Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-16 / nr. 7204

ÎN ANII CINCINALULUI CERCETAREA în slujba valorificării cît mai raţionale a resurselor de minereuri întreprinderile Centralei minereurilor neferoase De­va au încheiat anul 1970 cu rezultate favorabile. Ele au realizat şi depăşit sarcinile de plan la prin­cipalii indicatori. Aceste rezultate sunt urmarea e­­forturilor depuse de către muncitorii,­­tehnicienii, in­ginerii, de toţi salariaţii din centrală şi unităţile apar­ţinătoare, care, conştienţi de răspunderea ce le­ revi­ne, au desfăşurat o activi­tate mai organizată, stră­­duindu-se să utilizeze cu maximă eficienţă mijloa­cele financiare şi materiale puse la dispoziţie. Sub a­­cest aspect, multă atenţie s-a acordat examinării ca­racteristicilor geologico-mi­­niere ale zăcămintelor, în vederea stabilirii metode­lor de exploatare adecvate, în vederea realizării unei eficienţe maxime. Una din­tre metodele de exploatare productive ce şi-a găsit a­­plicarea este aceea cu sur­pare prin care în 1970 s-a extras 47 la sută din pro­ducţia de minereu. La E.M. Roşia Montană, în baza stu­diilor elaborate s-a trecut la valorificarea stocurilor, aplicînd metode adecvate de abatere la suprafață, a­­trăgîndu-se în circuitul economic un volum impor­tant de rezerve, imobilizat în pilieri. Minele ce alcătuiesc cen­trala noastră prezintă un specific aparte, care în principal se caracterizează printr-o scădere a rezerve­lor geologice, în special sub aspect calitativ. Iată de ce­­ trebuie acordată atenţia cuvenită valorificării cît mai raţionale a acestor re­zerve. Pentru o mai bună gospodărire a rezervelor geologice s-a organizat o evidenţă specifică prin ser­viciile geologice, introdu­­cîndu-se fişele de panou în toate minele. S-a urmărit şi este în curs de perfecţio­nare sistemul de progra­mare a producţiei operati­ve care să asigure mobili­zarea eforturilor tuturor compartimentelor de acti­vitate ale m­inelor înspre valorificarea eficientă a resurselor de care dispun. Sub acest aspect s-au exa­minat, experimentat şi pus în aplicare metodologii de urmărire operativă, pentru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor pe seama unui con­trol mai eficient organizat. Ing. AUREL LĂPUŞCĂ, preşedintele Consiliului de administraţie al Centralei minereurilor neferoase Deva In completarea eforturi­lor ce se depun în sectoa­rele de extracţie s-a urmă­rit valorificarea preocupă­rilor ce au existat în sec­torul de prelucrare a mi­nereurilor, acestea fiind o­­rientate în două direcţii şi anume : creşterea gradului de recuperare a substanţe­lor minerale utile­­în con­centrate şi valorificarea în­­tr-o măsură sporită a ele­mentelor conexe, existente în minereuri. In primul caz s-a acţio­nat valorificând o serie de rezultate ale cercetării care în principal urmăreau de­finirea parametrilor optimi ai proceselor, fapt ce a in­fluenţat ca faţă de sarci­nile planificate indicele de recuperare pe sorturi de minereuri să fie realizat astfel şi depăşit. In al doi­lea caz s-a acţionat în sen­sul verificării în fază expo­(Continuare în pag. 2­ a) ■ Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA" transmit: Un nou succes al hidroenergeticienilor de pe Argeş Constructorii sistemu­lui hidroenergetic de pe râul Argeş au repurtat un nou succies — devierea pe o nouă cale a apelor, în vederea atacării lucrări­lor de montaj a Uzinei hidroelectrice de la Prun­­du cu o putere instalată de 7 MW. După cum­­ ne informează inginerul şef al şantierului Piteşti, No­­rel Dragu, noua hidrocen­trală — cea de a Vil-a în ordinea actului de naşte­re — dispune de un baraj înalt de 12,30 m, faţă de nivelul terenului, în spate­le căruia se va forma un lac de acumulare cu un volum de 3,5 milioane mc apă. In afara producerii e­­nergiei electrice, lacul de acumulare va furniza con­sumul de apă necesar platformei industriale pe­trochimice Piteşti, precum și amplasarea în jurul lui a unor moderne baze de agrement. D. SURCEA De la comisia economică a Consiliului judeţean al sindicatelor Dolj am a­­flat că prin aplicarea inovaţiilor şi invenţiilor s-au realizat în anul care a trecut economii post­­calculate în valoare de 32 milioane lei,, cu 4 milioa­ne lei mai mult decît an­gajamentul asumat. De remarcat este faptul că eficienţa medie econo­mică pe inovaţie aplicată a ajuns la 57 000 lei faţă de­ 47 000 lei în anul 1969. In acest an cercurile inovatorilor din judeţul Dolj şi-au propus să spo­rească eficienţa post-cal­­culată a inovaţiilor aplica­te la peste 35 000 000 lei. Economii post-calculate de 32 OOO OOO iei REPREZENTANTUL SINDICATULUI In comitetul DE DIRECŢIE înfăptuirea neabătută a tuturor o­­biectivelor înscrise în programele de dezvoltare economică a ţării implică, din capul locului, o activitate efi­cientă, creatoare, în toate sferele producţiei materiale, o perfecţionare continuă a conducerii economice, în pas cu noile coordonate în care se angajează economia noastră naţiona­lă. Or, este un adevăr unanim re­cunoscut că realizarea acestor dezi­derate este sensibil influenţată de calitatea muncii de conducere din toate compartimentele economice. Printre instituţiile nou create în scopul perfecţionării conducerii şi planificării activităţii economice se află şi comitetele de direcţie. Aces­te organe de muncă şi conducere colectivă, din care fac parte nu nu­mai cadre aflate la „cîrma“ între­prinderilor, dar şi oameni aflaţi în clocotul muncii, care cunosc cel mai bine modul în care se desfăşoară producţia, care cunosc rezervele in­terne şi căile de punere a acestora în valoare, şi-au dovedit viabilitatea incă de la începutul existenţei lor. Prin marea lor mobilitate, prin a­­tragerea maselor, a celor mai buni specialişti la elaborarea şi optimi­zarea deciziilor, comitetele de direc­ţie au devenit o sinteză vie, dina­mică, a capacităţii creatoare a ca­lag. a 3­ a­­lectivelor de muncă pe care le con­duc, au ajuns să cuprindă şi să re­zolve din ce în ce mai bine multi­plele probleme ale vieţii economi­ce din întreprinderi. Am amintit acest lucru nu pentru a mai demonstra încă o dată rostul comitetelor de direcţie, ci pornind de la rostul lor să subliniem inalta răspundere ce revine reprezentan­ţilor sindicatelor în aceste organis­­me. Inţelegînd cu exactitate sensul participării sale în comitetul de di­recţie, reprezentantul sindicatului trebuie să fie o prezenţă activă în dezbaterea diferitelor laturi ale acti­vităţii economice a întreprinderii, să participe nemijlocit la procesul de e­­laborare a deciziilor. Pentru a putea face acest lucru, în faţa lui se ridică necesitatea unei temeinice pregătiri de specialitate, factor esenţial în am­plificarea capacităţii lui de a aprecia importanţa problemelor supuse dez­baterii, de a vedea dependenţa din­tre obiective şi mijloace, de a înţe­lege situaţiile complexe, implicaţiile lor, de a gîndi în cadrul unui an­samblu şi de a formula concluzii juste pe baza unor premise reale.­­ (Continuare în pag. 2-a) CUM ONORAŢI MANDATUL DE REPREZENTANT AL SINDICATULUI ÎN COMITETUL DE DIRECŢIE? Proletari din toate ț­ările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7204 ■ Sîmbătă 16 ianuarie 1971 ■ 8 pagini 30 bani Înzestrată cu utilaje şi maşini cu o înaltă teh­nicitate, noua fabrică de plăci aglomerate din lemn din cadrul Combi­natului de exploatare şi industrializare a lemnu­lui din Caransebeş, a în­ceput să producă par­ţial. în clişeul nostru vă prezentăm un aspect de la linia de formare pre­sare. Foto : GH. VLAD Succese remarcabile ale unităţilor economice din Vîlcea Colectivul de muncă de la platforma de produse stratificate din lemn Rîmnicu Vîlcea realizea­ză zi de zi sarcinile pla­nului la toate sortimente­ Productivitate înaltă, nivel calitativ superior La Combinatul siderurgic de la Galaţi, la una dintre sec­ţiile de bază auxiliare — turnătoria de lingotiere — a intrat în funcţiune o nouă capacitate care va asigura o producţie de 40 000 tone lingotiere anual. In cadrul primei etape a acestui important obiectiv dotat şi cu cel de-al II-lea grup de agregate, instalaţiile automate şi semiautomate de dozare, cântărire şi dirijare a amestecu­rilor