Munca, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7268-7293)

1971-04-08 / nr. 7274

Privită prin prisma reali­zărilor dobîndite pînă acum, precum şi în perspectiva cincinalului 1971-1975, in­­dustria uşoară se situează între acele ramuri cu o dez­voltare dinamică, fapt ce confirmă atenţia acordată producţiei bunurilor de larg - Edîtgtim în ansamblul econo­miei naţionale, cu alte cu­vinte, grija pe care par­tidul şi statul nostru o acor­dă creşterii continue a bu­năstării poporului. Este demn de remarcat faptul că producţia globală a industriei uşoare a prezen­tat la sfirşitul anului 1970, comparativ cu 1965, o creş­tere de 74 la sută, faţă de 57,7 la sută cit se prevedea prin cincinal, ceea ce a­­fă­cut să realizăm un ritm mediu anual de creştere de 11,4 la sută, în comparaţie cu 9,5 la sută stabilit prin plan. Unităţile industriei u­­şoare au realizat in cinci­nalul trecut o producţie glo­bală suplimentară de circa 14,5 miliarde lei, îndeplinind şi depăşind în acest fel an­gajamentul de 11 miliarde lei, asumat în faţa Confe­rinţei Naţionale a partidu­lui. Cincinalul trecut a mar­cat în industria uşoară nu numai creşterile succint pre­zentate mai sus, ci şi o va­­­­rietate de peste 80 000 de sortimente, modele, contex­turi şi poziţii coloristice. Ing. DOBROMIR SABLICI adjunct al ministrului industriei uşoare S-au produs, pentru prima oară în ţara noastră, ţesă­turi din fire de bumbac sau in­ cinepă în amestec cu poliester, covoare din fibre sintetice şi artificiale, trico­taje pentru îmbrăcăminte exterioară din fire polieste­­rice texturate, perdele ţesu­te şi brodate din fire polies­­terice şi multe alte sortimente noi. Sintetic vorbind, pon­derea materiilor prime chi­mice folosite în industria textilă a sporit de la 26 la sută, în 1965, la 37,5 la sută în anul 1970. Scurta trecere în revistă a principalelor realizări ale industriei uşoare în cinci­nalul trecut are rolul de a pun­sta premisele de la care am pornit în realizarea sar­cinilor de plan în noua eta­pă de dezvoltare — 1971- 1975. In această acţiune pornim de la indicaţiile date de că­tre tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul şe­dinţei comune a Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al P.C.R. şi guvernului, din noiembrie 1970. Sarcinile ce le-a pus secretarul gene­ral al partidului nostru in faţa industriei uşoare Por­nesc de la insuficienta sa­tisfacere a cererii de con­sum a populaţiei. „Este ne­cesar — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să se stabilească de urgenţă mă­suri speciale pentru a ob­ţine o îmbunătăţire a pro­ducţiei de stofe, pînzeturi, confecţii, tricotaje, încălţă­minte ş.a. Cu utilajele de care dispunem în întreprin­derile noastre se pot pro­duce în toate sectoarele ar­ticole de consum foarte di­verse, atrăgătoare, mereu în pas cu cerinţele modei. Va trebui ca lunar întreprinde­rile industriei noastre uşoa­re să introducă sortimente noi, creatorii de modele tre­buie să creeze cu adevărat, dar pentru aceasta trebuie să gîndească, să-şi pună în valoare spiritul de inventivi­tate, capacitatea de a făuri produse noi, să fie la curent cu ceea ce este nou pe pia­ţa mondială". Trecerea la noul cincinal înseamnă pentru colectivele de lucrători din industria uşoară un examen de matu­ritate politică şi profesională,­­ în promovarea căruia scon­tăm şi pe o fructuoasă co­laborare cu organele şi or­ganizaţiile sindicale, în spi­ritul documentelor Congre­sului Uniunii Generale a Sindicatelor. Sarcinile care ne revin prevăd însemnate creşteri cantitative şi calita­tive. O singură cifră este, cred, edificatoare în acest sens. Anume că in anul 1975 valoarea producţiei globale în industria uşoară trebuie să crească, faţă de realizările anului 1970, cu 58 la sută, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creştere a producţiei de 9,6 la sută. Traduse în limbajul consu­matorului, aceste cifre în­seamnă că în 1975 vor reve­ni, în plus faţă de anul 1970 pentru fiecare locuitor al ţării, cite 15 metri pătraţi de ţesături, cite 4 bucăţi de tricotaje şi cite o pereche de încălţăminte. Dezvoltarea industriei u­­şoare în perioada 1971-1975 va urma cîteva direcţii prin­cipale şi anume : dezvoltarea cu prioritate a subramurilor care în actualul cincinal nu au acoperit în întregime cerinţele, a subramurilor care consumă cu deosebire materii prime