Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-26 / nr. 7110
Plecarea din Viena După-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale din suita sa au plecat din Viena spre Bucureşti. ... Marea poartă a Vienei, aeroportul Schwechat, de unde a decolat avionul prezidenţial, este sărbătoreşte împodobită cu drapelele naţionale ale României şi ale ţării gazdă. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa sosesc la aeroport împreună cu preşedintele Franz Jonas şi soţia sa. Cei doi preşedinţi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timp ce, în semn de omagiu, se trag 21 de salve. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi ia apoi rămas bun de la celelalte personalităţi austriece venite pe aeroport: cancelarul federal Bruno Kreisky, vicecancelarul Rudolf Hauser, ministrul afacerilor externe, Rudolf Kirchschläger, ministrul comerţului industriei şi meşteşugurilor, Josef Staribacher, alţi membri ai guvernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român îşi ia, de asemenea, rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Viena, prezenţi pe aeroport. La scara avionului, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sunt salutaţi cordial de preşedintele Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi şefi de stat îşi string prieteneşte mîinile. La ora 16:30 avionul prezidenţial cu care a călătorit şeful statului român în Austria se îndreaptă spre patrie. Oficialităţile venite să salute pe şeful statului român adresează semne prieteneşti. Este o atmosferă călduroasă, este acea atmosferă care a însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului român şi pecelelalte oficialităţi care l-au însoţit. N. POPESCUBOGDĂNEŞTI OCTAVIAN PALER MIRCEA S. IONESCU Alte relatări despre vizită în pagina a II-a. La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Austria, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Austria, între 21 şi 25 septembrie 1970, ca răspuns la vizita în România a preşedintelui federal Franz Jonas. Preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele oficiale care l-au însoţit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg şi Linz, întreprinderi industriale şi instituţii culturale din aceste localităţi, înalţilor oaspeţi români li s-a făcut pretutindeni o primire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi preşedintele Republicii Austria au purtat convorbiri la care au participat. Din partea română : Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe; Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior; Dumitru Aninoiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Austria. Din partea austriacă Bruno Kreisky, cancelar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar ; Rudolf Kirchschläger, ministrul afacerilor externe ; Josef Staribacher, ministrul comerţului, industriei şi meşteşugurilor ; Hertha Finnberg, ministrul ştiinţei şi cercetării ; Ernst Eugen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Federală; Eduard Tschop, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în Republica Socialistă România. Convorbirile s-au desfăşuratîntr-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă ce caracterizează relaţiile între cele două ţări şi au oferit prilejul efectuării unui larg schimb de păreri asupra raporturilor bilaterale şi cu privire la principalele probleme internaţionale de interes comun. . S-a constatat cu satisfacţie că de la vizita preşedintelui federal în România, în toamna anului 1969, relaţiile dintre cele două ţări s-au dezvoltat în toate domeniile în mod îmbucurător, ele constituind un exemplu de colaborare între ţări cu sisteme socialpolitice diferite. In timpul vizitei s-a semnat de către ministrul comerţului exterior al României, Cornel Burtică, şi ministrul federal al comerţului, industriei şi meşteşugurilor, dr. Josef Staribacher, un nou acord comercial pe perioada 1971— 1975. A fost semnat, de asemenea, protocolul cu privire la schimbul de mărfuri pentru anul 1971. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie creşterea continuă a schimburilor de mărfuri, subliniind dorința lor de a găsi (Continuare în pag. 2-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita in Republica Austria a preşedintelui Consiliului Republicii Socialiste România, (21-25 septembrie 1970) o întîlnire cu membri ai coloniei române din Viena Proletari din toate tárile, unifi-vá! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7110 Sîmbătă 26 septembrie 1970 • 8 pagini 30 bani Încheierea vizitei în austria A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Bergleanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janoş Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasila Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri ai CC, al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernu ,lui, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti, membri, ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în România şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 19,20 avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni aflaţi la aeroport aclamă entuziast, fac, o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpinare se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează îndelung „Ceauşescu-P.C.R.“. Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor, a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor româno-austriece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat, pentru contribuţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională. In această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre mulţime, stringe prieteneşte mîinile întinse, răspunde aclamaţiilor care nu contenesc. (Agerpres) In vizită la sediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică încheierea convorbirilor oficiale Vineri dimineaţa a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale, subliniindu-se dorinţa celor două ţări de a conlucra şi în viitor pentru statornicirea pe continentul european a unui climat de securitate, înţelegere şi colaborare paşnică. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat satisfacţia pentru evoluţia favorabilă a relaţiilor româno-austriece, apreciind că vizitele reciproce dintre conducerile de stat ale României şi Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care unesc cele două ţări. în cadrul convorbirilor au fost relevate perspectivele extinderii colaborării şi cooperării multilaterale, fructuoase, dintre România şi Austria, în acest sens fiind date indicaţii organelor de resort. