Munca, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7268-7293)

1971-04-20 / nr. 7284

De la hotăririle Congresului la activitatea practică a sindicatelor CÎND FIECARE MUNCITOR preţuieşte chiar şi gramul de metal Datorită profilului acti­vităţii sale, UZINA MECA­NICA din BUZAU este o mare consumatoare de me­tal. De aici se expediază zilnic unităţilor beneficiare aparate de cale ferată, tir­­foane, cleme elastice con­tra deplasării şinelor, sabo­ţi opritori, stingătoare de incendiu, subansamble pen­tru tractorul S-1500, vagoa­ne platformă. Volumul important de metal utilizat şi diversita­tea produselor fabricate a impus, cum era şi firesc, normarea pe baze ştiinţifi­ce a consumurilor specifice de materiale şi revizuirea lor la anumite intervale de timp, în funcţie de perfec­ţionările aduse procesului tehnologic. Ca urmare a a­­cestor măsuri, a activităţii entuziaste şi spiritului gos­podăresc ale întregului co­lectiv, în primul trimestru al anului curent, la Uzina mecanică din Buzău s-au economisit 202 tone de me­tal (cu 72 tone mai mult decît în primele trei luni ale anului trecut), îndepli­nindu-se încă de pe acum angajamentul aferent pri­mei etape a întrecerii so­cialiste — în cinstea aniver­sării semicentenarului par­tidului. — Problema economisirii metalului este frecvent dezbătută în adunările gru­pelor sindicale — relata to­varăşul PETRE VASILE, preşedintele comitetului sindicatului. Sunt analizate, îndeobşte, cauzele care ge­nerează unele consumuri exagerate şi se stabilesc o­­perativ­ soluţii eficace de înlăturare a lor. La rîndul său, comitetul sindicatului nostru a stabilit ca, în lu­mina învăţămintelor des­prinse din documentele e­­laborate de Congresul Uni­unii Generale a Sindicate­lor, să desfăşoare o amplă acţiune de mobilizare a sa­lariaţilor în vederea depis­tării şi valorificării unor noi posibilităţi şi mijloace de economisire a metalului. Pornind de la indicaţia cuprinsă în REZOLUŢIA CONGRESULUI U.G.S.R. ca «Sindicatele să susţină şi să dezvolte spiritul no­vator în muncă, să genera­lizeze iniţiativele ce apar în activitatea de realizare a sarcinilor de plan, să valo­rifice şi să extindă expe­rienţa înaintată"... comite­tul sindicatului de la uzi­na buzoiană a antrenat nu­meroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni în găsirea u­­nor soluţii tehnice şi orga­nizatorice capabile să re­ducă consumul specific de metal. Aşa s-a ajuns la ex­tinderea procedeului croirii raţionale a tablei groase, a dispunerii şabloanelor în aşa fel încît spaţiul desti­nat debitării să fie utilizat cu rost pînă la cele mai mici detalii. — Ne străduim să ară­tăm iscusinţă în croirea ju­dicioasă a diferitelor profi­le, această treabă fiind în prezent îmbrăţişată de tot mai mulţi muncitori — a­firma sudorul OCTAVIAN PÎRCALAB, organizator de grupă sindicală de la ate­lierul de subansamble pen- M. DORAȘ (Continuare în pag. 9, Toată seria de locomotive Diesel hidraulice de la 250 CP la 1.250 CP s-a născut pe hîrtia de caie a sectorului de proiectare al Uzinelor „23 August“, în clișeu , aspect din sectorul proiectare P­E SCURT de la corespondenţii noştri • IN SECŢIA DIESEL A UZINEI COSTRUCTOARE DE MAŞINI DIN REŞIŢA a început montajul primului motor de 800 CP cu 6 pistoane, destinat navelor flu­viale şi maritime. Noul motor va constitui unul din produsele de bază ce vor fi realizate în uzină în peri­oada următoare d IN JUDEŢUL TIMIŞ în perioada vacanţei de pri­măvară, au fost date în folosinţă încă 21 de noi săli de clasă. Astfel, o parte din elevii şcolilor generale din localităţile Gătaia, Dudeştii Noi şi Dudeştii Vechi îşi ocupă locurile în săli noi de clasă. (ION NIŢU) • ÎNTREPRINDEREA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE ŞI EX­PLOATARE A PĂŞUNILOR DIN JUDEŢUL SALAJ a fertilizat pînă la această dată peste 5000 hectare te­ren destinat păşunilor, administrindu-se 602 tone azo­tat de amoniu, 550 tone superfosfali 308 tone uree şi 200 tone sare potasică. Cooperativele