Munca, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7114-7140)

1970-10-19 / nr. 7129

Ploile căzute în primele zile ale lunii octombrie au creat şi în judeţul Timiş condiţii bune pen­tru intensificarea execută­rii însămînţărilor de toam­nă. Folosind din plin condi­ţiile prielnice, lucrătorii de la I.A.S. Lugoj, Sînnicolau Mare, Dudeştii Vechi, Be­­cicherecu Mic şi Făget, me­canizatorii de la I.M.A. Peciu Nou, Orţişoara, Gott­lob, Bethausen şi membrii cooperativelor agricole de producţie au realizat în prima jumătate a lunii oc­tombrie, adică în numai 10 zile de lucru aproape jumătate din planul de în­­sămînţări. La I.A.S. Sîn­nicolau Mare, de pildă, au fost semănate în această perioadă peste 2 000 hecta­re, iar în raza de activitate a I.M.A. Gottlob din tota­lul de 6 700 hectare pre­văzute s-au însămînţat pes­te 3 000. In multe unităţi agricole din judeţul Timiş realiză­rile la arat, pregătirea te­renului şi semănat nu sunt însă la nivelul posibilităţi­lor existente. Bunăoară, pî­­nă la data de 15 octombrie I.A.S. Şag însămînţase doar 500 hectare cu grîu din cele 1 600 planificate, iar I.A.S. Voiteni din 2 900 hectare destinate aceleiaşi culturi a semănat 850. A­­semenea rămîneri în urmă, înregistrate şi la I.A.S. Ja­­mul Mare, Gătaia, Lieb-­­ling, Făget etc. au deter­minat ca la data menţiona­tă, cînd mai era numai o săptămînă din epoca opti­mă, pe întregul inspecto­rat judeţean I.A.S. să fie însămînţate cu grîu doar 42 la sută din suprafeţele planificate. Cu multă în­cetineală se desfăşoară a­­răturile şi pregătirea tere­nului. La majoritatea I.A.S. tractoarele sunt insuficient folosite, foarte puţine din­tre ele lucrînd în schim­buri prelungite. De aceea, în ultimele 10 zile pe între­gul inspectorat au fost ara­te doar 6 000 de hectare, ceea ce înseamnă mai pu­ţin de un procent pe zi. Dacă se va continua cu a­­cest ritm, cele aproape 20 000 hectare ce mai tre­buie arate vor fi gata abia peste ... 3 săptămini! Ce părere are despre această situaţie conducerea Inspec­toratului judeţean I.A.S. Timiş ? In cooperativele agri­cole de producţie, unde pregătirea patului germi­nativ şi semănatul se exe­cută în întregime de către mecanizatorii de la I.M.A., se înregistrează, de aseme­nea, nejustificate rămîneri în urmă. La C.A.P. Birda, Bulgăruş, Clopodia, Lăţu­­naş, Moşniţa Veche, Săcă­­laz, ca să dăiji doar cîteva exemple, semănatul griu­lui nu s-a realizat decit pe 20—30 la sută din suprafe­ţele prevăzute. Secţiile de mecanizare ce deservesc a­­ceste C.A.P. au cîte 2—3 tractoare defecte, nu lu­crează în schimburi pre­lungite la arături. Din a­­ceastă cauză s-au creat di­ferenţe mari de la o unita­te la alta. Iată cum stau lucrurile în două C.A.P. învecinate, deservite de I.M.A. Gătaia. La C.A.P. Şipet, unde îşi desfăşoară activitatea una din secţiile de mecanizare fruntaşe, din totalul de 935 ha pre­văzute au fost arate 840, iar din acestea au şi fost semănate peste 700 ha cu grîu şi orz. In schimb, la C.A.P. Gătaia, localitate în care se află şi sediul I.M.A., din 1 188 hectare destinate însămînţărilor de toamnă, e­­rau arate doar 780. Semă­natul griului la această u­­nitate nu s-a făcut decît pe circa 460 hectare. Pe lîngă slaba preocupare a condu­cerii cooperativei, trebuie subliniat şi faptul că lu­crătorii secţiei de mecani­zare nu folosesc integral timpul de lucru. Dintre ce­le 17 I.M.A. din judeţul Ti­miş sînt cîteva — Remetea Mare, Lugoj, Fibiş, Deta — ale căror rezultate le si­tuează în actuala campa­nie pe locuri codaşe, ne­­realizîndu-şi pînă acum viteza zilnică la arat şi se­mănat. In zilele de 12 şi 13 octombrie, zile cu timp frumos, prielnic pentru lu­cru cu toate forţele, meca­nizatorii de la I.M.A. Lu­goj nu au arat decît 79 şi respectiv 46 hectare, în loc de 