Munca, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7114-7140)
1970-10-27 / nr. 7136
Proletari din toate țarile, uniti-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. ,al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străze şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediileinstituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine şi să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare (Continuare în pag. a 3-a) Din balconul Casei Albe, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, salută pe cetățenii americani, care îi aclamă cu entuziasm. Cuvintul preşedintelui Richard Nixon Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, „Exact acum un an, domnule preşedinte, m-aţi salutat la Bucureşti, ca primul preşedinte al Statelor Unite in vizită in România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul preşedinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Ştim că in timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite aţi simţit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite faţă de poporul României, în ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuţiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace şi prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuţiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuţie la aceste idealuri. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Richard Nixon, înainte de începerea convorbirilor oficiale ANUL XXVI nr 7136 • Marți 27 octombrie 1970 • 6 pagini 30 bani Cuvintul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte, Doamnă Nixon, Doamnelor şi domnilor, Aş dori să vă adresez dumneavoastră cu acest prilej un salut cordial. Doresc să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care aţi făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă intilni cu dumneavoastră şi a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenţei la Organizaţia Naţiunilor Unite. Este adevărat că între România şi Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există şi deosebiri de păreri, dar, in ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim,in spiritul prieteniei şi cooperării între popoare, la soluţionarea problemelor care frămîntă lumea contemporană. în acest spirit îmi exprim încă o dată speranţa că vizita pe care o fac în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră, prima vizită a unui preşedinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării şi prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înţelegerii şi păcii în lume. întrevederea dintre preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele S.U.A., Richard Nixon In dimineaţa zilei de 26 octombrie, la Casa Albă, a avut loc o întrevedere între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon. La întrevedere şi la convorbirile care au avut loc cu acest prilej au participat Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, din partea română, şi Henry Kissinger, consilier special al preşedintelui S.U.A. pentru problemele securităţii naţionale, din partea americană. In cursul convorbirilor s-a apreciat că de la întîlnirea de anul trecut dintre cei doi preşedinţi, relaţiile dintre România şi S.U.A. au înregistrat progrese pe planuri multilaterale. In discuţii au fost exprimate interesul şi dorinţa comună de a acţiona pentru lărgirea şi intensificarea în continuare a raporturilor din(Continuare în pag. a 3-a) PIRGHII DE COINTERESARE ŞI STIMULARE INSUFICIENT FOLOSITE Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE STOICA adjunct al ministrului muncii, despre modul cum este aplicată H.C.M. 151,1970 Din scrisorile sosite la redacţia ziarului nostru, ca şi din cuvintul unui număr mare de participanţi la plenarele comitetelor uniunilor sindicatelor pe ramură, rezultă că prevederile H.C.M. nr. 151/1970 nu se aplică intr-un mare număr de unităţi economice. Pe această temă am avut o convorbire cu tovarăşul Gheorghe Stoica, adjunct al ministrului muncii, căruia i-am adresat cîteva întrebări. — Ce împiedică, după părerea dumneavoastră, tovarăşe ministru, aplicarea acestei hotărîri ? — Aş vrea să precizez, în primul rînd, că Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 151/1970 reglementează acordarea mai multor categorii de premii şi anume : (1) premiile (gratificaţiile) ce se acordă la sfîrşitul anului tuturor salariaţilor din unităţile economice, care au obţinut rezultate bune în muncă, din beneficiile realizate de unitatea respectivă ; (2) premiile ce se acordă în cursul anului acelor salariaţi care au realizări deosebite şi care se atribuie, de asemenea, din beneficiile realizate de unitate ; (3) premiile pentru economii de materii prime şi materiale ; (4) premiile pentru economii de forţă de muncă. Chiar din această înşiruire se poate constata că, pînă in prezent, puteau fi acordate premii pentru rezultate deosebite, precum şi premii pentru economii de materiale şi de forţă de muncă, premiile anuale (gratificaţiile) urmind să se acorde după ce vor fi cunoscute rezultatele pe întregul an. De la început, aş vrea să spun că Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 151/1970 cuprinde toate elementele necesare aplicării noului sistem de premiere, astfel incit să nu fie necesare instrucţiuni. Pentru anul 1970 totuşi, întrucît a existat o situaţie tranzitorie care a făcut ca mărimea cotelor de constituire a