Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)
1970-02-21 / nr. 112
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Conferința județeană a sindicatelor Miercuri, 18 februarie a.c., în sala de ședințe a Casei orășenești de cultură din Zalău, s-au desfășurat lucrările Conferinței județene a sindicatelor. La lucrările conferinței au luat parte tovarășii LAUREAN TULAI, prim-secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, IOAN POPA și VASILE ȘPAN, secretari ai Comitetului județean de partid. Au participat, de asemenea, tovarășii: Gheorghe Călin, membru al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al secției organizatorice și Cezar Girescu, adjunct de șef de secție la Consiliul Central al U.G.S.R. După alegerea organelor de lucru ale conferinței, delegații au adoptat următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra activității Consiliului județean al sindicatelor de la constituirea sa și pînă în prezent. 2. Alegerea Consiliului județean al sindicatelor. Atît darea de seamă prezentată de tov. Anton Terșanschi, președintele Consiliului județean al sindicatelor, cit și participanții la discuții, au apreciat aportul adus de organele și organizațiile sindicale în mobilizarea oamenilor muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor, pentru crearea unor condiții mai bune de muncă, pentru îmbunătățirea și diversificarea activității cultural-educative de masă. Creșterea continuă a rolului și sarcinilor sindicatelor impune ca ele să-și îmbunătățească necontenit activitatea, să manifeste o prezență mai activă în viața economică și social-culturală a județului. Pornind de la aceste sarcini deosebite, tovarășii Victor Tulbure, Dumitru Iova, Traian Cionoc, Ștefan Ilieș, Ioan Dumitța, au insistat, îndeosebi, în cuvîntul lor asupra cauzelor care generează neajunsuri, asupra măsurilor ce se impun a fi luate pentru perfecționarea activității organizațiilor sindicale. S-a accentuat că unele dintre ele nu au luat măsuri eficiente pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne, folosirea forței de muncă, a utilajelor și mașinilor, ridicarea eficienței economice precum și pentru întărirea disciplinei în muncă. Numai așa se explică, de pildă, cazurile de indisciplină, folosirea insuficientă a timpului productiv, slaba organizare a producției și a muncii pe șantierele de construcții. Disciplina — acest element hotărîtor pentru creșterea productivității muncii — nu a constituit, pentru multe comitete sindicale, o preocupare permanentă. (Continuare în pag. a 4-a) m DIMINEAȚA, NU LA AMIAZA! • CINE SE SCOALĂ DEVREME, AJUNGE DEPARTE! • DUPĂ SEMNALUL DE ÎNCEPERE A LUCRULUI, CUNOAȘTEM... INTIRZIAȚII • CINE SI CUM FACE PONTAJUL? • TIMPII NEPRODUCTIVI COTE INADMISIBILE LA • BREȘE SERIOASE IN ORGANIZAREA PRODUCȚIEI • MĂSURI CE AȘTEAPTĂ APLICAREA PășInd spre locul de muncă lăsăm în urmă orice gînd, ne concentrăm să realizăm azi mai mult, mai bine decît ieri, tindem să fundamentăm succesele de mîine ... Disciplina în producție, realizările în muncă pornesc și de la respectarea unei cerințe elementare: prezența la serviciu înaintea limitei orei stabilite. Se respectă această cerință de către toți salariații? Marea majoritate a muncitorilor, maiștrilor, inginerilor și tehnicienilor se încadrează în această disciplină. Alții... alții, cum vom vedea în rîndurile ce urmează nesocotesc semnalul de începere a zilei de muncă, obligativitatea prezenței în timpul util la locul de producție. Atelierul mecanic aparținînd I.I.L. „Steaua roșie“. La ora 6,30 primul interlocutor: sculerul Constantin Filip. Mai sînt, pînă la începerea lucrului, 25 de minute și totuși ni se pare grăbit. — Sunt sculer și lucrez la prese — ne informează dînsul. La ora 7, presele trebuie să fie în funcțiune, deci este necesar să le pregătesc pentru producție. De aceea vin întotdeauna mai devreme la serviciu... împreună, la aceeași oră, au venit și muncitorii