Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-21 / nr. 7105

Proletari din toate țorile, uniti-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7105 ■ Luni 21 septembrie ■ 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEA­UŞES­CU IN JUDEŢUL BISTRIŢ­ANAGAUD Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetu­­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a fost sîmbătă oaspetele oamenilor muncii din judeţul Bistriţa- Năsăud. Şi aici, la fel ca şi în ziua precedentă în oraşele şi comunele mureşene, conducătorul par­tidului şi statului a fost întîmpinat cu deosebită căldură şi bucurie Aflînd vestea sosirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mii de locuitori ai Bistriţei, ai satelor şi comunelor din împrejurimi au venit să-l în­­tîmpine pe stadionul oraşului, îm­podobit cu ghirlande de brad şi flori, cu steaguri ale patriei şi par­tidului. Pe o mare pancartă era scri­să urarea „Bine aţi venit în judeţul nostru, iubite tovarăşe Ceauşescu!". O gardă militară a pre­zentat onorul. S-a intonat imnul de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă companiile de onoare ale forţelor noastre armate, ale gărzilor patriotice, detaşamente­le de pregătire militară ale tinere­tului aliniate pe stadion. Primul secretar al comitetului judeţean de partid, tovarăşul Adal­bert Crişan a adresat tovarăşului Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, în nu­mele locuitorilor de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului, un călduros bun sosit. După datina româ­nească, s-a oferit pîine şi sare. Un gru­p de tinere fete în pitoresul port local, şi un grup de pionieri au ofe­rit buchete de flori. Trecerea secretarului general al partidului prin oraş, a constituit un nou prilej de manifestare a stimei profunde, a sentimentelor de dra­goste pe care le nutresc faţă de con­ducerea de partid şi de stat oamenii muncii bistriţeni. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns manifestărilor de ataşament şi dragoste ale mul­ţimii. Maşinile s-au îndreptat spre ves­titele livezi din împrejurimi, unde se află Staţiunea experimentală po­micolă Bistriţa. In cursul vizitei se subliniază preocuparea ca, alături de pomicul­tură, să se dezvolte şi zootehnia, perspectivele de a se realiza o cooperare mai bună între fermele pomicole şi unităţile productive agroalimentare, eficacitatea lotu­rilor demonstrative, a pregătirii cooperatorilor pentru munca în a­­cest sector prin încadrarea pe o perioadă de timp în activitatea productivă a staţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de volumul şi calitatea producţiei la nivelul judeţului, de rezistenţa în timp a fructelor, re­­comandînd să se dezvolte viticultu­ra, cu atît mai mult cu cît aici e­­xistă tradiţii recunoscute în acest domeniu. Un popas într-una din livezile intensive, între pomii în­cărcaţi de roade, a prilejuit apre­cierea realizărilor, ca şi recoman­darea ca acestea să fie extinse, a­­doptîndu-se cele mai potrivite mă­suri pentru ca preţul de cost la hectar să fie cît mai scăzut. S-a indicat de asemenea, să se valori­fice mai bine posibilităţile de ex­tindere a staţiunilor experimentale şi să se ia măsuri ca drumul de la rezultatele cercetării la aplicarea în producţie să fie cît mai scurt. în încheiere, secretarul general al partidului a adresat specialişti­lor staţiunii cuvinte de apreciere, felicitări pentru munca depusă şi rezultatele obţinute. Următoarea unitate vizitată a fost fabrica de brînzeturi fermen­tate, amplasată în zona industrială a oraşu­lui. Tovarăşul Ceauşescu şi cei­lalţi oaspeţi sunt salutaţi la so­sire de ministrul industriei ali­mentare, Gheorghe Moldovan, şi de colectivul de conducere al în­treprinderii. Această unitate a fost pusă în funcţiune în anul 1968, aici fabricîndu-se pentru prima dată în ţară, la scară industrială, lactoză farmaceutică şi un sort de brînză fermentată deosebit de a­­preciată, care constituie principa­lul produs al fabricii. Oaspeţii sunt informaţi că unitatea produce anual 1 300 tone brînzeturi fer­mentate