. VLASCEANU (Continuare în pag. 2­ a) A. M. I.-3 in producţie de serie Ca urmare a preocu­părilor colectivului de studii şi cercetări ter­mice al Institutului de Fizică Atomică din Cluj, inginerul Ioan Berindan şi Lu­cian Ţone au realizat un agregat multifocar pentru încălzirea cu combustibil gazos de­numit pe scurt A.M.I.-3. Agregatul a fost recent brevetat ca invenţie. El poate fi construit în vama debitelor de 10 090—50 000 Rol, pu­ţind fi utilizat la în­călzirea prin calorifer a vilelor şi blocurilor de locuinţe cu un nu­măr redus de aparta­mente, a dispensarelor, creşelor, etc. Totodată, prin intermediul unui boiler suplimentar se asigură şi apă caldă pentru baie şi alte u­­tilităţi casnice. Cazanul este dotat cu apara­tură de protecţie şi re­glare automată a tem­peraturii apei. De curînd, în ca­drul întreprinderii me­talurgice din Bucu­reşti a început fabri­carea în serie a agre­gatului, urmînd ca încă în acest an să fie pus în vinzare. MARIN OPREA NUMIRI LA TMMSUL VAL HAU I -­ Tovarăşul Duşan Gligorievici Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, a primit joi, 17 septembrie, pe tovarăşul Duşan Gligorie­­vici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşe­dintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economică. La primire a parti­cipat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşe­dintele părţii române în Comisia mixtă. A fost de asemenea prezent Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugosla­via la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, prietenească, în cursul că­reia au fost abordate u­­nele aspecte ale cola­borării economice şi teh­nice dintre România şi Iugoslavia, ale dezvol­tării în continuare a bu­nelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare. Excelenţei Sale Domnului EDUARDO FREI MONTALVA Preşedintele Republicii Chile Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Chile, îmi este plăcut să adresez Excelenţei Voastre, in numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu per­sonal, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de pro­gres pentru poporul ulti­mi an prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak La 17 septembrie, preşe­dintele Consiliului de Stat, al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, *-a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Ma­layeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire au fost de faţă Ilie Verdeţ, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Cornel Burti­că, ministrul comerţului exterior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministe­rul Afacerilor Externe al Malayeziei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România s-a întreţinut cordial cu primul ministru adjunct al Malayeziei asu­pra unor probleme referi­toare la dezvoltarea schim­burilor comerciale şi a coo­perării economice dintre cele două ţări, precum şi asupra unor aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actu­ale. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diversifica rela­ţiile dintre România şi Ma­­layezia, în interesul celor două popoare, al cauzei pă­cii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa la Predeal, pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La întrevedere au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vi­­cepreşedinte al Consil­iulu­i de Miniştri, şi Bujor Al­­măşan, ministrul industri­ei miniere şi geologiei. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministe­rul Afacerilor Externe al Malayeziei. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme referi­­toare la posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor eco­­nomice dintre Republica­ Socialistă România şi Ma­­layezia. (Agerpres) Imagine din Reşiţa zilelor noastre

Next