400 cît este viteza zilni­că. Faptul că pină la 14 oc­tombrie în judeţul Timiş a­­răturile de însăminţare e­­rau realizate în proporţie de 81 la sută, iar semăna­tul griului pe mai puţin de jumătate din suprafeţele prevăzute, impune organe­lor agricole din cuprinsul judeţului să ia toate mă­surile pentru intensifica­rea acestor lucrări. Cunos­­cînd că suprafeţele de te­ren ce mai trebuie şi în­sămînţate (aproape 20 000 hectare în cadrul C.A.P. şi tot cam pe atitea la I.A.S.) sînt în mare parte ocupate cu porumb şi alte culturi, se cere eliberarea cu prio­ritate a acestor terenuri, pentru ca în cîteva zile să poată fi arate şi însă­mînţate. ION NIŢU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ RITMUL DE LUCRU nu ţine pasul cu timpul Despre educaţie şi politeţe ZOE DUMITRESCU-BUŞULENGA Cind se pregăteşte o fiinţă omenească pentru via­ţă, i se dau, presupunem, toate elementele de care are nevoie pentru sine şi pentru ceilalţi. Nu se mai poate gîndi azi, la noi, creşterea, formarea insului în afara valorilor de relaţie, în afara socialului. De alt­fel şi latinii, în structurile principiilor lor de drept po­meneau cit de cit despre necesitatea ca viaţa unuia să nu atingă, să nu afecteze, viaţa celuilalt. Alterum non laedere, ziceau ei, fixînd într-un mai cuprinzător dicton juridic şi moral condiţiile unei bune vieţi şi ale unei normale convieţuiri. Poporul nostru, pe lingă tradiţiile unei omenii pro­verbiale aproape, moştenită probabil din humanitas latinas, aduce şi mai vechi mărturii de relaţii blinde între oameni, întărite de cei mai vechi istorici ai lumii europene. Apoi literatura noastră populară, şi a unui Creangă, şi a unui Slavici mai ales, este plină de a­­mintirile unor învăţături înţelepte cu privire la felul în care se cade a se comporta un om de omenie. Fiecare mamă îşi învăţa (şi sperăm că-şi mai învaţă) copilul să salute cu deferenţă pe orice om mai în vîrstă, să se mişte şi să se poarte cu decenţă în lume. Ba, aş zice, uneori, relaţiile umane atestate de literatura ţărănească îmbrăcau chiar o haină sărbă­torească in întîlniri, o oarecare solemnitate a vorbe­lor spuse şi a gesturilor făcute în anumite împreju­rări. Lucrurile acestea au intrat atit de bine în sub­conştientul nostru, încît ar fi de crezut că s-au putut constitui reflexe de felul celor pomenite. Viaţa in comun a oamenilor moderni trebuie să nu şteargă fondul acesta ancestral, ci dimpotrivă să-l stirnească, să-l întărească printr-o conştiinţă acută a identităţii ţelurilor pe care toţi le urmărim, printr-un plus de atenţie acordate celui de lingă noi. Ritmul modern de existenţă este adevărat foarte trepidant, treburi­le fiecăruia dintre noi sunt multiple. Dar faptul că suntem­ obosiţi ori preocupaţi, că ceva nu ne-a ieşit bine în planurile zilei nu trebuie să ne atingă în re­laţiile cu oamenii din jur. Nimeni nu e vinovat, nu are rost să ne răzbunăm împingînd pe pasageri în tram­vaie ori autobuze fără să ne cerem scuze, sau să ripostăm cu prea multă energie unei vorbe aruncate de cineva fără vreo intenţie anume. Ne grăbim, dar este din vina noastră. Nu lovim, împingem, lovim numai să trecem, noi, fiecare din noi. Toate trebuie echilibrate în viaţa individuală şi în viaţa socială şi răbdarea, politeţea, urbanitatea nu ne pot părăsi dacă avem o educaţie suficientă nici in clipele cele mai grele de încercare. De fapt caracterul, ca şi e­­ducaţia, se verifică nu în împrejurări mai uşoare, ci in încercări şi dificultăţi. Atunci se cunosc roadele de calitate ale creşterii, sau timpul pierdut fără noimă în lăsarea unui om ca o grădină năpădită de buru­ieni. Proletar! din toate țorile, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7129 Luni 19 octombrie 1970 ■ 4 pagini 30 bani Premieră industrială