din localită­ţile Zimbor, Simleul Silvaniei şi Crasna au cele mai mari suprafeţe de păşuni fertilizate. (C. SERAC). • NOUA SECŢIE DE PIGMENŢI ANORGANICI DIN CADRUL UZINEI CHIMICE „SINTEZA“ ORADEA, produce la parametrii proiectaţi. Utilizînd ca mate­rie primă şlamul, rezultat din fabricarea aluminei, noua secţie de pigmenţi anorganici produce anual circa 5000 tone oxid roşu de fier. Fabricat pentru pri­ma oară în ţara noastră, oxidul roşu de fier se uti­lizează în industria materialelor de construcţii cu­ şi drept colorant pentru ciment, mozaic şi pentru su­prafeţele metalice ca anticoroziv. (S. CONSTANTIN), D­IN CADRUL CENTRALEI NR. 1 DE LA COMBI­NATUL DE CELULOZĂ ŞI HIRTIE DIN BRĂILA a în­ceput construcţia unui nou cazan de 100 gigacalo­­rii, care urmează să acopere necesarul de energie destinată celor 2 combinate chimice brăilene (MIRCEA CIŞMAN). • LA FABRICA DE CONFECŢII CRAIOVA a in­trat in funcţiune o staţie pilot pentru pregătirea pro­ducţiei de serie. Aici se execută seria zero, se sta­bilesc timpi de manoperă în funcţie de modele şi materia primă, se studiază amănunţit felul cum de­curge procesul tehnologic. Intrarea în funcţiune a staţiei pilot contribuie la îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şi, în acelaşi timp, permite sporirea produc­tivităţii muncii. (ELENA ŢUICU). • LA ÎNTREPRINDEREA „ENERGIA" DIN CON­STANŢA au intrat în producţia de serie primele gru­puri de subansamble pentru construcţia locomotive­lor hidraulice Diesel de 450 şi 1 250 CP şi s-au asi­milat, totodată, în cadrul colaborării cu Uzinele „23 August“ din Capitală, grupurile de răcire pentru aceste locomotive. Specialiştii de la „Energia“ au organizat, de ase­menea, pe linie de fabricație, execuția radiatoare­lor necesare locomotivelor Diesel de 450—700—1200 și 1250 CP. (GH. DIMA). Proletari din toate ţări­le, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVD nr. 7284 Marţi 20 aprilie 1971 6 pagini 30 bani Rutina aşteaptă in continuare... directive • Un for recomandă, altul emite instrucţiuni • Concesii reciproce care generează ilegalităţi • Rapiditatea solicită urgentă... „reabili­tare“ Intr-o statistică aflată la Direcţia Judeţeană pentru Probleme de Muncă şi O­­crotiri Sociale — Hunedoa­ra se consemnează următoa­rele : „...în cursul anului 1970, s-au efectuat peste 800 controale asupra protecţiei muncii în unităţile din ju­deţ , Combinatul siderurgic Hunedoara, exploatările mi­niere din Valea Jiului, între­prinderi forestiere, unităţile aparţinînd Regionalei C.F.R.­­Deva, unele unităţi din agri­cultură şi multe altele. Pe linia recrutării şi repartiză­rii forţelor de muncă s-au făcut 219 controale iar în domeniul raporturilor de muncă, mai mult de 400. Pe linia asigurărilor sociale s-a urmărit felul cum sunt gos­podărite de către unităţi fon­durile respective, s-a rezol­vat, un important număr de cereri de pensionare pentru limită de vîrstă“ etc., etc. Se resimt în activitatea întreprinderilor iniţiativele şi ajutorul D.J.P.M.O.S. ? In­contestabil că unele au prins „cheag“, au avut ecou, con­-­ a eftinfionqrea ei£C~ tivă a unor situaţii. In acest sens se detaşează măsurile luate de D.J.P.M.O.S. cu sprijinul Consiliului judeţean al sindicatelor şi a altor fo­ruri locale, pentru populari­zarea legislaţiei muncii în unităţile de stat. Astfel s-a S~­ 1 J intensificat munca de educa­ţie juridică în rîndurile an­gajaţilor, s-au organizat con­sultaţii pe teme de legislaţie şi s-a intervenit operativ pentru soluţionarea diferite­lor probleme. Folosind largile posibilităţi de care dispun, sindicatele au acţionat eficient în pro­bleme de salarizare, de asi­gurări sociale. S-a eviden­ţiat de asemenea, preocupa­rea acestora pentru respecta­rea legislaţiei muncii, regle­mentarea raporturilor de muncă, prevenirea abuzuri­lor sau restabilirea drepturi­lor, atunci cînd ele au fost încălcate. Faptele arată însă că, deşi s-au depus eforturi stărui­toare în acest sens, în unele întreprinderi economice