fondului de premiere din beneficii să nu poată fi stabilită decit in a doua jumătate a anului, Ministerul Muncii a stabilit, de comun acord cu Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor, o modalitate temporară de constituire a fondului de premii, care a fost comunicată tuturor ministerelor şi organelor centrale interesate, creîndu-se astfel condiţiile necesare pentru a se putea acorda premii din beneficii salariaţilor care obţin rezultate deosebite. Pe de altă parte, organele centrale de sinteză au urmărit la ministere, centrale industriale şi întreprinderi, stadiul aplicării hotăririi şi problemele care se ridică in legătură cu aceasta. Faţă de răminerile în urmă care au fost constatate, conducerea Ministerului Muncii a organizat două consfătuiri cu reprezentanţii conducerii ministerelor economice, una la începutul lunii mai şi una la începutul lunii iunie, in care s-a dezbătut această problemă, atrăgîndu-se atenţia că este necesar să fie luate toate măsurile pentru aplicarea neîntirziată a prevederilor hotăririi. In cadrul acestor consfătuiri, precum şi cu ocazia deplasărilor efectuate în întreprinderi de lucrătorii din cadrul organelor centrale de sinteză, s-a căutat să fie lămurite în mod operativ toate problemele ridicate. Din constatările făcute pină în prezent, rezultă că, de regulă, acolo unde prevederile hotăririi nu au fost aplicate, aceasta s-a datorat in principal insuficientei preocupări a conducerii unităţilor respective pentru cunoaşterea aprofundată a prevederilor hotăririi, pentru înţelegerea sensului ei economic şi pentru luarea tuturor măsurilor necesare in vederea aplicării. Astfel, în ce priveşte premierea din beneficii ce se acordă salariaţilor care obţin rezultate deosebite, deşi s-a aplicat pe o scară mai largă— numai la unităţile din municipiul Bucureşti acordîndu-se, pînă la începutul lunii septembrie, astfel de premii în valoare de peste 4 milioane lei — există totuşi o serie de unităţi care nu au folosit de loc această formă de premiere. După cum s-a constatat, conducerile unora dintre aceste unităţi nu cunoşteau sau cunoşteau insuficient posibilităţile pe care (Continuare in pag. 2-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul implinirii a 50 de ani de către tovarăşul Petre Lupu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat , sănătate şi putere de muncă. In răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru înalta preţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica internă și externă a partidului, să-şi consacre întreaga capacitate şi putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ai ziarului ,,MUNCA" transmit: SUCEAVA. Au fost îndeplinite prevederile Cu mai bine de 2 luni înainte de finele anului întreprinderile industriale din municipiul Suceava au raportat realizarea sarcinilor de plan pe actualul cincinal. S-au creat, astfel, condiţii pentru a se da peste prevederi o producţie în valoare de 520 milioane lei. cincinalului Se vor produce în plus, printre altele, 2 900 tone celuloză şi hîrtie, 7 000 mp binale, 600 mc placaje, 670 maşini-unelte, precum şi însemnate cantităţi de piese de schimb şi bunuri de consum. MIHAI ŢÎNŢAR TG. MUREŞ . Cu 70 de zile înainte de termen Colectivul întreprinderii de reţele electrice Tg. Mureş — care deserveşte consumatorii din judeţele Mureş şi Harghita — a înscris pe agenda întrecerii socialiste succese remarcabile : realizarea cu 70 de zile înainte de termen a prevederilor planului cincinal la livrarea de energie electrică şi îndeplinirea programului de electrificare al satelor. In cele două judeţe, în perioada 1966 — 1970 au fost electrificate 213 localităţi, cu 12 mai multe decit prevederile planului de stat. In ultimii 5 ani s-au electrificat 44 960 de gospodării săteşti. Activitatea plină de răspundere a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la T.R.E. Tg. Mureş se va concretiza pînă la sfîrşitul acestui an în livrarea suplimentară a circa 300 milioane de kWh energie electrică. VIOREL MEGHEŞ ui!iiiiiiiiii;iui!!iii!!!iiiiiiiii!iitiuunnmiHiimiiiniiiiii!iiii>iy Ü S i umm\ 17 i I ;| 1 Idei in care | 1 ne regăsim 1 == 3 cu toţii I GHEORGHE 1 == I jg gl Prezenta în Statele §| fg Unite ale Americii a |g g tovarăşului Nicolae f g Ceauşescu, preşedintele jg H Consiliului de Stat al j§ g României, a prilejuit o H jj hotărită reafirmare a gs g prestigiului internaţio- g g nai de care se bucură || g în lume tara noastră şi H gj destoinicul său condu- M g§ cator şi reprezentant. S H Ziarele, radioul şi te- s - leviziunea (care a utili s § zat transmisii simulta- § 3 ne prin intermediul m H sateliţilor de telecomu-j g nicaţii) ne-au ţinut la j| H curent cu etapele par- g curse de către delega- jg H ţia română, implicin- jj g iu-ne — superior — in- gj gj tr-un proces de cu- g g noaştere reciprocă. gj Tovarăşul Ceauşescu g jg a onorat prin prezenţa m g sa la tribuna Organi-j jj zaţiei Naţiunilor Unite, jj g aflate intr-un moment îj g jubiliar pricinuit de jj cea de a 25-a sărbătoa- jj jg re a întemeierii sale, o g g instituţie cu uriaşe gj g merite pe plan mondial , jj care a avut în Romă- g g una un activ propagan g g dist al păcii, un cons- jj g tructiv partener in g g dezbateri. Sintetizată jj g in cuvintul tovarășului g jj Ceaușescu, politica sta- jj (Continuare fj în pag. 2-a) p TOMOZEI ^iimiiiiiiiiiiiiiitiiiiaiuuuiniiiniînniiniinimnniRînnmS