şi alte produse din lapte pentru consumul curent al popu­laţiei. Această nouă unitate a indus­triei alimentare, ca şi numeroase altele înălţate în ultimul timp, a­­testă preocuparea pentru dezvolta­rea sectorului bunurilor de larg consum, pentru satisfacerea cit mai corespunzătoare a cerinţelor popu­laţiei. Totodată, prezenţa in aceas­tă zonă a fabricii este o dovada a preocupării de a valorifica cit mai bine materia primă existentă, de a amplasa obiectivele economice cît mai aproape de resursele de mate­rie primă, de a stimula şi pe a­­ceastă cale dezvoltarea diverselor ramuri economice, însoţiţi de ing. Ion Marian, di­rectorul întreprinderii judeţene a industriei alimentare, oaspeţii au vizitat principalele secţii de fa­bricaţie, în ordinea fluxului teh­nologic. Au impresionat de la prima vedere condiţiile igienice în care se desfăşoară activitatea de pro­ducţie, nivelul tehnic de dotare. U­­tilajele şi instalaţiile, în mare par­te automatizate, asigură o produc­tivitate ridicată. Pe parcursul vizitei au fost date explicaţii asupra caracteristicilor unor utilaje şi metodelor tehnice folosite. Secretarul general al parti­dului a apreciat calitatea produse­lor şi eforturile depuse de acest tî­­năr colectiv. Dragi tovarăşi, Daţi-mi voie să vă adresez dum­neavoastră, tuturor locuitorilor din oraşul Bistriţa şi din judeţul Bis­­triţa-Năsăud, un salut călduros din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a gu­vernului ţării şi a Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. (Aplauze puternice, urale). Am ascultat cu plăcere cuvîntă­­rile rostite aici de primul secretar al judeţului şi de ceilalţi tovarăşi care au vorbit despre rezultatele muncii depuse de locuitorii acestor meleaguri, în frunte cu comuniştii. Mă bucur mult că şi dumneavoas­tră, la fel ca întregul nostru popor, realizaţi cu succes sarcinile actua­lului plan cincinal, aducîndu-vă astfel contribuţia la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre so­cialiste. (Vii aplauze). Anul acesta, în multe judeţe ale patriei am avut o situaţie grea. Nici judeţul Bistriţa-Năsăud nu a fost ferit de urmările calamităţilor naturale care s-au abătut asupra ţării în primăvara acestui an. Con­statăm însă cu satisfacţie că, dato­rită eforturilor depuse de toţi oa­menii muncii, sub conducerea co­muniştilor, am reuşit să învingem aceste greutăţi. Astăzi, întreprin­Revenirea în oraş a constituit pentru populaţia Bistriţei un nou prilej de a-şi manifesta sentimen­tele de dragoste şi preţuire pentru secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de a-şi afirma ataşamentul faţă de politica partidului şi statului nostru, faţă de idealul socialismului. De-a lun­gul arterelor şi în piaţa din faţa consiliului popular judeţean s-au adunat pentru a participa la adu­narea populară, pentru a-l vedea şi asculta pe conducătorul partidului şi statului, cetăţeni ai Bistriţei şi locuitori ai satelor din împrejurimi. Apariţia în balconul edificiului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost un moment în care mulţimea a izbucnit în puternice şi neîntrerup­te aclamaţii şi urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporul!“, Ceauşescu — P.C.R. !“. A fost o vibrantă expri­mare a unor sentimente sincere, derile noastre îşi realizează cu succes sarcinile de plan. Mă bucură faptul că şi oamenii muncii din în­treprinderile bistriţene au învins greutăţile şi îşi îndeplinesc cu suc­ces planul pe acest an. Doresc să vă adresez cele mai calde felici­tări pentru toate rezultatele bune pe care le aveţi în activitatea dum­neavoastră. (Aplauze puternice, o­­rale). Sîntem, tovarăşi, în perioada de încheiere a cincinalului. De pe acum, un număr mare de judeţe şi-au realizat sarcinile ce le-au re­venit pe întreg planul cincinal şi dau producţie-marfă peste plan în valoare de miliarde de lei. Avem toate condiţiile ca planul cincinal să fie realizat mai devreme, ca pînă la sfîrşitul anului să putem asigura condiţiile necesare trecerii la următorul plan cincinal. Cunoaşteţi ce s-a înfăptuit în