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, de deplină înţelegere. în încheiere a fost adoptat un comunicat comun cu privire la vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. * r 'f SINDICATELE parte responsabilă pentru tot ce se întreprinde în viaţa economică Timp de două zile, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România a dezbătut în Plenara sa probleme esenţiale ale vieţii noastre economice şi sociale, analizînd pe larg, cu spirit de răspundere, modul cum au muncit sindicatele şi ce mai au de făcut organele şi organizaţiile sindicale pentru a-şi spori aportul la realizarea cu deplin succes a planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1970 şi a angajamentelor asumate de oamenii muncii în întrecerea socialistă, pentru a exercita cu mai multă eficacitate controlul obştescmuncitoresc asupra protecţiei muncii, producţiei bunurilor de consum şi deservirii publice. Atît documentele prezentate in faţa Plenarei, cit şi luările de cuvînt au vădit o mai accentuată situare a muncii organelor şi organizaţiilor sindicale în centrul principalelor preocupări din domeniul construcţiei economice, o răspundere sporită faţă de soluţionarea acestora. Din analiza activităţii desfăşurate de organele şi organizaţiile sindicale a reieşit că sunt folosite mai bine condiţiile create sindicatelor de Conferinţa Naţională a partidului, de a participa tot mai activ la elaborarea şi realizarea în fapt a măsurilor care privesc dezvoltarea multilaterală a României, că a sporit contribuţia sindicatelor la mobilizarea oamenilor muncii pentru înfăptuirea măreţelor sarcini elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R. în cadrul lucrărilor Plenarei a fost evidenţiată pe larg experienţa tot mai bogată, valoroasă a clasei muncitoare, a maselor largi de salariaţi cîştigată în acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă din acest an. Cuvinte de caldă apreciere şi preţuire au fost rostite la adresa eforturilor eroice depuse de oamenii muncii pentru recuperarea pierderilor provocate de calamităţile naturale abătute asupra ţării în mai-iunie a.c. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele şi-au pus mai bine în valoare potenţialul organizatoric de influenţare şi atragere a maselor de oameni ai muncii la realizarea sarcinilor economice, au desfăşurat multe acţiuni care au dus la o mai bună fructi-Lucrările Plenarei Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din 17-18 septembrie a.c. ficare a posibilităţilor materiale şi tehnice de care dispune economia naţională, a hărniciei şi experienţei muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, şi a altor categorii de salariaţi. Ca urmare a orientării data de Congresul al X-lea al partidului, organele şi organizaţiile au muncit cu mai mult spirit de răspundere, mai multă exigenţă, pentru a releva în mod practic că sindicatele sunt parte responsabilă faţă de tot, ce se întreprinde în vederea bunului mers al producţiei, ,al perfecţionării vieţii sociale, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Subliniind experienţa bună acumulată şi, în acelaşi timp, analizînd în spirit critic şi autocritic neajunsurile care se mai manifestă, participanţii la Plenară au examinat multilateralsarcinile politicoorganizatorice ce revin sindicatelor, pentru a asigura o mai mare amplitudine şi o sporită eficienţă participării maselor largi de oameni ai muncii, la înfăptuirea integrală a planului anual de stat şi a angajamentelor în întrecerea socialistă pe 1970, precum şi la buna pregătire a tuturor condiţiilor necesare trecerii la realizarea importantelor obiective de dezvoltare economică şi socială a României, prevăzute în noul plan cincinal. S-a arătat în mod convingător că în toate ramurile economiei naţionale, practic în toate întreprinderile, există încă mari posibilităţi de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, însemnate rezerve interne ce pot fi aduse în circuitul economic, cu condiţia unei mai bune valorificări a potenţialului de inteligenţă şi spirit gospodăresc al maselor de oameni ai muncii, a întăririi răspunderii personale şi colective în organizarea producţiei şi a muncii, subliniindu-se datoria sindicatelor de a acţiona mai concret în aceste direcţii. Un prim obiectiv căruia trebuie să i se consacre sindicatele — s-a subliniat în Plenară — este creşterea substanţială a gradului de folosire a capacităţilor de producţie — avuţie de imensă valoare din patrimoniul naţional, dobîndită cu preţul unor mari eforturi financiare şi care, firesc este, să fie pe deplin fructificată în interesul propăşirii ţării, al oamenilor muncii, stăpîni ai mijloacelor de producţie şi creatori ai tuturor bunurilor materiale ale societăţii. Dînd expresie hotărîrii sindicatelor de a contribui concret la atingerea unor indici superiori de utilizare a potenţialului tehnic, Consiliul Central al U.G.S.R. s-a angajat, după cum se ştie, la Plenara sa din decembrie 1969, să întreprindă acţiuni de masă pentru realizarea acestui indice la limita superioară prevăzută în planul de stat. Deşi au fost obţinute unele rezultate pozitive în îndeplinirea (Continuare în pag. 7-a) TIMP VASELE VIII a Împlinit 60 și Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îţi adresează calde felicitări, urări de sănătate şi fericire ! Intrat din anii tinereţii, în rîndurile mişcării muncitoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupririi burghezomoşiereşti, a fascismului şi războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegaţie şi devotament sarcinile încredinţate de partid. Se bucură de o binemeritată consideraţie activitatea desfăşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au încredinţat, ca prim-secretar al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, iar în prezent, ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălţare economică şi socială a patriei, de înflorire multilaterală a naţiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, în înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în mişcarea revoluţionară, slujirea cu credinţă a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului ţi-au adus stima şi preţuirea întregului partid, ale tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toată inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşori! COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Intîlnirea la NICOLAE CEAUŞESCU cu tovarăşul Franz Muhr şi alţi conducători Joi, 24 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la Viena cu tovarăşii Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria, Erwin Scharf, membru al Biroului Politic, secretar al C.C., Hans Kalt, Franz Karger, Franz Hager, membri ai Biroului Politic şi Heinrich Fritz, membru al C.C. al Partidului Comunist din Austria. In cadrul întâlnirii au fost abordate probleme privind relaţiile dintre cele două partide, precum şi probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. La convorbire au participat tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Cornel Burtică, membri ai C.C. al P.C.R . întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres)