Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-19 / nr. 7104

Proletari din toate forile, unifi-va! ! In legătură cu apropiata vizită a preşedintelui Consiliului de Stat al României in Austria Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU televiziunii austriece După cum s-a mai anun­ţat, în ziua de 31 au­gust tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a acor­dat un interviu unui grup de ziarişti de la televiziu­nea austriacă. Vineri seara, televiziunea austriacă a difuzat acest interviu în cadrul unui re­portaj filmat de 45 de mi­nute consacrat României. ÎNTREBARE: Politica externă a României se plasează nu numai în cîmpul de ac­ţiune al problemelor eu­ropene, ci şi în al celor mondiale. Cum se afir­mă România în aceste condiţii ? Care sunt punctele centrale şi in­tenţiile politicii dum­neavoastră ? RĂSPUNS: In politica sa externă, România porneşte de la faptul că soluţionarea pro­blemelor complexe ale si­tuaţiei internaţionale nu se poate face decit cu partici­parea activă a tuturor sta­telor lumii. Ţinînd seama de faptul că orice conflict, din orice zonă a lumii, are influenţă asupra tuturor popoarelor. România consideră că este necesar ca în viaţa inter­naţională să se asigure res­pectarea principiilor care capătă o tot mai puternică afirmare­­ ale deplinei e­­galităţi în drepturi între toate naţiunile lumii, inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avanta­jului reciproc. Desigur, ca ţară europea­nă, România acordă o a­­tenţie deosebită problemei securităţii pe continentul nostru, dar, totodată ea consideră că trebuie să-şi aducă contribuţia la solu­ţionarea tuturor probleme­lor internaţionale. In acest spirit, acordăm o atenţie deosebită relaţiilor dintre România şi Austria, în lupta pentru înfăptuirea securităţii europene şi pă­cii în lume. ÎNTREBARE: Nu mai puţin flexi­bilă decît politica ex­ternă este şi politica e­­conomică a ţării dum­neavoastră. Ritmurile anuale de creştere ale industriei sunt la fel de impetuoase ca şi ale a­­griculturii. Observato­rii externi exprimă în­grijorarea că factorul rentabilităţii s-ar bucu­ra de o atenţie prea mică. Cum­­apreciaţi dumneavoastră situa­ţia ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, ritmurile de creştere ale industriei — şi în general ale întregii economii a României — se numără printre cele mai înalte din lume. Aceasta se datoreşte eforturilor pe care poporul nostru le fa­ce pentru a elimina, in­tr-un timp scurt, decalajul care îl desparte de ţările avansate. In ce priveşte îngrijora­rea unor observatori ex­terni în legătură cu preo­cuparea pentru creşterea rentabilităţii economiei româneşti, consider că nu există motive bine înte­meiate ; mă refer, în a­­ceastă privinţă numai la faptul că, o dată cu dez­voltarea impetuoasă a în­tregii economii, are loc creşterea, atît a investiţii­lor, cît şi a nivelului de trai al întregului popor. Spre exemplu, numai în acest an salariaţii vor be­neficia de un spor de circa 12 miliarde lei. Aceasta dovedeşte că, o dată cu creşterea în ritm înalt a activităţii economice, a­­sistăm şi la o creştere continuă a rentabilităţii. Desigur, nu doresc să se înţeleagă prin aceasta că am ajuns la maximum din ceea ce se poate realiza. Dimpotrivă, ştim că mai avem multe de făcut în a­­ceastă direcţie şi depunem eforturi susţinute. In acest cadru noi ne preocupăm în mod deosebit de ridicarea calităţii pro­ducţiei şi produselor, a pro­ductivităţii muncii — fac­tori importanţi pentru asi­gurarea creşterii eficienţei întregii noastre activităţi. Trebuie să spun că urmă­torul cincinal — 1971—1975 — se caracterizează tocmai prin accentul pus pe ridi­carea calitativă, — între care şi rentabilitatea, — a întregii noastre activităţi. ÎNTREBARE: Pentru securitatea şi afirmarea naţională, po­litica culturală are o importanţă de nepreţuit. Suveranitatea şi inde­pendenţa unei ţări îşi găsesc şi aici rădăcinile lor. In ce constă pro­blematica şi perspective­le de dezvoltare în acest domeniu ? RĂSPUNS: In edificarea societăţii so­cialiste noi considerăm că ştiinţa şi cultura ocupă un loc primordial. De aceea,­­ţi­­nînd seama de puternica re­voluţie tehnico-ştiinţifică de astăzi, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării învă­ţământului, ştiinţei, culturii, considerind că numai în acest fel putem realiza năzuinţele privind făuri­rea unei societăţi cu un înalt nivel de civilizaţie. Desigur, problemele cultu­rale şi ştiinţifice sunt vas­te ; noi