Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)
1970-03-28 / nr. 117
NĂZUINȚA 2 28 martie 1978 In solarii, legumele nu sunt așteptate cu... căldură Tehnologia producerii legumelor extratimpurii in solarii reclamă un volum mare de forță de muncă, de cheltuieli materiale pentru amenajarea solariilor, producerea răsadului și, in final, pentru întreținerea legumelor in spațiul amenajat. Insă, nu trebuie uitat că investițiile făcute pot fi acoperite numai dacă lucrările se vor executa în timpul optim, de bună calitate, creîndu-se condițiile care să asigure ieșirea pe piață cu legume proaspete cit mai devreme. Cunoscînd aceste probleme, trebuie să amintim că perioada in care ne aflăm corespunde cu executarea unor lucrări de maximă importanță, cum ar fi repararea solariilor, acoperirea lor și pregătirea terenului în vederea plantării legumelor. Despre stadiul acestor lucrări ne-am interesat în cîteva cooperative agricole cu suprafețe mai mari ocupate de solarii. Instabilitatea timpului din ultimele zile nu i-a împiedicat pe legumicultorii din Vîrșolț, Zăuan, Nușfalău să treacă la lucru, în vederea creării condițiilor necesare ieșirii cit mai urgente cu plantele de legume în solarii. Pe agenda de lucru a consiliilor de conducere din cooperativele amintite au fost înscrise de multă vreme acțiuni menite să asigure răsaduri de bună calitate, pentru ca, o dată cu plantarea, pornirea în vegetație să fie așteptată cu mai mare siguranță. De aceea, zilele trecute legumicultorii din Nușfalău au terminat de repicat ultimii metri pătrați cu răsaduri de tomate destinate solariilor. Și la C.A.P. Zăuan lucrările de pregătire a răsadurilor sunt avansate, iar folia de polietilenă necesară acoperirii solarului se găsește de mult în unitate. Cu toate acestea, mai avem suficiente motive de îngrijorare în ce privește terminarea în scurt timp a lucrărilor de amenajare a salariilor. De ce? Pentru că, pe județ, încă nu s-a asigurat tot necesarul de polietilenă. Pînă la data de 23 martie se asiguraseră abia 22 tone folie din cele 32 tone necesare. Situația cu atît mai îngrijorătoare cu cit timpul este destul de înaintat, iar lucrările de acoperire a solariilor trebuiau terminate pînă cel tîrziu la 25 martie a. c, urmînd ca între 1—5 aprilie să se poată face plantarea legumelor. Infectul negativ al prelungirii perioadei de acoperire a solariilor se răsfrînge direct nu numai asupra apariției legumelor extratimpurii, dar mai cu seamă asupra calității materialului de plantare, care, în multe unități, a crescut deja nepermis de mult. Dacă în unele unități lucrările sînt întîrziate, urmare a lipsei foliei de polietilenă, în altele, deși a existat folie, nu s-au luat măsuri de acoperire a solariilor din vreme, astfel ca pînă la plantare să rămînă o perioadă minimă obligatorie de 6—8 zile pentru încălzirea solului. Nu greșim cînd amintim în rîndul acestora Cooperativa agricolă de producție din Uileac, unde atenția noastră s-a mai oprit și asupra unui alt fapt, legat de neasigurarea materialului de plantare. La data raidului nostru mai era încă de amenajat o suprafață de circa 220 mp răsadnițe pentru repicat. Terminarea în scurt timp a lucrării amintite prezintă destule semne de întrebare, mai ales că nici biocombustibilul necesar nu a fost transportat la fața locului. Insă pentru a nu se întîrzia cu ieșirea plantelor în solar, credem că soluția cea mai salvatoare va fi tot aceea pe care președintele cooperativei, Vasile Ciocoi, o amintea, și anume „cumpărarea de răsad de la C.A.P. Nușfalău.“ Nu avem nimic împotrivă, însă ținînd seama de tradiția cooperatorilor din Uileac privind cultura legumelor în solarii ne așteptam ca dînșii să-și aducă aportul la aprovizionarea altor unități cu răsad de legume. In urma deficiențelor întîlnite în unitățile vizitate, ne-am abătut și pe la Direcția agricolă, unde am cerut părerea inginerului Titus Ignat, specialist cu probleme horticole. Legat de asigurarea foliei de polietilenă aflăm că au sosit în ultimele zile 10 tone de la Iași, care au fost repartizate pe unități, însă pe județ nu s-a acoperit nici cu această cantitate necesarul. Iată un motiv ce ne face să nu fim prea optimiști în ce privește terminarea acoperirii salariilor în scurt timp. Și acest lucru ne pune pe gînduri, cu atît mai mult, cu cît timpul este destul de înaintat, iar pînă la asigurarea căldurii necesare în salarii, va mai trece o perioadă de timp prețioasă. Rămîne de văzut dacă Direcția agricolă județeană și U.J.C.A.P. vor interveni prompt și eficient în urgentarea lucrărilor la solarii și dacă vor lua măsuri adecvate împotriva acelora ce se fac vinovați de întîrzierea unor lucrări ce condiționează direct