Román Nyelvű Katolikus Gimnázium, Naszód, 1901
Istoria şcolelor năsăudene de Virgil Şotropa. Şcole române în seclul XVII şi XVIII. La Români, ca la toate popoarele, avem sa căutăm începutul şcolei şi al instrucţiunii în biserică. Atât in Muntenia şi Moldova, cât şi în Transilvania, Bănat şi celelalte ţinuturi locuite de Români, prin seclul XVI şi XVII dăm maî întâi şi de urma şcolelor bisericesce, adecă şcole înfiinţate pe lângă biserici şi mănăstiri, în cari preoţii, călugării şi cântăreţii, pe atunci aproape singurii cunoscători de carte, instruaui în cetire şi scriere pe cei ce doria şi să se preoţească. Afară de acesta mai instruau apoi preoţii pe fii lor şi pe alţi copii rîvnitori de învăţătură, in cetirea cărţilor bisericesce, tipic, cântări şi ceva comput. Şcole publice pentru mireni aflăm în timpul acesta numai dincolo de Carpaţi, şi acele un număr mic, ca la Suceava, Rădâşani, Cotnar, Bucurescu, Tirgovişte, şi la mijlocul sect. XVII şcolă renumită din Iaşi, înfiinţată de Vasile Lupul. Dincoce de munţi, afară de amintitele şcole bisericesc! , precum a fost cea de la metropolia din Alba-Iulia (Belgrad), alte şcole românesc publice nu stim să fi esistat pe acele timpuri, şi nici n’au putut să esiste, deorece Românilor nu le era permis să cerceteze nici măcar şcolele străinilor. Dacă vre-un Român avea totuşi cutezanţa să între în vr’o şcolă străină, putea s’o cerceteze numai până când îi plăcea »stăpânului nobil«, care pe fiul iobagiuluî săli îl putea scote din şcolă şi il putea pune la lucru în curte, când voia. Singur şi numai unele familii »nobile« românescî a fi avut dreptul să-şi dea pruncii la şcolă, dar cei mai mulţi dintre aceştia, precum şi puţinii