indigene, ca şi a sectoarelor care deser­vesc alte ramuri ale econo­miei naţionale. Pe primul loc în agenda noastră de lucru se situează crearea unor capacităţi pro­(Continuare în pag. a 2-a) La nivelul exigenţelor actualului cincinal SATISFACEREA CÂT MAI DEPLINĂ A CERINŢELOR DE CONSUM­OBIECTIV DE PRIM ORDIN AL INDUSTRIEI UȘOARE • LA TERMOCENTRALA CHIȚCANI-BRĂILA au inceput lucrările la coşul de fum de 200 de metri şi la circuitul de apă, cu un debit de 150 000 mc in 24 de ore • SPECIALIȘTII COMBINATULUI PETROCHIMIC DIN PITEȘTI au elaborat un nou procedeu pentru reticularea negrului de fum cu polietilenă, obţinînd un material cu rezistenţă termică ridicată necesar în industria cablurilor, confecţionarea conductelor pentru irigaţii şi circulaţia apei calde • LA FABRICA „INDEPENDENŢA“ DIN CRAIOVA a intrat în funcţiune o secţie înzestrată cu maşini de ţesut fără suveică — Textima. Noile maşini au o productivitate cu 40 la sută mai mare decit răz­boaiele existente • IN ZONA INDUSTRIALA A IAŞULUI construc­torii de la I.C.M. 4 au început construcţia unui nou şi important obiectiv economic. Fabrica de pre­fabricate din beton • SECŢIA DIN MARGINA a întreprinderii timişo­rene „Solventul“ a început producţia unui nou sor­timent de acetat de butii ce va fi folosit în industria lacurilor şi vopselelor, precum şi la fabricarea me­dicamentelor • LA ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA a intrat în funcţiune, înainte de termen, instalaţia de prelucrat caolin. Noua instalaţie creează condiţii ca întreprinderea să livreze anual peste 3 000 tone caolin • CONSTRUCTORII PRAHOVENI au predat, de la începutul anului şi pînă ieri, în Ploieşti, Cîmpina, Sinaia şi în alte centre muncitoreşti un număr de 620 apartamente de locuit faţă de 250 cît preve­dea planul • COLECTIVUL FABRICII CHIMICE DIN ORAŞ­­TIE, judeţul Hunedoara, a omologat şi introdus în fabricaţie în primul trimestru a.c. 70 noi înlocuitori ai metalului, dintre care 30 vor fi folosiţi la realiza­rea unor repere pentru autoturismul „Dacia“, iar 40 pentru frigiderele fabricate la Gâești. . Proletari din toate ferile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL. XXVII nr. 7274 flj Joi 8 aprilie 1971 0 4 pagini 30 bani Legislaţi­­ ec­o­lomică — instrument de creare a cadrului juridic corespunzător programului de dezvoltare a economiei noastre naţionale Nu s-au stins încă ecourile ce s-au făcut auzite cu prile­jul analizelor realizărilor cin­cinalului 1966—1970 şi întrea­ga ţară trăieşte din plin en­tuziasmul abordării sarcini­lor actualului cincinal cu o încredere deosebită în forţele proprii, în conducătorul său încercat — Partidul Comunist Român, de la a cărui creare se împlinesc în curînd 50 de ani. Gospodar priceput, Par­tidul Comunist Român, pu­­nînd în faţa poporului ca o­­biectiv fundamental pentru perioada 1971—1975 lărgirea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale a ţă­rii, făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, a stabilit la Congresul al X-lea crearea unui cadru organizatoric de desfăşurare a muncii viitoare care să o­­fere garanţiile realizării in­tegrale a obiectivelor pro­puse atit în industrie cît şi în agricultură. Activitatea pregătitoare a avut ca punct central Conferinţa Naţională, hotărîrile adoptate cu aceas­tă ocazie devenind jaloane ale vastului proces de per­fecţionare şi reorganizare a întregii vieţi social-econo­­mice, în vederea materializării hotăririlor acestor înalte fo­rumuri ale comuniştilor, în­­cepînd din anul 1967 şi în special în ultima perioadă, am asistat la un vast proces legislativ menit a delimita, în funcţie de dialectica socie­tăţii, de realitatea concretă, cadrul juridic în care are loc procesul de edificare a so­cietăţii socialiste. Stabilirea cadrului juridic de desfăşurare a activităţii e­­conomice, precizarea prin lege a atribuţiilor şi răspun­derilor ce revin fiecărui or­gan al statului reliefează o dată mai mult rolul pe care partidul îl acordă acestor im­portante instrumente de con­ducere, care sunt statul şi dreptul. Adoptată în anul 1967 ca urmare a hotăririlor Confe­rinţei Naţionale, Legea pri­vind organizarea şi perfec­ţionarea conducerii şi plani­ficării economiei a însemnat un act de realism, de solu­ţionare originală a unor pro­bleme deosebit de importan­te din cadrul economiei noas­tre naţionale. Asigurarea u­­nei operativităţi