Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)

1971-02-25 / nr. 7238

Proletari din toate țârile, unifi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIM ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7238 ■ Joi 25 februarie 1971 , 4 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a adresa tuturor participanţi­lor la această consfătuire de lucru, un salut din par­tea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puter­nice, prelungite) La consfătuire participă cadre de conducere ale u­­nităților economice cu sta­tut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene şi alţi activişti de partid, de sindicat şi de stat. Prin­­ caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbate­re largă a celor mai impor­tante probleme ale activi­tăţii economice din ţara noastră­în discuţiile care au avut loc la ministere cît şi în plenul consfătuirii s-a rele­vat justeţea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului privind îmbu­nătăţirea organizării şi conducerii activităţii eco­nomice. Deşi centralele in­dustriale îşi desfăşoară ac­tivitatea doar de un an şi jumătate, putem spune că ele şi-au dovedit pe deplin eficienţa. In timpul lucrărilor con­sfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive şl, In acelaşi timp, s-au adus unele critici îndreptăţite, atît cu privire la organiza­rea centralelor cit şl In le­gătură cu metodele şi stilul lor de lucru. Au fost for­mulate multe propuneri privind sporirea drepturi­lor centralelor, îndeosebi în ce priveşte problemele de finanţare. Nu însă în aceeaşi măsură tovarăşii care au luat cu­­vîntul s-au preocupat de unele deficienţe din activi­tatea proprie, de felul cum trebuie acţionat pentru a spori eficienţa activităţii unităţilor noastre economi­ce. Din acest punct de ve­dere, aş putea spune că, dezbaterile din consfătui­rea noastră au avut un a­­numit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici şi propu­neri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuţiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfăşurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creş­terea nivelului general al cadrelor noastre din eco­nomie, competenţa profesi­onală şi înaltul lor spirit de răspundere pentru bu­nul mers al întregii activi­tăţi economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ţi­­nîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire în continuare a organizării, planificării şi conducerii activităţii economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deose­bit de importantă pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966— 1970 şi trecerea la realiza­rea noului plan de cinci ani. După cum cunoaşteţi cu toţii, prevederile cinci­nalului trecut au fost înde­plinite cu succes. Producţia Industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înal­te, superioare celor prevă­zute în plan; s-au con­struit şi dat în funcţiune numeroase obiective în in­dustrie, agricultură şi în ce­lelalte ramuri, s-au obţinut noi progrese însemnate în repartizarea raţională, ar­monioasă a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul ţării. România a făcut în această perioadă noi paşi înainte pe drumul creşterii forţei sale economice, al valorificării tot mai intense a potenţialului material şi uman. Ca urmare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea pro­ducţiei, în mai buna gospo­dărire a resurselor ţării, venitul naţional a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante mă­suri privind creşterea nive­lului de trai al populaţiei , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost majo­rate în această perioadă toate categoriile de salarii şi îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile şi aloca­ţiile pentru copii, s-a reali­zat un important program de construcţii de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită mun­cii pline de abnegaţie des­făşurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvolta­rea economică şi socială a patriei noastre socialiste. A­­nalizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comite­tului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfăşurate în peri­oada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoa­re, de ţărănime, intelectua­litate, de toţi oamenii mun­cii şi le-a adresat tuturor calde felicitări pentru suc­cesele obţinute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru ţara noastră perioada apli­cării unor importante mă­suri menite să asigure o îm­bunătăţire a organizării şi conducerii economiei, a în­tregii vieţi sociale. S-au creat condiţii pentru apro­pierea conducerii de activi­tatea concretă, pentru rezol­varea mai operativă a pro­blemelor producţiei şi vieţii social-culturale. In cadrul a­­cestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferin­ţei