din judeţul Hunedoara, nu totul a „prins“. Se mai comit încă abuzuri, se iau măsuri arbi­trare a căror aplicare aduce prejudicii atît unităţii, cit şi salariaţilor. Ele sunt cu­noscute la D.J.P.M.O.S. şi uneori chiar sancţionate. In cursul anului trecut, D.J.P.M.O.S. Hunedoara, a aplicat în virtutea legilor în vigoare numeroase amenzi pentru nerespectarea norme­lor privind protecţia muncii şi alte contravenţii în do­meniul muncii. Printre cei sancţionaţi se aflau 15 direc­tori de întreprinderi, 18 ingi­neri şefi, 37 ingineri şefi de secţie şi alte cadre de con­ducere. Au constituit­­aceste amenzi un avertisment pen­tru cei vinovaţi ? Au închis calea spre comiterea a noi „abateri“ ? Din păcate, prea puţin. De altfel, adesea, cei în cauză fac contestaţie la judecătorie, unde găsesc multă „înţelegere“ şi în cele din urmă, dacă nu sunt total absolviţi de amendă, în orice caz aceasta este redusă la mai mult de jumătate. Iată cîteva exemple, din lunga listă a celor care au bene­ficiat de „clemenţa““ instan­ţei judecătoreşti. Iniţial, Eu­gen Traistă — directorul ter­­moncentralei Paroşeni a fost sancţionat cu o amendă în valoare de 1350 lei, ulterior însă, instanţa a hotărît ca cel în cauză să plătească doar 250 lei Cu Zaharie Farkaş­ing, şef la întreprinderea construcţii siderurgice Hune­doara, completul de judecată a fost și mai generos. I-a re­dus amenda de la 4 500 la 750 lei. Gh. Galan, director tehnic la Centrala cărbunelui in jos dt? 1JW Jftt a achitat doar 500 lei. Și nu­mărul acestor „beneficiari“ este foarte mare, in ciuda faptului că în întreprinderile M. ADRIAN (Continuare in pag. a 5-a) MASĂ OFERITĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU In onoarea delegaţiei PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, a oferit luni o masă în cinstea delegaţiei Partidului Socialist Francez formată din Alain Savary, prim-secretar al P.S.F., Robert Verdier, mem­bru al Comitetului Director, secretar al P.S.F., şi Mar­cel Livian, consilier juri­dic, însărcinat cu afaceri sociale al P.S.F., care, la invitaţia CC. al P.C.R., fac o vizită de prietenie în ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Ma­nea Mănescu şi Paul Nicu­­lescu-Mizil, membri ai Comi­tetului Executiv, ai Prezidiu­lui Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul mesei, secretarul general al Partidului Comu­nist Român, N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, şi prim-secretarul Partidului Socialist Francez, Alain Savary au rostit toas­turi. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prieteneas­că. m ÍNTÍMPINAREA GLORIOSUUJ[ SEMICENTENAR AL PARTIDULUI RAPORTAM ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR! • DÎMBOVIŢA Oamenii muncii din în­treprinderile dîmboviţene raportează că de la începu­tul anului şi pînă acum au obţinut în plus o produc­ţie în valoare de 26 mili­oane lei, depăşind cu 6 mi­lioane lei angajamentul a­­sumat în cinstea aniversă­rii creării partidului. Suc­cesele obţinute au la bază creşterea productivităţii muncii, care a înregistrat un spor de 250 lei faţă de sarcina planificată pe fie­care salariat. B. LUCIAN • CLUJ Colectivele întreprinde­rilor industriale din jude­ţul Cluj au realizat, de la începutul anului, o pro­ducţie marfă suplimentară în valoare de peste 100 mi­lioane lei. In acest fel, an­gajamentul luat în cinstea aniversării semicentenaru­lui partidului a fost pînă acum depăşit cu 40 milioa­ne lei. S-au produs în această perioadă, peste plan, a­­proape 1000 tone minereu de fier, 11 200 tone ciment, 900 tone oţel , şi laminate, 2 500 mc prefabricate de beton armat, încălţăminte în valoare de peste 7 mili­oane lei, mobilă însumînd 1 500 000 lei etc. Printre în­treprinderile care au con­tribuit în mod deosebit la obţinerea acestor succese se numără uzinele : „In­dustria sîrmei“, din Cîm­­pia Turzii, Fabrica de ci­ment din Turda, Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Clujana“, Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej. MARIN