Recent, în cadrul în­treprinderii Prodcom­­plex din Tîrgu Mureş, aflată în dezvoltare şi modernizare, s-a termi­nat şi dat în exploatare o linie tehnologică nouă pentru realizarea unor produse din sticlă. Cup­toarele de topit sticlă şi de recoacerea produ­selor finite, maşinile de format şi gravat asigu­ră, pentru început, ob­ţinerea a 600 de tone de produse de sticlă a­­nual. Cea mai mare parte ocupă articolele de artizanat executate din sticlă suprapusă pe baza unor reţete con­cepute de specialiştii în­treprinderii, imitînd cu succes rubinul, topazul oriental etc. MEGHEŞ VIOREL corespondentul ziarului „MUNCA“ Reporterii ziarului „MUNCA“ vă prezintă standurile Tîrgului internaţional­­ Bucureşti MAŞINILE-UNELTE pe spirala continuei perfecţionări Categoric, în ultima săptă­mînă, complexul de expoziţii din Piaţa Scînteii polarizează atenţia nu numai a bucu­­reştenilor dar şi a numeroşi vizitatori din ţară, turişti, spe­cialişti şi oameni de afaceri, de peste hotare. Că este aşa o dovedeşte acel du-te-vino neîntrerupt de la ora deschi­derii şi pînă la ora închide­rii tîrgului. ...Sub vasta cupolă a pavi­lionului central produsele de la standurile întreprinderilor româneşti alcătuiesc, în an­samblul lor, o bogată vitrină a industriei constructoare de maşini, ale industriei elec­trotehnice şi electronice. Aici, la parter, în standurile dis­puse în semicerc, sunt expuse maşinile-unelte. Fabrici şi uzine care prin caracteristi­cile tehnico-funcţionale ale produselor şi-au cîştigat un binemeritat renume in ţară şi pe piaţa externă prezintă o bogată paletă de maşini pentru prelucrarea metale­lor. O cunoscută uzină — „înfrăţirea" din Oradea par­ticipă cu o familie de ma­şini de găurit, între care şi cel mai nou şi perfecţionat tip — maşina de găurit ra­­dială — construită pentru prima oară în ţară. Colectivul uzinei „Strungul" din Arad este prezent cu noile modele de strunguri pa­ralele echipate cu diferite dispozitive electronice. Uzina mecanică­­ Plopeni şi-a tri­mis printre altele, drept me­sager, cea mai recentă rea­lizare a sa, maşina de găurit - G-12 - iar Uzina mecani­că - Cugir, prototipul origi­nal al maşinii de prelucrare a roţilor dinţate. Sunt exponate care repre­zintă rezultatele eforturilor depuse pe linia modernizării produselor româneşti, care atestă convingător preocupa­rea constantă pentru diversi­ficarea continuă a acestora şi explică reuşitele in domeniul m­oirilor. In faţa standurilor vizitatorii se opresc îndelung. DUMITRU SANDU (Continuare in pag. 3-a) VIZITĂ PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CALIFORNIA în continuarea vizitei neoficiale pe care o între­prinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedin­tele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care îl însoţesc a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fres­no din California. Distinşii oaspeţi români au fost în­soţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipa­ment destinat industriei a­­limentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Olmer Anderson, vicepreşe­dinţi. Oficiile de gazdă au fost îndeplinite de doamna Shir­ley Temple­y Black, vice­preşedinta agenţiei pentru protejarea mediului încon­jurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunos­cută şi în România. Pe aeroportul din Fresno, în întîmpinarea preşedinte­lui Ceauşescu, au venit pri­marul ad-interim al oraşu­lui, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţi­lor locale. In semn de oma­giu primarul a înmînat şe­fului statului român o di­plomă prin care i se confe­ră titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Oaspeţii au fost invitaţi apoi să ia loc în automo­bile care s-au îndreptat spre plantaţii irigate de portocali. S-au dat explica­ţii asupra