Naţionale a partidului, se numără şi crearea cen­tralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecţionării con­­ducer­ii şi planificării acti­vităţii economice. O deosebită importanţă a avut crearea consiliilor de administraţie şi a comitete­lor de direcţie, instituţio­­nalizarea adunărilor gene­rale ale salariaţilor, care au contribuit la promova­rea largă a principiului conducerii colective, la a­­tragerea mai intensă a ma­selor de oameni ai muncii la organizarea şi conduce­rea producţiei, la adîncirea democratismului socialist în economie şi în întreaga viaţă socială, îmbunătăţirea muncii de planificare, dezvoltarea re­laţiilor contractuale din e­­conomie, organizarea mai bună a activităţii de inves­tiţii, perfecţionarea comer­ţului exterior şi a sistemu­lui financiar şi de credit, îmbunătăţirea cadrului le­gislativ al activităţii eco­nomice şi alte măsuri luate în această perioadă au creat condiţii ca centralele in­dustriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viaţa econo­mică a ţării, în înfăptuirea politicii partidului şi statu­lui în acest domeniu hotă­­rîtor pentru progresul în­tregii noastre societăţi. Tovarăşi. Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva pro­bleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legă­tură cu organizarea şi funcţionarea centralelor şi a celorlalte unităţi cu sta­tut de centrală. Putem spune că activitatea desfă­şurată de aceste unităţi în cursul anului 1970 a de­monstrat că modul de or­ganizare a producţiei pe care l-am adoptat corespun­de pe deplin stadiului ac­tual de dezvoltare a econo­miei noastre socialiste. Ţinînd seama de cerinţe­le pe care le ridică desfăşu­rarea revoluţiei tehnico-şti­­inţifice contemporane, de procesul intens de dezvol­tare şi diversificare a eco­nomiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă con­centrarea producţiei în u­­nităţi mari în stare să asi­gure o conducere superioa­ră din toate punctele de vedere a activităţii econo­mice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a pro­ducţiei m­ateriale, perfec­ţionarea proceselor de muncă şi, în general, dez­voltarea forţelor de produc­ţie ale societăţii noastre so­cialiste menţinîndu-se un număr mare de unităţi dis­persate; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă , cît şi dispersarea mijloacelor e­­conomice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obţinute de centralele in­dustriale, contribuţia pe care ele au adus-o la reali­zarea planului de dezvolta­re a economiei naţionale vin să adeverească pe de­plin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centrale­lor s-au constituit pe baza conducerilor unor între­prinderi existente. De alt­fel, aşa cum s-a arătat aici, aceste unităţi au ob­ţinut şi cele mai bune re­zultate. După cum se ştie, la a­­doptarea hotărîrii privind organizarea centralelor in­dustriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină u­­nităţi de producţie şi nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de uni­rea, de concentrarea pro­ducţiei în unităţi mari şi nu de crearea unor orga­nisme de îndrumare, lă­­sîndu-se însă ca activita­tea de producţie să se des­făşoare mai departe în vechea formă. Se pare în­să că nu toate centrale­le — şi nici chiar toate ministerele — au înţeles acest lucru. Mai există u­­nele centrale ce funcţio­nează mai mult ca orga­nisme de coordonare şi ca­re, în mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fos­telor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să a­­vem în vedere diversita­tea mare a sectoarelor e­­conomiei noastre, deci și a formelor organizatorice, dar această diversitate nu trebuie să ducă la con­cluzia că trebuie să adop­tăm principii deosebite în organizarea acestor uni­tăţi economice. Putem să avem forme organizatori­ce foarte diverse, struc­turi sau organigrame foar­te diferite — şi în această privinţă sunt de acord să lăsăm o libertate desăvîr­­şită ministerelor, centra­lelor şi organizaţiilor eco­nomice cu statut de cen­trală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul ge­neral de care am vorbit, să devină unităţi economi­ce integrate care răspund de conducerea întregii ac­tivităţi de producţie, cu tot ce implică aceasta pentru unităţile respec­tive. De asemenea, diversi­tatea de organizare, co­respunzătoare specificu­lui fiecărui sector şi fie­cărei ramuri de activita­te, nu trebuie să transfor­me aceste unităţi în mini ministere — aşa cum s-a întîmplat cu unele cen­trale. Există centrale in­dustriale care, pe lîngă faptul că au o organizare şi atribuţiuni asemănătoa­re cu cele ale fostelor di­recţii generale, şi-au cre­at şi un aparat numeros, unele depăşind cu mult personalul unor ministe­re economice. Acest lu­cru s-a realizat nu pe seama aparatului din