Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-26 / nr. 7110

Plecarea din Viena După-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu,­îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, şi celelalte per­soane oficiale din suita sa au plecat din Viena spre Bucureşti. ... Marea poartă a Vienei, aeroportul Schwechat, de unde a decolat avionul pre­zidenţial, este sărbătoreşte împodobită cu drapelele na­ţionale ale României şi ale ţării gazdă. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa sosesc la aero­port împreună cu preşedin­tele Franz Jonas şi soţia sa. Cei doi preşedinţi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timp ce, în semn de omagiu, se trag 21 de salve. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi ia apoi ră­mas bun de la celelalte personalităţi austriece ve­nite pe aeroport: cancela­rul federal Bruno Kreisky, vicecancelarul Rudolf Hau­ser, ministrul afacerilor ex­terne, Rudolf Kirchschläger, ministrul comerţului indus­triei şi meşteşugurilor, Jo­sef Staribacher, alţi membri ai guvernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român­ îşi ia, de asemenea, rămas bun de la şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Vie­na, prezenţi pe aeroport. La scara avionului, pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sunt salutaţi cordial de preşedintele Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi şefi de stat îşi string prieteneşte mîinile. La ora 16:30 avionul pre­zidenţial cu care a călăto­rit şeful statului român în Austria se îndreaptă spre patrie. Oficialităţile venite să salute pe şeful statului român adresează semne prieteneşti. Este o atmosfe­ră călduroasă, este acea at­mosferă care a însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului ro­mân şi pe­­celelalte oficiali­tăţi care l-au însoţit. N. POPESCU­­BOGDĂNEŞTI OCTAVIAN PALER MIRCEA S. IONESCU Alte relatări despre vizită în pagina a II-a. La invitaţia preşedinte­lui federal al Republicii Austria, preşedintele Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu soţia, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în­­ Austria, între 21 şi 25 septembrie 1970, ca răspuns la vizita în Româ­nia a preşedintelui federal Franz Jonas. Preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele ofi­ciale care l-au însoţit au vizitat Viena, capitala Au­striei, Kaprun, Salzburg şi Linz, întreprinderi indus­triale şi instituţii culturale din aceste localităţi, înalţi­lor oaspeţi români li s-a fă­cut pretutindeni o primire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România şi pre­şedintele Republicii Aus­tria au purtat convorbiri la care au participat. Din partea română : Io­­sif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri­; Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe; Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior; Du­mitru Aninoiu, ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Socia­liste România în Austria. Din partea austriacă­­ Bruno Kreisky, cancelar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar ; Rudolf Kir­chschläger, ministrul afa­cerilor externe ; Josef Sta­ribacher, ministrul comer­ţului, industriei şi meşte­şugurilor ; Hertha Finn­berg, ministrul ştiinţei şi cercetării ; Ernst Eugen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Federală; Eduard Tschop, ambasa­dor extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Austria în Republica So­cialistă România. Convorbirile s-au desfă­şurat­­într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere re­ciprocă ce caracterizează relaţiile între cele două ţări şi au oferit prilejul e­­fectuării unui larg schimb­­ de păreri asupra raportu­rilor bilaterale şi cu privi­re la principalele proble­me internaţionale de inte­res comun. . S-a constatat cu satisfac­ţie că de la vizita preşe­dintelui federal în Româ­nia, în toamna anului 1969, relaţiile dintre cele două ţări s-au dezvoltat în toate domeniile în mod îmbucu­rător, ele constituind un e­­xemplu de colaborare în­tre ţări cu sisteme social­­politice diferite. In timpul vizitei s-a sem­nat de către ministrul co­merţului exterior al Ro­mâniei, Cornel Burtică, şi ministrul federal al co­merţului, industriei şi meş­teşugurilor, dr. Josef Sta­ribacher, un nou acord co­mercial pe perioada 1971— 1975. A fost semnat, de a­­semenea, protocolul cu privire la schimbul de mărfuri pentru anul 1971. Cele două părţi au con­statat cu satisfacţie creş­terea continuă a schimbu­rilor de mărfuri, sublini­ind dorința lor de a găsi (Continuare în pag. 2-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita in Republica Austria a preşedintelui Consiliului Republicii Socialiste România, (21-25 septembrie 1970) o întîlnire cu membri ai coloniei române din Viena Proletari din toate tárile, unifi-vá! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7110 Sîmbătă 26 septembrie 1970 • 8 pagini 30 bani Încheierea vizitei în austria A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOL­AE CEAUŞESCU Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vi­neri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia pre­şedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţu­lui exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Ghe­orghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Bergleanu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu,­ Janoş Fazekas, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Vasila Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constanti­­nescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, pre­cum şi soţiile conducători­lor de partid şi de stat, vi­cepreşedinţi ai Marii Adu­nări Naţionale, ai Consiliu­lui de Miniştri, membri ai CC, al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat şi ai guvernu­ ,­­lui, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obş­teşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al Au­striei la Bucureşti, membri, ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi în România şi alţi membri ai corpului diplo­matic. La ora 19,20 avionul pre­zidenţial a aterizat. Miile de b­ucureşteni aflaţi la a­­eroport aclamă entuziast, fac, o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpi­­­nare se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşe­dintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează înde­lung „Ceauşescu-P.C.R.“. Locuitorii Capitalei ex­primă în acest fel satisfac­ţia lor, a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor ro­­mâno-austriece, la consoli­darea păci­i şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţu­miri preşedintelui Consiliu­lui de Stat, pentru contri­buţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prie­teniei şi colaborării dintre poporul român şi toate po­poarele lumii, la instaura­rea unui­ climat de pace şi înţelegere internaţională. In această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre mulţime, stringe prieteneşte mîinile întinse, răspunde acla­maţiilor care nu contenesc. (Agerpres) In vizită la sediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică încheierea convorbirilor oficiale Vineri dimineaţa a avut loc a doua rundă a convor­birilor oficiale dintre pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor proble­me ale situaţiei internaţio­nale, subliniindu-se dorin­ţa celor două ţări de a con­lucra şi în viitor pentru statornicirea pe continen­tul european a unui climat de securitate, înţelegere şi colaborare paşnică. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat satisfacţia pentru evoluţia favorabilă a rela­ţiilor româno-austriece, apreciind că vizitele reci­proce dintre conducerile de stat ale României şi Aus­triei au contribuit la dez­voltarea legăturilor care u­­nesc cele două ţări. în ca­drul convorbirilor au fost relevate perspectivele ex­tinderii colaborării şi coope­rării multilaterale, fruc­tuoase, dintre România şi Austria, în acest sens fiind date indicaţii organelor de resort. Convorbirile s-au des­făşurat intr-o atmosferă cordială, de deplină înţele­gere. în încheiere a fost a­­doptat un comunicat comun cu privire la vizita preșe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. * r 'f SINDICA­TELE parte responsabilă pentru tot ce se întreprinde în viaţa economică Timp de două zile, Con­siliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România a dezbătut în Plenara sa probleme e­­senţiale ale vieţii noastre economice şi sociale, anali­­zînd pe larg­, cu spirit de răspundere, modul cum au muncit sindicatele şi ce mai au de făcut organele şi organizaţiile sindicale pentru a-şi spori aportul la realizarea cu deplin suc­ces a planului de stat de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anul 1970 şi a angajamentelor asumate de oamenii muncii în întrece­rea socialistă, pentru a e­­xercita cu mai multă efi­cacitate controlul obştesc­­muncitoresc asupra protec­ţiei muncii, producţiei bu­nurilor de consum şi de­servirii publice. Atît documentele prezen­tate in faţa Plenarei, cit şi luările de cuvînt au vă­dit o mai accentuată situ­are a muncii organelor şi organizaţiilor sindicale în centrul principalelor preo­cupări din domeniul cons­trucţiei economice, o răs­pundere sporită faţă de so­luţionarea acestora. Din a­­naliza activităţii desfăşura­te de organele şi organiza­ţiile sindicale a reieşit că sunt folosite mai bine condi­ţiile create sindicatelor de Conferinţa Naţională a par­tidului, de a participa tot mai activ la elaborarea şi realizarea în fapt a măsu­rilor care privesc dezvol­tarea multilaterală a Româ­niei, că a sporit contribuţia sindicatelor la mobilizarea oamenilor muncii pentru înfăptuirea măreţelor sar­cini elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R. în cadrul lucrărilor Ple­narei a fost evidenţiată pe larg experienţa tot mai bo­gată, valoroasă a clasei muncitoare, a maselor lar­gi de salariaţi cîştigată în acţiunile întreprinse pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamente­lor luate în întrecerea so­cialistă din acest an. Cu­vinte de caldă apreciere şi preţuire au fost rostite la adresa eforturilor eroice depuse de oamenii muncii pentru recuperarea pierde­rilor provocate de calami­tăţile naturale abătute a­­supra ţării în mai-iunie a.c. Sub conducerea organe­lor şi organizaţiilor de partid, sindicatele şi-au pus mai bine în valoare potenţialul organizatoric de influenţare şi atragere a maselor de oameni ai muncii la realizarea sarci­nilor economice, au desfă­şurat multe acţiuni care au dus la o mai bună fructi-Lucrările Plenarei Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din 17-18 septembrie a.c. ficare a posibilităţilor ma­teriale şi tehnice de care dispune economia naţio­nală, a hărniciei şi expe­rienţei muncitorilor, ingi­nerilor, tehnicienilor, şi a altor categorii de salariaţi. Ca urmare a orientării data de Congresul al X-lea al partidului, organele şi organizaţiile au muncit cu mai mult spirit de răspun­dere, mai multă exigenţă, pentru a releva în mod practic că sindicatele sunt parte responsabilă faţă de tot, ce se întreprinde în ve­derea bunului mers al producţiei, ,al perfecţionă­rii vieţii sociale, îmbunătă­­­­ţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Subliniind experienţa bună acumulată şi, în ace­laşi timp, analizînd în spi­rit critic şi autocritic nea­junsurile care se mai ma­nifestă, participanţii la Plenară au examinat mul­tilateral­­sarcinile politico­­organizatorice ce revin sindicatelor, pentru a a­­sigura o mai mare ampli­tudine şi o sporită eficien­ţă participării maselor largi de oameni ai muncii, la înfăptuirea integrală a planului anual de stat şi a angajamentelor în între­cerea socialistă pe 1970, precum şi la buna pregăti­re a tuturor condiţiilor ne­cesare trecerii la realizarea importantelor obiective de dezvoltare economică şi socială a României, prevă­zute în noul plan cincinal. S-a arătat în mod convin­gător că în toate ramurile economiei naţionale, prac­tic în toate întreprinderile, există încă mari posibi­lităţi de creştere a produc­ţiei şi productivităţii mun­cii, însemnate rezerve inter­ne ce pot fi aduse în circu­itul economic, cu condiţia unei mai bune valorificări a potenţialului de inteli­genţă şi spirit gospodăresc al maselor de oameni ai muncii, a întăririi răspun­derii personale şi colective în organizarea producţiei şi a muncii, subliniindu-se datoria sindicatelor de a acţiona mai concret în a­­ceste direcţii. Un prim obiectiv căruia trebuie să i se consacre sindicatele — s-a subliniat în Plenară — este creşte­rea substanţială a gradului de folosire a capacităţilor de producţie — avuţie de imensă valoare din patri­moniul naţional, dobîndită cu preţul unor mari efor­turi financiare şi care, firesc este, să fie pe deplin fructificată în interesul propăşirii ţării, al oameni­lor­ muncii, stăpîni ai mij­loacelor de producţie şi creatori ai tuturor bunuri­lor materiale ale societăţii. Dînd expresie hotărîrii sindicatelor de a contribui concret la atingerea unor indici superiori de utilizare a potenţialului tehnic, Con­siliul Central al U.G.S.R. s-a angajat, după cum se ştie, la Plenara sa din de­cembrie 1969, să întreprin­dă acţiuni de masă pentru realizarea acestui indice la limita superioară prevăzută în planul de stat. Deşi au fost obţinute unele rezulta­te pozitive în îndeplinirea (Continuare în pag. 7-a) T­IMP VASELE VIII a Împlinit 60 ș­­i Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comite­tul Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român îţi adresează calde felicitări, urări de să­nătate şi fericire ! Intrat din anii tinereţii, în rîndurile mişcării mun­citoreşti, te-ai călit ca­ mi­litant revoluţionar al Parti­dului Comuni­st Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploată­rii şi asupririi burghezo­­moşiereşti, a fascismului şi războiului hi­tlerist, pentru eliberarea patriei, îndepli­nind cu spirit de abnegaţie şi devotament sarcinile în­credinţate de partid. Se bu­cură de o binemeritată consideraţie activitatea des­făşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspun­dere ce ţi s-au încredinţat, ca pri­m-secretar al organi­zaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al U­­niunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Pro­ducţie, iar în prezent, ca membru al Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează neabătut poli­tica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socia­liste, de înălţare economică şi socială a patriei, de în­florire multilaterală a naţi­unii noastre socialiste, de întărire a prieteniei şi ali­anţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, în înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă şi apre­ciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în mişcarea revoluţionară, slu­jirea cu credinţă a intere­selor clasei noastre munci­toare, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului ţi-au adus stima şi preţuirea întregu­lui partid, ale tuturor oa­menilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toată inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşori! COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Intîlnirea la NICOLAE CEAUŞESCU cu tovarăşul Franz Muhr­ şi alţi conducători Joi, 24 septembrie, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, s-a întîlnit la Viena cu tovară­şii Franz Muhri, preşedin­tele Partidului Comunist din Austria, Erwin Scharf, membru al Biroului Poli­tic, secretar al C.C., Hans Kalt, Franz Karger, Franz Hager, membri ai Biroului Politic şi Heinrich Fritz, membru al C.C. al Partidu­lui Comunist din Austria. In cadrul întâlnirii au fost abordate probleme privind relaţiile dintre cele două partide, precum şi proble­me ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale. La convorbire au partici­pat tovarăşii Iosif Banc, membru su­pleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Cornel Burtică, membri ai C.C. al P.C.R . într­evederea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres)

Next