sistemului de a­­ducţiune, pompare şi dis­tribuirea apei. Următorul popas a avut loc la barajul fiianţ de pe rîul San Joaquin­­Preşedin­tele Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folo­sit. Specialiştii prezenţi au dat răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la ba­raj, preşedintele Nicolae Ceauşescu a semnat în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii au sosit în localitatea San José, unde se află centrala între­prinderii vizitate. îndată după sosire, oaspeţilor le-a fost prezentat un interesant film despre activitatea în­treprinderilor care au legă­turi de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse ti­puri de maşini şi instalaţii. A avut loc apoi un dejun oferit de conducerea între­prinderilor. In cadrul discu­ţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţi­le de extindere în continua­re a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră , inclusiv cooperarea în producţie şi, în general, de intensificare a raporturilor e­­conomice dintre România şi S­ U­A. După-amiază, preşedinte­le Nicolae Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzinele „Memo­­rex“ din Santa Clara (Cali­fornia), producătoare de e­­chipamente pentru calcula­toare electronice. Deasupra intrării principale, era scrisă în limba română urarea : „BINE A­I VENIT LA ME­­MOREX“. La sosire, oaspeţii au fost salutaţi de preşedin­tele companiei, Lawrence Spitters. In secţiile de fa­bricaţie,­­ preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehnologia aplicată şi de performanţele tehnice ob­ţinute, a discutat cu spe­cialiştii, relevînd existenţa posibilităţilor de dezvoltare a schimburilor, de coopera­re tehnico-economică între această firmă şi firmele ro­mâneşti. ★ A treia zi a prezenţei pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu în California a fost rezerva­tă vizitării oraşului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, im­portant centru economic, po­litic şi cultural al ţării, înaltului oaspete român, so­ţiei sale, persoanelor care îl însoţesc, le-au fost pre­zentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitec­tonic, economic şi etnogra­fic, integrate armonios în­tr-un complex urbanistic u­­nic în felul său, conferind marelui oraş de la Pacific personalitate şi distincţie. Reprezentanţii municipali­tăţii au ţinut să prezinte preşedintelui României cî­teva monumente semnifica­tive pentru istoria acestor locuri, pentru străduinţa ge­neraţiilor care prin munca lor au construit — într-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraş cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele şi fabricile sale, prin edifi­ciile economice şi culturale care-l caracterizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa reţea de drumuri şi poduri moderne, prin structura şi organizarea sa urbanistică.* Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn înalt şi suplu, o statuie înfăţişînd un bărbat cu o figură se­nină şi energică, sînt plasate pe o culme care domină oraşul, golful şi un mare parc natural. A urmat vi­zitarea acestui parc întins pe cîţiva kilometri pătraţi, el însuşi un monument na­tural unic în felul său. Intr-o mică poiană, înca­drată de asemenea arbori giganţi, a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă me­­morială consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să o­­magieze contribuţia sa la fundaţia­ Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Preşedintele Ceauşescu s-a oprit cîteva clipe în faţa acestei plăci memoriale. De-a lungul aleielor, cetă­ţenii aflaţi în parc l-au sa­lutat cu gesturi priete­noase. După popasul la „Muir Woods National Monument", coloana de maşini şi-a con­tinuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Ti­buron. La