Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)

1970-03-28 / nr. 117

NĂZUINȚA 2 28 m­a­rti­e 1­978 In solarii, legumele nu sunt așteptate cu... căldură Tehnologia producerii legumelor extratimpurii in solarii reclamă un volum mare de forță de muncă, de cheltuieli materiale pentru amenajarea solariilor, pro­ducerea răsadului și, in final, p­entru întreținerea le­gumelor in spațiul amenajat. Insă, nu trebuie uitat că investițiile făcute pot fi acoperite numai dacă lu­crările se vor executa în timpul optim, de bună cali­tate, creîndu-se condițiile care să asigure ieșirea pe piață cu legume proaspete cit mai devreme. Cunos­­cînd aceste probleme, trebuie să amintim că perioada in care ne aflăm corespunde cu executarea unor lu­crări de maximă importanță, cum ar fi repararea so­lariilor, acoperirea lor și pregătirea terenului în ve­derea plantării legumelor. Despre stadiul acestor lu­crări ne-am interesat în cîteva cooperative agricole cu suprafețe mai mari ocupate de solarii. Instabilitatea timpului din ultimele zile nu i-a împie­dicat pe legumicultorii din Vîrșolț, Zăuan, Nușfalău să treacă la lucru, în vederea creării condițiilor nece­sare ieșirii cit mai urgente cu plantele de legume în solarii. Pe agenda de lucru a consiliilor de conducere din cooperativele amintite au fost înscrise de multă vreme acțiuni menite să asigure răsaduri de bună calitate, pentru ca, o da­tă cu plantarea, pornirea în vegetație să fie aștep­tată cu mai mare siguran­ță. De aceea, zilele trecute legumicultorii din Nușfa­lău au terminat de repi­cat ultimii metri pătrați cu răsaduri de tomate desti­nate solariilor. Și la C.A.P. Zăuan lucrările de pregă­tire a răsadurilor sunt a­­vansate, iar folia de polie­tilenă necesară acoperirii solarului se găsește de mult în unitate. Cu toate acestea, mai a­­vem suficiente motive de îngrijorare în ce privește terminarea în scurt timp a lucrărilor de amenajare a salariilor. De ce? Pentru că, pe județ, încă nu s-a asi­gurat tot necesarul de polietilenă. Pînă la data de 23 martie se asigurase­ră abia 22 tone folie din cele 32 tone necesare. Si­tuația c­­u atît mai îngri­jorătoare cu cit timpul este destul de înaintat, iar lu­crările de acoperire a so­lariilor trebuiau terminate pînă cel tîrziu la 25 martie a. c, urmînd ca între 1—5 aprilie să se poată face plantarea legumelor. In­fectul negativ al prelun­girii perioadei de acoperire a solariilor se răsfrînge di­rect nu numai asupra apa­riției legumelor extratim­purii, dar mai cu seamă asupra calității materialu­lui de plantare, care, în multe unități, a crescut deja nepermis de mult. Dacă în unele unități lucrările sînt întîrziate, ur­mare a lipsei foliei de polietilenă, în altele, deși a existat folie, nu s-au luat măsuri de acoperire a solariilor din vreme, ast­fel ca pînă la plantare să rămînă o perioadă minimă obligatorie de 6—8 zile pentru încălzirea solului. Nu greșim cînd amintim în rîndul acestora Coope­rativa agricolă de produc­ție din Uileac, unde aten­ția noastră s-a mai oprit și asupra unui alt fapt, le­gat de neasigurarea ma­terialului de plantare. La data raidului nostru mai era încă de amenajat o su­prafață de circa 220 mp răsadnițe pentru repicat. Terminarea în scurt timp a lucrării amintite prezin­tă destule semne de între­bare, mai ales că nici bio­­combustibilul necesar nu a fost transportat la fața locului. Insă pentru a nu se întîrzia cu ieșirea plan­telor în solar, credem că soluția cea mai salvatoare va fi tot aceea pe care președintele­­ cooperativei, Vasile Ciocoi, o amintea, și anume „cumpărarea de răsad de la C.A.P. Nușfa­lău.“ Nu avem nimic îm­potrivă, însă ținînd seama de tradiția cooperatorilor din Uileac privind cultura legumelor în solarii ne aș­teptam ca dînșii să-și a­­ducă aportul la aprovizio­narea altor unități cu ră­sad de legume. In urma deficiențelor în­­tîlnite în unitățile vizitate, ne-am abătut și pe la Di­recția agricolă, unde am cerut părerea inginerului Titus Ignat, specialist cu probleme horticole. Legat de asigurarea foliei de polietilenă aflăm că au sosit în ultimele zile 10 tone de la Iași, care au fost repartizate pe unități, însă pe județ nu s-a aco­perit nici cu această can­titate necesarul. Iată un motiv ce ne face să nu fim prea optimiști în ce privește terminarea acoperirii salariilor în scurt timp. Și acest lucru ne pune pe gînduri, cu atît mai mult, cu cît timpul este destul de înaintat, iar pînă la asigurarea căldurii necesare în salarii, va mai trece o perioadă de timp prețioasă. Rămîne de vă­zut dacă Direcția agricolă județeană și U.J.C.A.P. vor interveni prompt și efici­ent în urgentarea lucrări­lor la solarii și dacă vor lua măsuri adecvate îm­potriva acelora ce se fac vinovați de întîrzierea u­­nor lucrări ce condiționea­ză direct