apariția pe piață cît mai devreme a legumelor proaspete. G. SIMION In sera legumicolă de la C.A.P. Nușfalău inginerul Victor Cristea verifică calitatea răsadului de tomate. Inginerul Valentin Keresteși de la C.A.P. Zăuan face o ultimă verificare seminței de sfeclă de zahăr ce urmează a fi semănată în epoca întîi. (Urmare din pag. I-a) . Ținînd cont de experiența dobindită în creșterea animalelor, am preconizat profilarea fermei pe creșterea vacilor cu lapte și îngrășarea tineretului taurin. Deținem în prezent 555 de bovine, din care 214 vaci și juninci efectiv matcă. In contextul acestei orientări va trebui ca pînă la sfîrșitul anului, numărul de vaci cu lapte să ajungă la 276, iar efectivul tineretului taurin ia îngrășat și livrat să depășească cifra de 100 capete. Din cadrul măsurilor privind îndeplinirea sarcinilor stabilite, putem aminti în primul rînd pe cele tehnico-organizatorice luate. Aici se înscrie acțiunea de clasare a vițelelor pentru reproducție, sotizarea lor și introducerea registrului de evidență. De asemenea, conform indicațiilor primite, am reținut și reținem în continuare întreg efectivul de vițele din prăsilă proprie supunîndu-le la un regim de furajare îmbunătățit. — Ce măsuri preconizați pentru asigurarea bazei furajere? — Odată cu defalcarea planului de producție, cu cheltuielile și veniturile ce trebuie realizate, ne-au fost repartizate și suprafețele de teren necesare producerii furajelor. Avem destinată o suprafață de 367 ha teren arabil pe care-l vom cultiva: 327 ha cu trifoliene, 30 ha cu borceag masă verde și 10 ha cu porumb siloz. Avem, totodată 100 de ha de finețe naturale și 176 ha de pășuni naturale pentru baza furajeră. In tehnologia culturii plantelor furajere însă pe primul plan stă asigurarea cu furaje suculente. De aceea și în anul acesta vom asigura pentru stabulația următoare circa 1050 tone siloz, din borceag, porumb și diferite ierburi. In îngrășarea tineretului taurin vom folosi cu succes, de altfel ca și pînă acum, prepararea furajelor grosiere cu adaus de uree și melasă. — Vă rugăm să relatați pe scurt principalele sarcini în producția animală și eventual, primele realizări de la înființarea fermei. — In privința sarcinilor de plan pe acest an, deși nu sunt de loc modeste, totuși am pornit de la ideea că pot și trebuie să fie realizate. Planul de lapte-marfă pe întreg anul este de 3240 hi, cu o producție medie de 2.109 t lapte de la fiecare vacă furajată. La carne total sarcina de plan este de 61,7 tone. Pe primele două luni față de planul de 356 hi am realizat 380 ha, iar la carne am depășit planul pe primele două luni cu o tonă. Desigur că pe linia creșterii continue a producției animaliere mai avem multe de făcut. Atenția noastră va fi îndreptată în mod deosebit spre asigurarea unei baze furajere îndestulătoare și a unei îngrijiri corespunzătoare. Recentele măsuri privind organizarea, normarea și retribuirea muncii în C.A.P. oferă largi posibilități de valorificare a resurselor existente și cointeresarea îngrijitorilor, iar ca urmare, creșterea producțiilor animaliere va fi simțită tot mai mult și în ferma zootehnică din Horoatul Crasnei. La C.A.P. Horoatul Crasnei FERMA ZOOTEHNICĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM .ECONOMICE Util schimb de experiență Ca urmare a Consfătuirii pe țară ce a avut loc la Brașov în cursul lunii februarie a.c. prvind cultura cartofului, la care au participat și specialiști din județul nostru, miercuri 18 martie s.c. s-a ținut la I.M.A. Surduc un util schimb de experiență legat de tehnologia culturii cartofului și a sfeclei de zahăr. Au participat inginerii șefi din cooperativele agricole de producție din județ și specialiști de la Direcția agricolă. Expunerile făcute de către inginer-doctor Severdi Francisc, inginer șef la C.A.P. Dragu, Vasile Cristea, inginer șef la C.A.P. Someș Odorhei, Ioan Abrudan, inginer șef la C.A.P. Zimbor, Vasile Deac, inginer șef la C.A.P. Surduz — participanți la consfătuirea de la Brașov — au fost urmărite cu atenție de asistență. Legat de extinderea și diversificarea lucrărilor de mecanizare la culturile amintite, au fost prezentate și recomandate participanților noi mașini și utilaje existente în dotarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. Instruirea viticultorilor Vineri 20 martie a.c. a avut loc la Casa agronomului din Șimleul Silvaniei instruirea brigadierilor viticoli din cooperativele agricole, privind executarea lucrărilor de primăvară în vie. Au fost făcute lucrări practice de tăieri la vița de vie în cadrul I.A.S. Șimleul Silvaniei la care au asistat specialiști de la Direcția agricolă și Stațiunea experimentală horticolă Cluj. (s. g.)