Alexandru Szabó, Petru Mateiuț și Ștefan Bicali. Cu ultimul am avut un scurt dialog: — Mereu așa devreme? — Da. De fiecare dată, cu o zi înainte, stabilim, împreună cu maistrul Resler Wilhelm, programul de a doua (Continuare in pag. a 3-a) M. TEODORU RAID-ANCHETA c›£ Liceul din Zalău. Preludiu la bacalaureat Foto F. DINU Cum aplicăm noile măsuri privind normarea si retribuirea muncii in C.A.P. INTERVIU CU TOVARĂȘUL VICTOR HALMAJAN, CONSILIER I LA DIRECȚIA ORGANIZĂRII ȘI PROFILĂRII PRODUCȚIEI DIN MINISTERUL AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII — Hotărîrea Plenarei Consiliului Uniunii Naționale a C.A.P. din 22—23 decembrie 1969, care cuprinde măsuri concrete de perfecționare a organizării producției, normării și retribuirii muncii, a creat premisele sporirii cointeresării materiale a membrilor cooperatori. Pentru a delimita caracteristicile noilor măsuri cu privire la normarea și retribuirea muncii în cooperativele agricole, vă rugăm să ne spuneți în ce constă deosebirea dintre vechiul sistem bazat pe zile-muncă și actuala formă de normare și retribuire a muncii? — Ziua-muncă a fost o unitate convențională cu dublă funcțiune: de măsurare a volumului de muncă și de retribuire a muncii. Astfel, normele de muncă erau evaluate în zile-muncă, iar cooperatorii erau retribuiți în decursul anului tot pe baza zilelor-muncă. In lumina noilor instrucțiuni volumul muncii executat de cooperatori este exprimat în norme de muncă. Prin norma de muncă se înțelege volumul de muncă ce-l poate efectua un executant (n. n. cooperator sau o formație de muncă) apt de muncă, în timp de 10 ore. Exemplu: La cositul manual la fînețele naturale, norma este de 0,35 ha. Interviu realizat de Simion GIIGUȚA (Continuare în pag. a 2-a) mm 6 MARTIE 1970 Un sfert de veac de guvernare democratică (II) Eșuarea încercărilor lui Rădescu de a folosi armata împotriva poporului, creșterea continuă a avîntului revoluționar al maselor împotriva reacțiunii au determinat adîncirea contradicțiilor din rîndul „partidelor istorice“, contradicții pe care P.C.R. le-a folosit in interesul revoluției. Numeroase organizații ale P.N.Ț. și P.N.L. au părăsit aceste partide și au aderat la F.N.D. In condițiile creșterii luptei împotriva reacțiunii, a slăbirii și descompunerii partidelor burghezo-moșierești conduse de Maniu și Brătianu, forțele democratice și-au asigurat colaborarea cu gruparea burghezo-liberală condusă de Tătărăscu. Prin colaborarea cu această parte a burgheziei, P.C.R. a asigurat folosirea unor rezerve indirecte ale revoluției în scopul izolării și zdrobirii principalelor forțe ale reacțiunii și a înfăptuirii sarcinilor cerute de masele populare. Activînd în condiții noi de legalitate, P.C.R. a pus bazele sindicatelor unice, a organizat activitatea în rîndul tineretului, femeilor și intelectualității. In asemenea condiții, partidul comunist s-a bucurat de o influență tot mai mare, i-a crescut autoritatea în rîndul maselor, devenind principala forță politică a țării. Dovedindu-și în mod strălucit capacitatea politică și organizatorică, P.C.R. a organizat și condus în continuare lupta maselor populare, care a luat proporții fără precedent. In decada a treia a lunii februarie, în întreaga țară au avut loc puternice demonstrații pentru un guvern al F.N.D. In București, Timișoara, Craiova, Bacău, Brașov, Galați, Ploiești, Sfîntu Gheorghe, Caracal și în alte orașe au avut loc demonstrații la care au participat între 12.000 și 600.000 de oameni. Semnificative pentru evidențierea spiritului revoluționar al maselor sunt Bogdan GRIGORESCU (Continuare în pag. a 4-a) ÎN ACEST NUMĂR: • rezervele se aflA in întreprindere, (pag. 3), DUCTIV UTILIZAT CU EFICIENȚA (pag. 3), • UNDE NE SUNT BRIGĂZILE? (pag. 5), LETON (pag. 7), • CE REPREZINTĂ NOTA DIN CARNETUL COPILULUI DV.? (pag. • INTERNAȚIONAL-TELEX (pag. 11), • SPORT (pag. 12), • POTENȚIALUL PROI ADIO, NAȘULE — FOI 8), • MAGAZIN, (pag. 9),