de formare permit, în prezent, obţinerea unor lingo­tiere la un înalt nivel calitativ şi la o productivitate sporită. MIRCEA CIŞMAN le. Elanul acestui început de cincinal se materiali­zează pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici, în importante depă­şiri de plan, care cumula­te pînă în ziua de 15 ianu­arie, confirmă un plus valoric de 950 000 lei. . Cea mai substanţială realizare obţinută peste plan este la sortimentele de p.a.l. 518 mp, la par­chete 1 555 mp, la mangal de boxe 32 tone, la furni­re estetice 800 mp­, ION VIDRIGHIN Defecţiuni in sistemul de recrutare a elevilor pentru învăţămîntul profesional Aproximativ 80 000 de tineri care şi-au ocupat locurile in băncile şcolilor profesionale, anul acesta şcolar, pătrund secretele a 170 de meserii, adăugindu-se celor 120 000 de elevi, care deja au parcurs o parte a drumului spre o me­serie. Nomenclatorul de spe­cialităţi a fost completat cu profesii inedite : electromeca­nic pentru comunicaţiile la mare distanţă, electrician con­structor naval, electrician pentru locomotivele Diesel. Totodată s-a redus durata de pregătire în unele meserii (Ta­bulator naval, tinichigiu structurist de aviaţie etc), altele sunt comasate (lăcătuş mecanic cu maşinist pentru utilaje de construcţii şi tera­­samente) ori au primit un conţinut nou (mecanizator miner în loc de miner), îm­bunătăţirile aduse anul aces­ta învăţămintului profesio­nal constituie însă un capi­tol vast, atingind aspecte di­ferite, de la programa şcolară pînă la dotarea atelierelor. Ancheta noastră îşi propune analizarea sistemului de re­crutare a elevilor, precum şi prezentarea unor opinii ce pledează pentru perfecţiona­rea sa, în raport cu necesită­ţile economiei moderne. După cum se ştie, afluxul de tineri către şcolile profe­sionale a crescut considerabil .Anul acesta nu am avut probleme, suntem­ asiguraţi la Grupul şcolar ,,23 August“ din Bucureşti. Dacă în anii trecuţi a trebuit să se orga­nizeze chiar cinci sesiuni, la examenul de admitere din acest an şcolar, s-au înregis­trat cite 3-4 candidaţi pentru un loc“. Foarte bine. Este necesară însă specificarea că unele meserii sunt evitate. Dacă, de pildă, pentru pro­fesia de electrician îşi dis­pută şansele chiar şi cite zece candidaţi, ultima medie a celor reuşiţi fiind 6,75, pen­tru cea de zidar şamotor (cum ne relata Ion Popa, di­rectorul adjunct al Grupului şcolar de la Combinatul si­derurgic din Galaţi) este o concurenţă săracă, declar în­ NICU DUMITRU (Continuare in pag. a 7-a) PROIECŢIA MUNCII Obligaţii neindeplinite pe şantierele craiovene In urmă cu mai bine de trei luni ziarul nostru a publicat un articol intitu­lat „Măsuri se iau dar ni­meni nu veghează ca ele să fie respectate“ care în­făţişa unele aspecte pri­vind încălcarea normelor de tehnică a securităţii muncii pe şantierele în­treprinderii şantiere cons­trucţii montaj Craiova. In articol se făceau, referiri critice la activitatea con­ducerii întreprinderii, a comitetului sindicatului şi a Inspectoratului judeţean pentru protecţia muncii. In pofida normelor şi u­­zanţelor legale, factorii de răspundere vizaţi nu au găsit totuşi de cuviinţă să răspundă pînă acum la semnalele critice ale ziaru­lui. Această situaţie ne-a determinat să revenim pe şantierele întreprinderii. Inginerul Martin Năs­­tase, şeful serviciului pro­tecţia muncii din între­prindere, se arăta surprins de faptul că îi revenea o­­bligaţia de a răspunde cri­ticii făcute în coloanele ziarului. Din păcate, după cum aveam să constatăm neonorate au rămas şi o­­bligaţiile de a lua măsuri. In perioada care a trecut de la apariţia articolului pe şantierele din județul Dolj al sus-numitei între­prinderi s-au produs noi accidente. Media lunară a zilelor cu incapacitate de muncă datorate accidente­lor a ajuns la aproape 200. ELENA ȚUICU (Continuare în pag. 2-a) Strămutarea Galaţiului in modernitate s-a produs intr-un ritm uluitor, manifestare semnificativă a grijei faţă de om, paralelă şi pe măsura împlinirii tot mai complexe a dimensiunilor Combinatului siderurgic de la Dunăre...

Next