poalele acesteia se afla un teren întins care în anul 1945, cînd aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Naţiunilor Unite, fusese des­tinat să găzduiască edifi­ciul sediului O.N.U., tran­sferat ulterior la New York. Itinerarul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur" (Golden Gate), uriaşă arcadă con­struită în deceniul al patru­lea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, pre­cum şi vizitarea pe mare la bordul unei şalupe a unei părţi a portului. La amiază preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, şi persoanele oficiale ca­re îl însoţesc şi-au luat rămas bun de la­­gazdele ca­­liforniene pe aeroportul in­ternaţional San Francisco. Primarul oraşului, J. Alioto, şi colaboratorii săi şi-au ex­primat satisfacţia de a-l fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe preşedintele României. Avionul special pus la dispoziţie de Casa Albă s-a îndreptat spre New York, unde şeful statului român a sosit în cursul nopţii de sîmbătă. A înapoierea la New York Duminică, în cursul dimi­neţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sofia sa şi per­soanele care-l însoţesc, au răspuns invitaţiei de a face o scurtă plimbare cu yach­­tul în jurul Insulei Manha­ttan — nucleul întregii vieţi economice şi sociale a marii metropole americane. Oaspeţii au urcat la bor­dul navei de croazieră „The Highlander", care a arborat pe catargul principal trico­lorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Melcolm Forbes — proprie­tarul yachtului — cunoscut industriaş şi editor al unor publicaţii de informaţie şi comentariu economic. Yachtul a parcurs un iti­­nerariu care, început pe fluviul Hudson, în apropie­rea marelui pod „George Washington", a continuat spre sud-est. De-a lungul Manhattanu­lui pînă în dreptul monumentalei Sta­tui a Libertăţii, pătrunzînd apoi în apele East­ River-u­­lui spre est, dincolo de po­dul „Quensboro". Aceasta a oferit oaspeţilor posibili­tatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului, principalele sale centre și edificii : zgîrie no­rii din Wall­ Steet, giganti­cul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numerose docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspen­date peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglome­rarea urbanistică a acestei zone a oraşului. La bordul vasului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a pri­mit explicaţii asupra locu­rilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic şi social ale municipiului, s-a întreţi­nut cu persoanele oficiale americane care îl însoţesc. Corespondenţă de la trimişii speciali In Parcul naţional din San Francisco La posturile de radio şi televiziune Luni, 19 octombrie, în jurul orei 17:00 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct de la Organizaţia Na­ţiunilor Unite cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea jubiliară a O.N.U. înapoierea de la Moscova a tovarăşului Florian Dănălache Sîmbătă noaptea s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Moscova, tovarăşul Florian Dănălache, pre­şedintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care a participat, între 13 şi 17 octombrie a.c., la sesiunea Consiliului Gene­ral al Federaţiei Sindi­cale Mondiale. La sosirea pe aeroportul internaţional Bucureşti-O­­topeni tovarăşul Florian Dănălache a fost salutat de tovarăşii Constantin Dra­gan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Nicolae Gavri­­lescu, Constantin Herescu, Gheorghe Petrescu, secre­tari ai Consiliului Central, de membri ai Comitetului Executiv, activişti ai Con­siliului Central al U.G.S.R. Au fost prezenţi, de ase­menea, A.V. Basov, am­basadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti, mem­bri ai ambasadei.

Next