considerăm că o­­rînduirea socialistă creează cele mai prielnice premise, pentru un avînt general al culturii întregului popor. Aş putea menţiona în le­gătură cu aceasta faptul că, într-o perioadă istorică scurtă, România a lichidat moştenirea trecutului, moş­tenire care situa România între ţările cu un nivel scăzut al învăţămîntului şi culturii. Astăzi, întreaga populaţie are acces la în­­văţămînt; am introdus în­­văţămîntul obligatoriu de 10 ani pentru întregul ti­neret ; învăţămîntul supe­rior este accesibil tuturor categoriilor de tineri, fără nici un fel de discriminare,­­ nici naţională, nici so­cială. De asemenea, acordăm o atenţie deosebită progresul­­ui literaturii, artei, cultu­rii, ca mijloace de înnobila­re a omului. Desigur, acti­vitatea cultural-şti­inţifica se bucură în România de deplină libertate de expri­mare ; avem totodată în­ vedere că tot ceea ce se înfăptuieşte în cultură, în orice domeniu de activita­te,­ să servească bunăstării şi fericirii omului. Aş dori, în încheiere, ca prin intermediul televiziu­nii dumneavoastră, să transmit poporului austriac cele mai bune urări de prosperitate şi fericire. ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7104 ■ Sîmbătă 19 septembrie 1970 ■ 8 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Mureş Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bănea­­sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlo­cul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, cres­cute dincolo de limita ori­cărei închipuiri, se revăr­sau sălbatic distrugînd aşe­zări omeneşti, căi de comu­nicaţii, importante obiecti­ve economice. Prezenţa in mijlocul cetăţenilor a conducătorului parti­dului şi statului a avut e­­fecte tonifiante inestimabi­le, cuvintele de îmbărbăta­re, îndemnulrile şi indicaţi­ile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobili­­zind energiile, dînd în­credere şi putere. La numai patru luni de cînd furia apelor a semănat aici prin aceste frumoase locuri neaşteptata şi dureroasa ur­gie, totul şi-a redobîndit în­făţişarea normală. Au fost refăcute casele căzute pra­dă valurilor. Prin desfăşu­rarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare, mobilizate de partid, s-au reconstruit drumurile şi şoselele dis­truse, şi-au refăcut poten­ţialul de producţie între­prinderile lovite de calami­tate. In oraşele Tîrnăveni şi Tg. Mureş doar dungile ne­gre ce brăzdează pereţii ca­selor din zonele inundate a­­rătînd pînă sub ferestre ori pînă sub streaşină cota i­­nundaţiei, mai amintesc de catastrofă. Astăzi, totul în această greu încercată par­te a ţării respiră calm, op­timism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, ti­nerii îşi clădesc cu încre­dere cămine, încercarea prin care au trecut zonele ţării lovite de revărsarea apelor a fost un examen al tăriei şi forţei morale a poporului nostru, a cimen­tat şi mai mult legăturile dintre popor şi partid, a făcut proba de netăgăduit că o societate ca a noastră, societatea socialistă, altoită cu proces firesc şi ireversi­bil pe trupul viguros al României, este singura în măsură, singura aptă să u­­nească intr-un gînd, într-o năzuinţă şi­­un efort colec­tiv unic toate energiile creatoare ale poporului, să biruie orice greutate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat au sosit cu un avion care a aterizat pe aeropor­tul de lingă Turda. A­­ici, veniţi în întâmpinare se aflau Aurel Duca, prim­­secretar al Comitetului ju­deţean Cluj al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popu­lar judeţean, precum şi alte persoane oficiale din judeţ. Pe aeroport, în convorbirea avută cu factorii de răs­pundere din judeţ, tovară­şul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de o seamă de probleme economice şi so­ciale, şi îndeosebi de sta­rea recoltei şi mersul lu­crărilor agricole. La Tîrnăveni, localitate pînă la care se călătoreşte cu elicopterul, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celor­lalţi oaspeţi li se face o primire deosebit de căldu­roasă. Se aterizează în ime­diata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de cetăţeni ai localităţii vin cu bucurie în întîmpi­­nare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, combina­tul din Tîrnăveni, „decanul“ de vîrstă al industriei noas­tre chimice. Adevărata is­torie a acestei întreprinderi a început o dată cu anii construcţiei socialiste, cînd dintr-o unitate modestă s-a transformat într-un combi­nat industrial de prestigiu