mi­nistere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru po­zitiv, ci, în special, pe sea­ma cadrelor tehnice din în­treprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării în­treprinderilor cu personal de execuţie şi de conducere a producţiei ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aş putea să nu menţio­nez, de asemenea, faptul că în organizarea unităţilor economice cu statut de cen­trală nu s-au aplicat pînă la capăt hotărîrile de par­tid şi de stat privind tri­miterea spre producţie a cadrelor din ministere. Fie­care minister a căutat să procedeze în aşa fel încît, pînă la urmă, toţi oamenii, cu mici excepţii, să rămînă în Bucureşti. Din toate aşa­­zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce pri­veşte aparatul ministere­lor, nici 10 la sută nu au mers în unităţile de pro­ducţie în provincie, deşi ştim cu toţii că astăzi a­­proape 85 la sută din pro­ducţia ţării se realizează a­­colo, nu în Bucureşti. In­sist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le a­­vem în vedere la definiti­varea măsurilor pe care ur­mează să le luăm în conti­nuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităţilor productive. Pe bună dreptate au ară­tat aici mai mulţi tovarăşi că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităţi­lor pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desi­gur, cauzele pot fi mai mul­te. Sîntem la început şi, ca atare, a fost nevoie ca lu­crurile să mai fie clarifica­te , dar se pare că a existat şi o oarecare reţinere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cît mai opera­tiv atribuţiunile ce li s-au încredinţat şi a trece la re­alizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această re­ţinere este legată, desigur, şi de faptul că noua formă de organizare implică o creştere serioasă a răspun­derilor cadrelor respective ; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăşi aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuşi, prea multe atribuţiuni şi sarcini de la ministere. Au existat reţineri şi la ministere — fireşte, din alte motive. In parte ase­menea reţineri s-au născut dintr-o oarecare neîncre­dere în posibilităţile noi­lor organisme economice de a soluţiona corespunză­tor problemele conducerii şi organizării producţiei ; ele au pornit însă şi din­tr-o anumită teamă a apa­ratului central, că dacă se vor trece prea multe atri­buţiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menţinerea unui personal atît de numeros la minis­tere şi că va fi necesar să se meargă mai ferm pe li­nia deplasării de sus în jos, a cadrelor şi a forţelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producţie, acolo unde se hotărăşte pî­nă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situaţia de a depăşi aceste reţineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clari­ficăm o serie de probleme în această privinţă şi va trebui să trecem cu hotă­­rîre la realizarea, într-un timp cît mai scurt şi în condiţii cît mai bune, a sarcinilor puse de condu­cerea de partid şi de stat în acest domeniu. Aş dori să mă opresc, de asemenea, pe scurt, asu­pra unor probleme mai importante care trebuie să stea în faţa unităţilor eco­nomice cu statut de centra­lă, înainte de toate doresc să subliniez necesitatea ca aceste întreprinderi cu statut de centrală să asigu­re o integrare completă e­­conomico-financiară a u­­nităţilor care s-au reunit în cadrul lor, să devină în mod real organisme de conducere a activităţii de producţie, de bună gospo­dărire a mijloacelor ma­teriale şi financiare. In acest sens înseşi legea şi proiectul de statut pun în centrul preocupărilor a­­ceastă latură a activităţii centralelor industriale. Pornind de aici este ne­cesar să acţionăm cu mai multă fermitate pentru profilarea şi specializarea producţiei. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate u­­nităţile noastre economice, ţinînd seama de specificul şi caracterul fiecărei activi­tăţi. Doresc însă să mă re­fer îndeosebi la sectorul construcţiilor de maşini, unde această problemă este de o necesitate ime­diată. Pentru a realiza importan­tul program pe care acest sector îl are de îndeplinit în cadrul planului cincinal actual, şi pentru a face ca ramura construcţiilor de maşini să realizeze produse de înaltă tehnicitate atît pentru înzestrarea econo­miei naţionale cu maşini şi utilaje cu parametri de ii­ (Continuare în pag. a 3-a] ÎNTILNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL SANTIAGO CAMEO Miercuri, 24 februarie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, a avut o întâlnire cu tovară­şul Santiago Carrillo, secre­tar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită în ţara noas­tră. In cadrul convorbirii ca­re a avut loc cu acest pri­lej, cei doi conducători de partid s-au informat reci­proc asupra activităţii