sporite, în­lăturarea verigilor interme­diare, apropierea deciziei de locul de punere a ei în apli­care, iată cineva din obiecti­vele acestui act normativ, care prin spiritul său a intro­dus în practica economică un termen nou, deosebit de bo­gat în conţinut — democraţia economică. Aceasta presupu­ne şi reclamă în mod necesar dreptul unităţilor de produc­ţie de a-şi stabili singure, ca fiind cele mai în măsură a-şi cunoaşte posibilităţile, sarci­nile, asigurîndu-se totodată şi respectarea principiului plani­ficării şi conducerii centrali­zate. Rezolvarea acestei pro­bleme a realismului planifi­cării a impus găsirea unor soluţii care să permită exer­citarea atributelor unei largi autonomii economice de ini­ţiativă şi execuţie, într-un cadru dinainte precizat, care să­­nu stînjenească unităţile în folosirea deplină a resur­­­selor existente. Soluţia s-a numit „contractul economic“ şi a însemnat schimbarea diametrală a opticii privind rolul şi importanţa acestui act juridic în fundamenta­rea raporturilor dintre orga­nizaţiile socialiste. Scopul declarat al legii, a­­cela de instrument de armo­nizare a conducerii centrali­zate cu autonomia locală, a făcut posibilă înlăturarea perturbărilor în aproviziona­rea tehnică-materială, a con­tribuit la întărirea legături- AL. SM­C (Continuare in pag. a 2-a) Fiecare zi şi oră bune de lucru, intens folosite! Vremea favorabilă in­stalată aici mai devreme decât în alte judeţe ale ţării a permis încadrarea în timpul optim a lucră­rilor agricole de primă­vară pe ogoarele constăn­­ţene. Ca urmare, semă­natul culturii din epoca I a fost terminat în toate cooperativele agri­cole de producţie şi în­treprinderile agricole de stat, însămînţîndu-se pînă la începutul acestei săp­­tămîni peste 60 000 ha. Timpul prielnic care se menţine în continuare a dat posibilitatea lucrăto­rilor agricoli să treacă în întregul judeţ şi la semă­natul florii soarelui. Asi­gurarea din timp a se­minţei, gradul sporit de fertilitate al solului, am­plasarea judicioasă a cul­turilor, ca şi dorinţa vie a mecanizatorilor şi lu­crătorilor agricoli de a termina la timp aceste importante lucrări au im­primat de la început un ritm susţinut însămînţării florii soarelui. La C.A.P. Ciobanu, după cum ne relata ingi­nerul Nicolae Căpraru, directorul S.M.A. Hirşova, semănatul celor 500 ha cu floarea soarelui a fost terminat în cinci zile, iar la Topalu, din raza de activitate a aceleiaşi S.M.A., au fost de pe acum semănate în între­gime cele 700 ha planifi­cate cu floarea soarelui. Fertilizarea terenului ocupă, de asemenea, în această primăvară un loc important în preocupările oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului Con­stanţa. In C.A.P.-uri au fost administrate pe a­­proape 160 000 ha peste 30 000 tone îngrăşăminte chimice. In acelaşi timp se transportă la cîmp mari cantităţi de îngrăşă­minte naturale. Fruntaşi în această acţiune sunt cooperatorii şi mecaniza­torii din raza de activita­te a S.M.A. Hirşova, Cru­cea şi Ostrov. GH. DIMA Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R.S.S. Azerbaidjană Corespondentul Ager-­­pres, Laurenţiu Duţă, transmite, în cursul di­mineţii de miercuri 7 a­­prilie, delegaţia Partidu­lui Comunist Român, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. a vizitat oraşul Baku, ca­pitala R.S.S. Azerbaidjene, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Co­munist Român a depus o coroană de flori la Mauso­leul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţioniş­­tii străini şi reacţiunea in­ternă. La­ solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim­­secretar al, C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseci­­ko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U. R.S.S., V. M. Buşuioc, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasado­rul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului re­publicii. In continuare s-a vizitat Muzeul de istorie a Azer­baidjanului. Delegaţia Partidului Co­munist Român s-a îndrep­tat apoi spre oraşul Sum­gait, centru industrial construit în anul 1948, la circa 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La in­trarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile a­­zerbaidjană, rusă şi româ­nă, steaguri roşii şi trico­lore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Ve­niamin Agamoglunov, se­cretar al