Cîteva cifre sunt deosebit de semnificative : Faţă de -. — -.I 1(140 v\^*n/T 1 1 n+îr» Cf 1 aK n „ I OlUUX li/iu pj.lUIUtlIk.tl'U t)xuu^ I lă a combinatului a crescut de peste 15 ori, ceea ce în­seamnă că în prezent în­treaga producţie a anului. •1938 se realizează în numai 15 zile. La intrarea în întreprin­dere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunc­tul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chi­­mişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — fru­moase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chi­mie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roşea, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice (Continuare în pag. 2-a) în vizită la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Tradiţionala şi călduroasa primire făcută de către locuitorii comunei Iernut. Interviul acordat de preşedintele Austriei, FRANZ JONAS, televiziunii române Vineri, 18 septembrie, Televiziunea română a transmis un interviu cu preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas. Cu acest prilej, preşedintele VIENA 18 — Corespon­dentul Agerpres, Petre Stăncescu, transmite : Pre­şedintele federal al Au­striei, Franz Jonas, l-a pri­mit vineri pe ambasadorul Republicii Socialiste Ro-Austriei a apreciat evolu­ţia pozitivă a relaţiilor din­tre cele două ţări, sublini­ind, totodată, însemnăta­tea deosebită pe care o are, în acest context, apro­mânia la Viena, Dumitru Aninoiu. Cu acest prilej a avut loc o convorbire în legătură cu apropiata vizi­tă în Austria a preşedinte­lui Consiliului de Stat piaţa vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu. Şeful statului austriac s-a referit, al României, N­ic­o­l­a­e Ceauşescu. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială. Preşedintele Jonas l-a decorat pe amba­sadorul român cu „Marele de asemenea, la problema securităţii europene şi la alte probleme actuale ale vieţii internaţionale. (Agerpres) Ordin de aur cu cordon pentru merite al Republi­cii Austria", ca recunoaş­tere a contribuţiei sale la dezvoltarea relaţiilor din­tre România şi Austria. Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In zilele de 17 si 18 septembrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, cu urmă­toarea ordine de zi : 1. Raport privind activitatea sindicatelor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 8 luni, a angajamentelor în întrecere şi măsurile ce trebuie luate pentru înde­plinirea şi depăşirea lor pe întregul an 1970. 2. Referat privind activitatea de control ob­­ştesc-muncitoresc desfăşurată de către sindicate şi sarcinile ce le revin în viitor pentru înfăptuirea indicaţiilor conduce­rii de partid. 3. Probleme organizatorice. La Plenară au luat parte membrii şi mem­brii supleanţi ai Consiliului Central al U.G.S.R., preşedinţi, secretari şi alţi membri ai birou­rilor executive ale comitetelor uniunilor sindi­catelor pe ramuri şi ale consiliilor judeţene ale sindicatelor, reprezentanţi ai ministerelor şi altor instituţii centrale, ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, redactori şefi ai publica­ţiilor sindicale. In cadrul lucrărilor Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. au luat cuvîntul tovară­şii : Gheorghe Borş, Mircea Georgescu, Ion Alexandru, Gheorghe Bordea, Nicolae Moraru, Alexandru Crişan, Ştefan Şoimoşi, Vasile Vasa, Roman Pircea, Teodora Serşan, Oliviu Rusu, Ion Mărcuş, Mihai Ghibilic, Gheorghe Nistor, Ion Mărgineanu, Vasile Radu, Hristina Cojocariu, Mi­hai Arcan, Constantin Creţu, Constantin Ef­tim­ie, Paraschiv Benescu, Nicolae Gavrilescu, Ion Istra­­te, Francisc Wagner, Gheorghe Turcu. De ase­menea, a luat cuvîntul tovarăşul Florian Dă­nălache, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. In încheierea lucrărilor Plenarei, a luat cu­vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C. C. al P.C.R. ★ Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ion Preoteasa şi Iosif Anderco din Comitetul Executiv şi din funcţia de secretari ai Con­siliului Central al U.G.S.R., urmînd să pri­mească alte însărcinări, precum şi a tovară­şilor Furo Iuliu Ioan şi Ioan Necşoiu din funcţia de membri supleanţi ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central şi a ales pe tovarăşii Ion Găleteanu, în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Consi­liului Central al U.G.S.R., şi Gheorghe Miron, în funcţia de membru supleant al Comitetu­lui Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R.

Next