Román Nyelvű Katolikus Gimnázium, Naszód, 1879
4 staruintia ne presinta in planetoidi obiecte celeste, a caror diametrii facu cateva mile si numai trabantii lui Marte, Pheibos si Deimos, i intrecu in acestea privintia: astu-feliu Cerere, celu mai mare intre planetoidi, poste de unu diametru cam de 46 de mile si Clio unu diametru abia de 4 mile, asia dara insule in sistem’a nostra solara, cari se potu asemina cu insule de in marea mediterana. Caracteristica precunm este marimea planetoidiloru pentru raporturile cosmice, aseminea caracteristica este si form’a orbiteloru loru: planetoidii se misca in orbite escentrice; mai neînsemnata este escentricitatea la Cerere zr 0-077; la celelalte vnse escentricitatea este forte mare; in consecintia ca aceste orbitele planetoidiloru se abatu forte multu dela forma circulara astufeliu de la Iride escentricitatea face 0-225, la Iunone 0-255, totu asia de diferita este si distanti’a loru dela sere, la Flor’a, cea mai aproape de sere, distantia media face 44 de milioane sî la Hygei’a, cea mai departe dela sere, 63 de milioane de mile. Remarcabile este, ca orbitele acestora planete simt forte inclinate facla de orbit’a pamentului sî câ in sine sunt forte complicate; de in acést’a causa a credintu Herschel a desemna acestora obiecte celeste una pusetiune esceptionala in sistem’a nostra solara: elu le privia ca unu mediu intre planete sî comete sî le numi asteroidi, una numire, carea si astadi au remasu la unii astronomi in usu, care inse in acestu intielesu nu o merita. Analogu adeca forte diferitu este sî tempulu de revolutiune: la Flor’a miscarea in giurulu sorelui se intempla in 3 ani 97 de dîle sî la Hygei’a in 5 ani 217 dîle; celelalte revolutiuni se intempla in aceste doue margini. Despre constitutiunea fisica a acestora corpuri nu aveau nici una cunoscientia. Schröter si Herschel crediura a vedea in giurulu acestora corpuri nebule, dela cari se potea conchide la una atmosfera forte insemnata; inse timpurile de d’in cele cu instrumintele optice cele perfecte le a demonstratu a fi simple visiuni optice. Cumu câ pre atari corpuri esista una vietia organica incatu-va aseminarea cu ceea de pre pamentu, cine ar’ potea sustienea? A conclude după cele espuse nu se pote nega, cumcâ planetoidii in respectulu fisicu joaca unu rolu numai secundariu in sistem’a nóastra solara ; inse déca ne redicamu preste lucrurile de tote dîtele, ne redicamu la ideile cosmologice, sî ne intrebamu despre originea acestora corpuri, ce dîce aici scienti’a ? dîcu scienti’a, déca cestiunile cosmologice se potu subsuma sub numirea acéstea. Ce este dreptu, cestiunile cosmologice nu au aceea auctoritate cu scientiele esacte.