Comitetului oră­şenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr o­­raş, care în prezent numă­ră peste 100 000 locuitori, în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină side­rurgică, o uzină de alumi­niu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se în­dreaptă apoi spre Combi­natul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare nu­măr de muncitori, opera­tori chimişti, ingineri, pur­­tînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze­ sosirea delegaţiei Parti­dului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele în­tregului colectiv, satis­facţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în pre­zent, aici lucrează 4 500 de oameni. Combinatul pro­duce etil fluorhidrină, eti­­lenă, izobutilen, răşini e­­poxidice. El a arătat că a­­cum se lucrează la con­struirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, ca­re va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească pro­cesul de producţie, care se desfăşoară cu ajutorul­ unor instalaţii moderne, în piaţa din faţa combi­natului a avut loc apoi Un miting consacrat întîlnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Ve­niamin Agamoglunov, se­cretar al Comitetului oră­şenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus : ,,Prin dumneavoastră, co­muniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută po­porul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construieş­te cu succes societatea nouă, socialistă“. Vorbito­rul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sum­gait sînt hotărîţi să înde­plinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Casanova, de la Uzina de ţevi laminate din localita­te, Erou al muncii socia­liste, dînd glas sentimen­telor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc faţă de poporul ro­mân, a subliniat în cuvîn­­tul său realizările oame­nilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnico­­materiale a comunismului. Directorul Şcolii nr. 2 din Sumgait, Mihail Ai­vazov, a relatat oaspeţilor români despre dezvoltarea învăţămîntului din Azer­baidjan, despre roadele legăturii dintre învăţămînt şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşu­lui Ceauşescu, a spus vorbi­torul, realizările în acest domeniu obţinute de Româ­nia, unde s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări“. Comsomolista Sarzade Abdulaeva, operator la Combinatul chimic, a rela­tat despre munca şi succe­sele tineretului, despre ho­­tărîrea lui de a-şi ridica ne­contenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia la îndeplinirea sarcinilor im­portante ale planului cin­cinal. Primit cu vii şi îndelun­gate aplauze, a luat cuvîn­­tul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a trans­mis muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De a­­semenea, a adresat un sa­lut locuitorilor oraşelor Baku şi Sumgait, din par­tea oamenilor muncii din România. Arătînd că vi­zita în oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cu­noaşte marile progrese ob­ţinute în dezvoltarea eco­nomică şi socială a acestor localităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combinatului chi­mic şi pe toţi oamenii mun­cii din cele două oraşe pen­tru succesele dobîndite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ară­tat că între România şi Uniunea Sovietică există relaţii de colaborare în toate domeniile de activi­tate. Aceste relaţii — e­­conomice, tehnico-ştiinţifi­­ce, culturale — contribuie la întărirea prieteniei din­tre popoarele român şi sovietic, la dezvoltarea e­conomico-socială a fiecă­reia dintre ţările noastre; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovie­tică, un loc important îl o­­cupă R.S.S. Azerbaidjană, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mulţi petrolişti­ din Azerbaidjan au lucrat în România şi, de aseme­nea, mulţi petrolişti români au venit şi au lucrat în A­­zerbaidjan. In general, în cadrul colaborării largi şi multilaterale dintre ţara noastră şi Uniunea Sovieti­că se dezvoltă tot mai larg relaţii şi schimburi econo­mice şi de colaborare între oameni ai muncii din A­­zerbaidjan şi din România“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi­ pe scurt la dezvoltarea in­dustriei chimice din Româ­nia, arătînd că producţia în acest sector a cunoscut creş­teri însemnate în cincinalul trecut şi că se prevede men­ţinerea