Par­tidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania, au făcut un schimb de păreri privind probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de prietenie caldă, tovărăşeas­că. LUCRĂRILE PRIMEI CONSFĂTUIRI PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinde­rile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conduce­rea partidului şi statului de a organiza periodic consulta­rea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sec­toare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea des­făşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare cit mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2 600 de delegaţi — muncitori, tehni­cieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veteri­nari şi economişti din între­prinderile agricole de stat — precum şi numeroşi invitaţi , activişti de partid, reprezen­tanţi ai ministerelor şi insti­tuţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cer­cetări şi din învăţămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Con­sfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de spe­­cialitate — culturi de cîmp , legume şi cartofi; pomicul­tură ; viticultură ; vaci pen­tru lapte; taurine pentru car­ne ; ovine; porcine ; păsări şi animale mici. De asemenea, s-au purtat discuţii pe margi­nea celor mai moderne teh­nologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea con­tinuă şi substanţială a aportu­lui întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea econo­miei noastre naţionale. In cursul zilei de joi, lu­crările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dez­baterilor din secţiile de spe­cialitate şi a se stabili mă­suri pentru perfecţionarea ac­tivităţii viitoare, in spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării a­­griculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres). Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România Dragă tovarăşe Ceauşescu Bucureşti Vă mulţumesc pentru felicitările cordiale pe care mi le-aţi adresat în numele dumneavoastră şi al Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România, cu prilejul alegerii mele în funcţia de preşedinte al Comitetului Central al Frontului Naţional din Republica Socialistă Ceho­slovacă. Sînt convins că prietenia şi colaborarea multilate­rală dintre partidele şi ţările noastre, dintre Frontul Naţional al Republicii Socialiste Cehoslovace şi Fron­tul Unităţii Socialiste din Republica Socialistă Româ­nia se vor dezvolta spre folosul popoarelor ţărilor noastre în interesul cauzei socialismului şi păcii în lume. GUSTAV HUSAK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac Preşedintele Comitetului Central al Frontului Naţional din Republica Socialistă Cehoslovacă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit, miercuri 24 februarie a.c., pe Spas Gospodov, ambasa­dor extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Popu­lare Bulgaria la Bucureşti, la cererea acestuia. Convorbirea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă tovă­răşească. Alteţei Sale, ŞEIC SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului Kuweit Cu prilejul Zilei naţionale a statului Kuweit, am plăcerea să adresez Alteţei Voastre, în numele poporu­lui român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de progres poporului Kuweitului. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Alteţei Sale, JABER AL AHMED AL JABER Prinţ moştenitor şi prim-ministru al statului Kuweit Kuweit Cu ocazia Zilei naţionale a statului Kuweit, transmit Alteţei Voastre sincere felicitări, iar poporului Ku­weitului calde urări de pace şi progres. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Japoniei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri la amiază în vizită protocolară de prezentare pe Yoshito Shimoda, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Japoniei la Bucureşti. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, ad­junct al ministrului aface­rilor externe. DEZVOLTAREA FABRICII „TEBA“-ARAD La fabrica ,,Teba“, una dintre cele mai importan­te unităţi ale Combinatului textil din Arad, se desfă­şoară ample lucrări de dezvoltare a capacităţii de producţie. Acum cîteva zi­le aici a fost pusă în func­ţiune secţia filatură, mo­dernizată şi înzestrată cu maşini şi utilaje noi, care au sporit producţia de fire de bumbac de la 245 tone la 750 tone pe an. Sunt într-un stadiu avan­sat şi lucrările de construc­ţie a noii ţesături, prevă­zută cu 250 de războaie moderne de mare capacita­te. Prin intrarea în funcţiu­ne a noii unităţi, produc­ţia de ţesături a fabricii „Teba“ din Arad va spori cu 7,5 milioane mp. anual. ION NIŢU CITIŢI IN PAGINA A II-A: Dezbaterea publică: SINDICATELE­­ pot fi şi trebuie să devină­­ participante de prestigiu la viaţa noastră economică şi socială

Next