acest cincinal — şi nu doresc acum să mă opresc asupra acestor realizări. Ţin însă să menţionez că am reuşit să îndeplinim planul cincinal cu un ritm superior faţă de cel stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Acest succes se datoreşte muncii pline de hăr­nicie şi pricepere depuse de clasa muncitoare, ţărănime, intelectua­litate, de toţi oamenii muncii ,■ români, maghiari, germani şi de izvorîre din adîncul firii, din inti­mitatea sufletească a fiecărui par­ticipant la această adunare popu­lară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat în numele tuturor locuitorilor oraşului şi al jude­ţului Bistriţa - Năsăud de Adal­bert Crişan, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, preşedintele consiliului popular al judeţului, de ing. Vasile Trifănescu, directorul combinatului de exploatare a lemnului din lo­calitate, de maistrul constructor Valentin Boncidai, de eleva Felicia Adriana Urs, de la liceul nr. 2 din localitate, precum şi de Gheorghe Jiga, preşedintele cooperativei de producţie Bistriţa. In aplauze prelungi, în aclamaţii furtunoase ale miilor de partici­panţi la adunarea populară de la Bistriţa, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, alte naţionalităţi­­ care, uniţi sub conducerea Partidului Comunist Român, au transpus cu cinste în viaţă sarcinile înscrise în planul de dezvoltare a patriei noastre so­cialiste. (Aplauze puternice, urale). In toţi aceşti ani, partidul s-a preocupat ca, pe măsura dezvoltă­rii economiei naţionale, să se îm­bunătăţească şi condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii. Numai anul acesta, ca urmare a generaliză­rii măsurilor de sporire a tuturor salariilor, oamenii muncii vor primi, pe această bază, în plus circa 12 miliarde lei. Aceasta arată că întreaga politică a partidului nostru este îndreptată în perma­nenţă spre bunăstarea şi fericirea poporului, că acesta este ţelul suprem a tot ceea ce facem şi vom face în România socialistă. (A­­plauze puternice, prelungite , urale). Peste cîteva luni vom începe activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor noului plan cincinal. In cadrul acestui plan, judeţul dum­neavoastră şi oraşul Bistriţa vor primi investiţii mari, de aproape 3 miliarde de lei , faţă de 800 de milioane, cît aţi avut în actua­lul cincinal. Se vor construi 11 întreprinderi noi, se va dezvolta (Continuare în pag. 3-a) CUVlNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUŞESCU HOTĂRÎREA Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels La 28 noiembrie 1970 se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, strălucit teoretician, or­ganizator şi conducător al proletariatului pe plan in­ternaţional. Gînditor profund şi multilateral, mili­tant comunist neînfricat, Engels şi-a consacrat în­treaga viaţă cauzei clasei muncitoare, pe care a slu­­jit-o cu abnegaţie prin activitatea teoretică şi lupta sa revoluţionară. Friedrich Engels a adus o contri­buţie de seamă la elaborarea problemelor fundamen­tale ale gîndirii filozofice şi economice marxiste, la generalizarea teoretică a cuceririlor ştiinţifice, a ex­perienţei mişcării muncitoreşti. Alături de Karl Marx, prietenul şi tovarăşul său de luptă, Engels a intrat pentru totdeauna în istoria omenirii ca unul dintre în­temeietorii comunismului ştiinţific. împreună, ei au elaborat concepţia materialist-dialectică despre lume şi societate, au transformat socialismul dintr-o utopie în ştiinţă, dînd o fundamentare teoretică şi o orientare cla­ră ţelurilor şi căilor luptei revoluţionare a clasei mun­citoare, au întemeiat şi condus prima organizaţie po­litică, de clasă, a muncitorilor revoluţionari, au mili­tat cu o înaltă pasiune comunistă pentru solidarita­tea internaţionalistă a celor ce muncesc, pentru răs­­pîndirea ideilor socialismului şi organizarea luptei pro­letariatului în întreaga lume, învăţătura lui Marx şi Engels a înarmat clasa muncitoare, forţele revoluţionare în lupta împotriva exploatării şi asupririi sociale şi naţionale, pentru făurirea unei noi orînduiri