unui ritm înalt şi în actualul pian de cinci ani. Am dori — a spus tovarăşul Ceauşescu — ca între chi­­miştii din Sumgait şi cei din România să se stabi­lească relaţii cît mai strînse de colaborare, schimburi reciproce, spre a putea să contribuim şi pe această cale la dezvoltarea priete­niei şi colaborării între po­poarele noastre, între Româ­nia şi Uniunea Sovietică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a invitat o dele­gaţie a chimiştilor din Sum­gait să viziteze unele centre chimice din România. In încheiere, secretarul general al Partidului Comu­nist Român a urat oameni­lor muncii din Sumgait şi Baku mari succese în reali­zarea sarcinilor ce le vor reveni din programul elabo­rat de Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată în repetate rîn­­duri cu vii şi puternice a­­plauze. După încheierea mitingu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde priete­neşte aclamaţiilor mulţimii, strînge mîinile a numeroşi cetăţeni. Comitetul Central al P.C. din Azerbaidjan, Pre­zidiul Sovietului Suprem­­şi Consiliul de Miniştri ale R.S.S. Azerbaidjană au oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Co­munist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român. La masă, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cal­dă, prietenească, tovarăşul G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaid­jan, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu au toastat pen­tru dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării dintre P.C.U.S. şi P.C.R., dintre cele două ţări, pen­tru triumful ideilor socia­lismului şi păcii în întrea­ga lume. Miercuri seara, delega­ţia Partidului Comunist Român s-a înapoiat la Moscova. Vizitînd oraşul Baku Telefoto Agerpres SUCCESE DE PRESTIGIU Colectivele unităţilor industriale din judeţul Caraş-Severin au înche­iat primul trimestru al anului cu succese deose­bite. Pe această perioa­dă s-a obţinut o depăşi­re a sarcinilor de plan de 47,7 milioane lei la producţia globală şi de 98 milioane lei la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată. Pe cele trei luni au luat, tran­zene peste pre­vederi 937 tone de cocs metalurgic, 1951 tone fontă, 3332 tone oţel, 6337 tone de laminate finite, 1801 tone cărbu­ne, 1155 mc cherestea, 32 650 mp furnire şi plăci aglomerate din lemn, precum şi alte produse livrate supli­mentar economiei naţio­nale. De menţionat că la cocs metalurgic, fontă, oţel, laminate şi cărbu­ne angajamentul luat in cinstea cele de a 50 aniversări a P.C.R. a fost îndeplinit cu o lună înainte de termen.. LA PORŢILE DE FIER „Calea macaralelor" uneşte cele două maluri ale Dunării Colectivul Grupului de şantiere „Porţile de Fier“ a lansat ultimul tronson, din partea din amonte, al căii de rulare a macarale­lor ce vor deservi barajul deversor al hidrocentralei. In­ acest fel cele doua­luri ale Dunării, în secto­rul Gura Văii şi localita­tea Sip, au fost unite pe această primă cale — calea macaralelor, pe care, în prezent, circulă construc­tori şi montori. Macaralele, de cîte 160 tone forţă, vor servi la manevrarea ba­­tardourilor pentru dever­sări dirijate ale apei din­tru reviziile tehnologice a­le utilajelor. (Agerpres) Şantierelor - cantităţi suplimentare de materiale de construcţii Potrivit datelor statistice, planul producţiei globale al unităţilor Ministerului In­dustriei Materialelor de Construcţii a fost depăşit în primul trimestru cu 48,4 milioane lei. S-a obţinut o producţie suplimentară de 29 300 tone ciment, 6,9 mi­lioane bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 99 000 mp plăci de azbociment, 6 000 mp prefabricate din beton armat, 861 000 mp geamuri trase şi laminate etc. Planul de export a fost depăşit cu 2,5 milioane lei valută, produsele întreprin­derilor din acest sector fi­ind solicitate, în prezent, în 42 de ţări din lume. Com­parativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, nivelul realizărilor este cu 12,7 la sută mai mare. La obţinerea acestor suc­cese a contribuit şi faptul că au fost date în exploa­tare, la termenul prevăzut, unele obiective industriale importante printre care Combinatul de materiale de construcţii Aleşd, întreprin­derea de prefabricate din beton armat — Buzău, Fa­brica de produse ceramice — Sătuc, secţia de granulit şi blocuri ceramice — Iaşi, linia a II-a de tuburi de azbociment — Medgidia. ’

Next