apariția pe piață cît mai devreme a legume­lor proaspete. G. SIMION In sera legumicolă de la C.A.P. Nușfalău in­ginerul Victor Cristea verifică calitatea răsa­dului de tomate. Inginerul Valentin Keresteși de la C.A.P. Zăuan face o ultimă verificare seminței de sfeclă de zahăr ce ur­mează a fi semănată în epoca întîi. (Urmare din pag. I-a) . Ținînd cont de ex­periența dobindită în creș­terea animalelor, am pre­conizat profilarea fermei pe creșterea vacilor cu lapte și îngrășarea tine­retului taurin. Deținem în prezent 555 de bovine, din care 214 vaci și ju­­ninci efectiv matcă. In contextul acestei orien­tări va trebui ca pînă la sfîrșitul anului, numărul de vaci cu lapte să a­­jungă la 276, iar efectivul tineretului taurin ia în­grășat și livrat să depă­șească cifra de 100 capete. Din cadrul măsurilor privind îndeplinirea sar­cinilor stabilite, putem a­­minti în primul rînd pe cele tehnico-organizatorice luate. Aici se înscrie ac­țiunea de clasare a vițe­­lelor pentru reproducție, sotizarea lor și introduce­rea registrului de eviden­ță. De asemenea, conform indicațiilor primite, am­ reținut și reținem în con­tinuare întreg efectivul de vițele din prăsilă proprie supunîndu-le la un regim de furajare îmbunătățit. — Ce măsuri preconi­zați pentru asigurarea ba­zei furajere? — Odată cu defalcarea planului de producție, cu cheltuielile și veniturile ce trebuie realizate, ne-au fost repartizate și supra­fețele de teren necesare producerii furajelor. A­­vem destinată o suprafață de 367 ha teren arabil pe care-l vom cultiva: 327 ha cu trifoliene, 30 ha cu borceag masă verde și 10 ha cu porumb siloz. Avem, totodată 100 de ha de fi­nețe naturale și 176 ha de pășuni naturale pentru baza furajeră. In tehnolo­gia culturii plantelor fu­rajere însă pe primul plan stă asigurarea cu furaje suculente. De aceea și în anul acesta vom asigura pentru stabulația urmă­toare circa 1050 tone si­loz, din borceag, porumb și diferite ierburi. In în­grășarea tineretului taurin vom folosi cu succes, de altfel ca și pînă acum, prepararea furajelor gro­siere cu adaus de uree și melasă. — Vă rugăm să relatați pe scurt principalele sar­cini în producția animală și eventual, primele reali­zări de la înființarea fer­mei. — In privința sarcinilor de plan pe acest an, deși nu sunt de loc modeste, totuși am pornit de la ideea că pot și trebuie să fie realizate. Planul de lapte-marfă pe întreg a­­nul este de 3240 hi, cu o producție medie de 2.109 t lapte de la fiecare vacă furajată. La carne total sarcina de plan este de 61,7 tone. Pe primele două luni față de planul de 356 hi am realizat 380 ha, iar la carne am depășit planul pe primele două luni cu o tonă. Desigur că pe linia creș­terii continue a producți­ei animaliere mai avem multe de făcut. Atenția noastră va fi îndreptată în mod deosebit spre asi­gurarea unei baze furaje­re îndestulătoare și a unei îngrijiri corespunzătoare. Recentele măsuri privind organizarea, normarea și retribuirea muncii în C.A.P. oferă largi posibili­tăți de valorificare a re­surselor existente și co­interesarea îngrijitorilor, iar ca urmare, creșterea producțiilor animaliere va fi simțită tot mai mult și în ferma zootehnică din Horoatul Crasnei. La C.A.P. Horoatul Crasnei FERMA ZOOTEHNICĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM .ECONOMICE Util schimb de experiență Ca urmare a Consfă­tuirii pe țară ce a avut loc la Brașov în cursul lunii februarie a.c. pr­vind cultura cartofului, la care au participat și specialiști din județul nostru, miercuri 18 mar­tie s.c. s-a ținut la I.M.A. Surduc un util schimb de experiență legat de tehnologia cul­turii cartofului și a sfe­clei de zahăr. Au parti­cipat inginerii șefi din cooperativele agricole de producție din județ și specialiști de la Direcția agricolă. Expunerile făcute de către inginer-doctor Se­­verdi Francisc, inginer șef la C.A.P. Dragu, Va­­sile Cristea, inginer șef la C.A.P. Someș Odor­­hei, Ioan Abrudan, in­giner șef la C.A.P. Zim­bor, Vasile Deac, ingi­ner șef la C.A.P. Surduz — participanți la con­sfătuirea de la Brașov — au fost urmărite cu atenție de asistență. Le­gat de extinderea și di­versificarea lucrărilor de mecanizare la cultu­rile amintite, au fost prezentate și recoman­date participanților noi mașini și utilaje exis­tente în dotarea între­prinderilor pentru me­canizarea agriculturii. Instruirea viticultorilor Vineri 20 martie a.c. a avut loc la Casa agro­nomului din Șimleul Sil­­vaniei instruirea briga­dierilor viticoli din coo­perativele agricole, pri­vind executarea lucră­rilor de primăvară în vie. Au fost făcute lu­crări practice de tăieri la vița de vie în cadrul I.A.S. Șimleul Silvaniei la care au asistat spe­cialiști de la Direcția agricolă și Stațiunea experimentală horticolă Cluj. (s. g.)

Next