OPREA In cinstea aniversării se­micentenarului partidului colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Neamţ s-au angajat să rea­lizeze suplimentar o pro­ducţie globală în valoare de 52 milioane lei. Pînă la ora actuală angajamentul asumat a fost depăşit cu peste 12 milioane lei. Printre produsele livrate peste plan se numără 1 522 tone ţevi din oţel, 1117 tone îngrăşăminte cu azot, 136 tone fire şi fibre sinte­tice, 3 900 tone ciment, 2 260 tone prefabricate din beton şi altele. IACOB LUPU , OLT Pînă la ora actuală un număr de 20 întreprinderi industriale din judeţul Olt, printre care Uzina de alu­miniu din Slatina, Schela de extracţie Ciureşti, Fa­brica de produse­­ cărbu­­noase, întreprinderile de industrie locală şi-au în­deplinit şi depăşit angaja­mentele asumate în cinstea aniversării semicentenaru­lui partidului. DUMITRU BURCEA • VRANCEA Cu fiecare zi ce ne apro­pie de glorioasa aniversa­re a semicentenarului P.C.R., bilanţul succeselor obţinute în unităţile indus­triale din judeţul Vrancea devine mai semnificativ. In perioada care s-a scurs de la începutul anului, Fabri­ca de confecţii Focşani a înregistrat la indicatorii producţiei marfă un spor de 2,4 milioane lei, iar între­prinderile de industrie lo­cală au realizat la acelaşi indicator de plan o produc­ţie suplimentară de 5,1 mi­lioane lei. Rezultate meri­torii a dobîndit şi unitatea de exploatare şi industria­lizare a lemnului Focşani. Vrednicul, colectiv de mun­că de aici a produs şi li­vrat peste angajamentele a­­sumate în cinstea zilei de 8 Mai 4 750 mc buşteni de ră­­şinoase, fag, stejar şi alte specii, ceea ce valoric re­prezintă 3,6 milioane lei. D. MIHAIL După cum am mai anunţat oamenii muncii din judeţul Prahova şi-au îndeplinit, încă de la începutul lunii în curs, angajamentele asumate în cinstea aniversării gloriosului semicentenar al partidului. E greu să redai în cîteva rînduri entuziasmul prezent la fiecare loc de muncă, să în­făţişezi „la zi" succesele în­registrate de fiecare colectiv. Rezultatele de ieri sunt de­păşite astăzi, pentru ca mîi­­ne şi acestea să rămînă în urmă. Constructorii de utilaj pe­trolier de la cunoscuta uzină „7 MAI" din Ploieşti, de pil­dă, în numai 3 luni şi ju­mătate din acest an au livrat în plus şantierelor de foraj produse în valoare de 21 000 000 lei. Depăşirea s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. O altă filă din agenda în­trecerii. Rafinarii de la BRAZI au anunţat zilele acestea că instalaţia de cocsare nr. 2, proiectată şi executată exclu­siv de specialişti români, şi-a atins cu 90 de zile mai de­vreme parametrii proiectaţi. Productivitatea muncii a cres­cut faţă de cea prevăzută în proiect cu 21 la sută. Aceste cifre reprezintă mii de tone de cocs livrat în plus. Vecini cu rafinorii de la Brazi sunt petrochimiştii. Prin coloane uriaşe, prin con­ductele ce se ţes între insta­laţii, produsele secundare ale procesului tehnologic de ra­finare a ţiţeiului se transfor­mă aici în zeci şi zeci de produse petrochimice cu va­lori ridicate. Faima acestora este cunoscută astăzi în pes­te 30 de ţări de pe toate continentele lumii. Bilanţul perioadei scurse din acest an , planul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost de­păşit pînă acum cu peste 5 000 000 lei, astfel că anga­jamentele asumate în cin­stea marii sărbători a parti­dului au fost cu mult depă­şite. La rîndul lor, petroliştii din schelele Boldeşti, Băicat, Cimpina, de pe şantierele de foraj prahovene au realizat de la începutul anului pînă acum, peste angajamentele asumate, o producţie globala de 2 061 000 lei. ...Cifre și fapte care capă­tă în fiecare zi, noi dimen­siuni, dovedind hotărîrea oa­menilor muncii prahoveni de a îndeplini exemplar sarcinile trasate de partid. LUCIAN BĂRBIERI • NEAMȚ Zilnic, noi fapte pe graficele întrecerii Citiţi în pagina a lll-a: PARTIDUL -FLACĂRĂ VIE In conştiinţa GENERAŢIILOR Orașul Slobozia — „Panoramic ’71* Foto : M. Alexe

Next