sociale, pentru libertate, independenţă şi progres ; ea a avut şi are o uriaşă influenţă asupra evoluţiei omenirii. Această învă­ţătură a fost dusă mai departe şi îmbogăţită în noile condiţii istorice de către Vladimir Ilici Lenin. Dez­voltată în mod creator de către partidele comuniste şi muncitoreşti, potrivit condiţiilor social-politice di­ferite în care activează, noilor realităţi ale lumii con­temporane, învăţătura marxist-leninistă constituie o armă teoretică de neînvins în lupta pentru trans­formarea revoluţionară a societăţii şi progresul neîn­trerupt al civilizaţiei umane. Opera lui Engels a avut un puternic ecou în rîn­­durile clasei muncitoare, ale militanţilor socialişti, ale forţelor democratice din România. Ca şi Marx, el s-a interesat de mersul mişcării muncitoreşti din Româ­nia, a întreţinut legături strînse cu militanţii ei re­voluţionari, a dat o înaltă apreciere activităţii lor pentru răspîndirea ideologiei marxiste, luptelor revo­luţionare purtate de clasa muncitoare şi celelalte forţe populare din ţara noastră împotriva exploată­rii şi asupririi. De o deosebită consideraţie s-a bucu­rat din partea sa lupta poporului român pentru li­bertate naţională, pentru realizarea statului naţional unitar şi cucerirea independenţei politice a României. Slujirea cu abnegaţie a intereselor poporului, fide­litatea neţărmurită faţă de învăţătura marxist-leni­nistă, aplicarea acesteia la condiţiile concret-istorice din România au constituit, de-a lungul celor 50 de ani de existenţă a partidului nostru, şi constituie azi mai mult decît oricînd izvorul succeselor pe care clasa muncitoare, poporul român, forţele creatoare ale na­ţiunii noastre le-au obţinut în lupta revoluţionară, în opera de înălţare a patriei socialiste, libere, indepen­dente şi înfloritoare. Aniversînd 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, comuniştii români, clasa muncitoare, poporul român, în strînsă frăţie cu naţionalităţile conlocui­toare, îşi intensifică eforturile pentru realizarea pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român de dezvoltare economică şi so­cială a patriei. Partidul cheamă­­ oamenii muncii ca, în întîmpinarea acestei aniversări, să desfă­şoare larg activitatea creatoare pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul industriei, agri­culturii, al ştiinţei şi culturii, pentru încheierea cu succes a actualului plan cincinal, contribuind la dez­voltarea necontenită a orînduirii noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai, la afirmarea mai puter­nică a României ca factor activ al forţelor socialis­mului şi păcii în lume. In spiritul principiilor marxism-leninismului, ale in­ternaţionalismului proletar, partidul nostru desfăşoară o amplă activitate pe plan internaţional, îndreptată spre dezvoltarea relaţiilor României cu toate ţările so­cialiste, întărirea solidarităţii internaţionaliste cu par­tidele frăţeşti, refacerea şi întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a unităţii mişcărilor democratice, de eliberare naţională, progre­siste, a tuturor forţelor care luptă împotriva imperia­lismului, a colonialismului şi neocolonialismului, pen­tru libertate şi progres social. Angajată cu toate forţele sale creatoare într-o amplă operă de construcţie socială, Republica Socialistă Ro­mânia este profund interesată în cauza păcii şi secu­rităţii internaţionale, promovează relaţi de colaborare şi cooperare cu toate ţările lumii, fără deosebire de sistem social-politic, militează activ pentru afirmarea în relaţiile dintre state a principiilor de egalitate, su­veranitate şi independenţă naţională, pentru respec­tarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător, fără amestec din afară, propriile destine, aduce o contribuţie constructivă la rezolvarea proble­melor internaţionale contemporane. Sărbătorirea a 150 de ani de la naşterea lui Frie­drich Engels are loc sub semnul intensificării muncii ideologice şi politice pentru abordarea creatoare, în spiritul marxism-leninismului, a problemelor făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ale evolu­ţiei societăţii în epoca contemporană. In întîmpinarea acestei aniversări, organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, instituţiile ştiinţifice, de artă şi cultură vor desfăşura o largă activitate de propagandă, consacrată însuşirii ideologiei marxist-leniniste, a politicii interne şi externe a partidului nostru, dezvoltării conştiinţei socialiste a maselor populare. Academia de Ştiinţe So­ciale şi Politice a Republicii Socialiste România, Insti­tutul de studii istorice şi social-politice şi Academia de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“ vor organiza o sesiune ştiinţifică cu participare in­ternaţională, consacrată problemelor actuale ale gîn­dirii marxist-leniniste. Vor fi organizate simpo­zioane, conferinţe despre opera şi activitatea lui En­gels, despre transformările revoluţionare înfăptuite în­­România sub conducerea partidului comunist, despre luptele sociale şi de eliberare naţională purtate de oa­menii muncii din alte ţări, despre confruntările de idei ce au loc în epoca actuală, sub impulsul creşterii influ­enţei marxism-leninismului. Se vor tipări noi studii şi lucrări privind activitatea şi opera lui Engels, iar pre­sa, radioul şi televiziunea vor consacra articole şi pro­grame adecvate acestei aniversări. Comitetul municipal Bucureşti al Partidului Comu­nist Român va organiza o adunare jubiliară consacrată aniversării unui secol şi jumătate de la naşterea lui Engels. Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România va organiza în Bucureşti o expoziţie documentară des­pre opera lui Engels şi răspîndirea sa în România. Co­mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va lansa un concurs pentru ridicarea, în municipiul Bucureşti, a unui bust al lui Karl Marx şi a unui bust al lui Frie­drich Engels. Se va edita un timbru jubiliar consa­crat aniversării lui Engels. Comitetul Central al Partidului Comunist Român îşi exprimă convingerea că oamenii muncii vor desfăşura larg activitatea constructivă, îşi vor mobiliza energiile creatoare pentru a obţine noi şi strălucite izbînzi în dezvoltarea economică şi socială a patriei, că organele şi organizaţiile de partid vor milita neabătut pentru perfecţionarea întregii lor activităţi, pentru întărirea rîndurilor partidului, a unităţii şi coeziunii sale, a ro­lului său conducător în societate, aducînd astfel un profund omagiu memoriei lui Friedrich Engels, operei sale nemuritoare. In tot timpul vizitei, populaţia Bistriţei şi-a manifestat senti­mentele de dragoste şi preţuire pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Azi, în jurul orei 11,50, transmisiune directă de la sosirea la Viena a Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în vizita oficială pe care o fac în Austria la invita­ţia Preşedintelui federal, Franz Jonas. Presa de duminică dimineaţa a publicat interviul ______4« -»1 n« acuiuai uc pic^cumicic ^uuoiuuiui uc uiai ai ivc­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, ziarului „Die Presse" din Viena. 47 000 000 lei economii Colectivul întreprinderii „Silo­zul“ din Portul Constanţa a avut ocazia să constate că bilanţul ce­lor opt luni de activitate de la în­ceputul anului a fost încheiat cu toţi indicatorii de plan realizaţi : la recepţii cu 118,1 la sută ; la li­vrări, 142,6 la sută ; la export 226,1 la sută. Realizările mai mult decît sa­tisfăcătoare ale colectivului între­prinderii portuare constănţene s-au concretizat în grăitoarea cifră de peste 46,5 milioane lei economii la cheltuielile de circulaţie. GHEORGHE DIMA Utilaje peste prevederi La Uzina mecanică Nicolina Iaşi s-a obţinut pînă acum o producţie suplimentară de peste 9 milioane lei. Aceasta înseamnă realizarea a două centrale automate de beton de 60 000 mc pe an, 45 de scarifica­­toare, 18 silozuri de ciment de cîte 81 tone fiecare, 14 topitoare de be­ton, 25 de echipamente de buldo­zer etc. Cu aceste realizări colecti­vul de muncă al uzinei și-a înde­plinit planul cincinal cu 3 luni și jumătate mai devreme. ION FILIB

Next