Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-05-28 / nr. 51

Anul I, No. 2 51. Această sonc­esă de ouă pe săptămănă GUMEA mi făcea. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, pe trei luni 28 lei.­­Abonamen­­tul se face în Iași la Institutul Albinei­ Române, și 1 ° librerica D. Dimitrie Haretu, ulița mare, No. 282, pe la ținuturi la D. D. Comisionari. Înființările căte 1 leu răn­­dul.­ ­ N N - - - - fousii Joi 28 Mai 1859. ; à) -­­- - - - on ca - N - - Cette Sazette paraît ceux fois] par scnaire, Lr nd et Jeu-; di. Prix de l'abonnement par an, 3 ducats, y compris le port; par trimestre, 28 piastres. On s'a­­bonne, à Iassu, à l'administration de l'Abeille Roumaine et à la li­­brairie de D. Harète. Grande Ruc No. 282; dans les districts, chez MM. les Commissionnaires. Rghih d'insegtion, 1 riastge rag (ligne. - PEBICTR popșcă.ii De la trecerea Austrienilor peste Ticino în 29 mi 30 Auplaie, pănă la 31 Maiu ni­­mică nu se tămplasă de serios crunta bătălie de la Montebelo. Precum e cunoscut Austrienii se înaintisă cu a lor ari­pă dreaptă de la Sesica, încăt cuprinsăse pe scurtu timpu sub poalele Alpilor, Biela și Ivreea pe drumul de ferit de Torino, din care unii propuneau că aveau scopu a face un atac chiar asupra Capitaliei. Însă asta nu era planul Austrienilor, deși înr­urirea mo­­rală ar fi fost mare, dar înundările urmate în dosul lor, ar fi espus armiea, mai ales că puterea Franceză se afla concentrată aproape de Po, unde puntea de Vacanțța se afla puternic întărită. Cu căt Francezii sporelu An număr în a lor poziție neataca­­bilă, cu atăta mai mult Giulai concentra a sa armie provocănd pe inimici la luptă, din care au de la Montebelo. belul în sus la Lesiea, unde Regele Vitorio cu sporii s'au luptat la Palestro. N­irea a mai multor ofițeri superiori Fran­­țezi și a multor soldați, carii au căzut ca privii în mănile trupelor austriene. Pre­­cum se vorbește, în Boemiea, și vor fi internați HEPMANIEA. „Jurnalul de Dresda” din 31 Mai publică te­stul declarațiilor, ce au dat Bavariea și Sacsonica în cea de pe urmă seanță con­­federală, și asigură, că acele s'ar fi pri­­a­­dăogănd, că tractațiile pentru agiungerea la înțelegere între Austriea și Prusiea pen­­tru interesele Germaniei au făcut în dzilele din urmă progresuri bucurătoare, au produs o dorită De la Berlinu încredințează cum că tra­­tațiea între Prusiea și Austriea mijlocită de Generalul Wilkisen Se­dzice pe Franțier, armiea de observație germană se va concentra (în­năuntrul Germaniei). La Darmstad au so­­sit mirea de la Viena că Imperatorul Aus­­triei având în privire purtarea cea bravă care prințul de Hesa (cumnatul Imperato­­rului Rusiei) au arătat la bătăliea de la Montebelo l'au înaintat la rangu de Gene­­ral- Leu­enant și eau dat regimentul al 6 de infanterie, ce purta pănă acum numele Ba­­nului Selacici. P.S.A. Seanța secretă a deputaților poliției din 28 Mai au fost foarte vie, și este în pru­­­rătot­virea obiectului de interes obștesc, a obiectelor din ea cu cheltueala poliției. A­ aproape de 100,000 taleri, fiind­că servitorul lui Humbold numit Sai­­pentru biblioteca lăsată lui, 25,009 taleri, observări scrise cu însuși măna răposata­­concentrare va urma lăngă Erfurt. „Scrisoarea me de alaltaieri, făcea să presimțiți o curăndă concentrare a unui cor­­pos de armie Prusiean. Dupre acele ce se aud vorbindusă prin circurile militare, astă Întru­­nirea unor corpusuri de trupe însămnătoare prin înpregiurimea acestei poliție, fără să aibă aerul unei provocații, va înfățoșa mari avantage militare, căci, despre acea parte se poate transporta în chipul cel mai grabnic trupe asupra vre­unui punt de pe te­­ritorul federal, dacă ar a­junge să fie a­­menințat. Interese naționale Germane. „Prusiea este cea întăi d­intre marile pu­­teri încă neîncurcate în rezbel, carea au declarat vederat în fața Europei, că: Pe lăngă aceste, ar rezulta din o asă­­mire măsură, că Prusiea au rezolat să re­­alizeze inițiativa ce ea au reclamag o pentru toate aceste ce privește operarea ziațelor menținerea bazelor statului le­­gal și a echilibruli Europei, va hotări despre pozițiea ce o va lua în privirea evenementelor. urmat acea Franțezii însă went punct armiea aliează mișcări ai nevoit cea puternică a Austrienilor, sercinănd cilul și depeșă, cisi vă. dhea­pera pe Garibaldi pe flancul Austrienilor, încruntată, ne Austrieni Aceste doă a retrece­re­­despre A3 TRGICA­­ au afară de în privire poziție a mutat­res­­să fie de­­Din au luat ofenzieva, se aștepta și istu în­­a v­­a trece în Lombar­­pintre munți, unde nu a accepta la Magenta bătăliea cea care nu au înștiințat o și a ceriea urmare are­­ mit în sensul prevenirei cătră Prusiea, înțălegere. voca că spre a nu pre­­la Erfurt De la Verona anunță din 23 a curg. so­­­vestiea era despre cumpărarea casei, în care au locuit ceste ar costa fort, pretinde Alecsandru de Humbold și și aceasta pentru multele lui pe mașgini. Gareta de Elberfeld cu data scrie de la Berlin următoarele:­­ din 28 Mai LOMBARDIE A. Și Teatrul de rezbelu. (urmare). Capitala Lombardiei este Milano, latinește Mediolanum așezată pe un pesti, cu 190,000 locuitori, și este rezidența Ruțe­ Regelui, ales acea il­ Corso, Măreață peață a castelului cu 10,000 arbori, înce­ut de Napoleon II complectat sub domniea Austrienilor. A­u deschis­ încăpători pentru 30,000 spectatori vrednic de observat sănt: Catedrala numită Domo, din cele mai frumoase edificii gotice, palatul Bre­­ra cu observatoriu astronomic, biblioteci cu 15,000 manuscripte galerii de ta­­bloane, statui, teatru de la Scala din cele mai mari și frumoase­­ a Plaliei. Dupre numele de Milan, ce chema în cheia teritoriul ei care de la 1257 ce guverna de șefi naționali precum familiile de Tore, Visconti, Sforța după aleea de la 1500 păn la 1535 de prinți străini a Franției, și apoi, de fa­­milii Austro-Spaniole pănă la 1801, cănd Lombardie a fu prefăcută în repu­­blică Cisalpină și apoi în rigat d'Italica, de rege cu corona de feru. Napoleon I coronănduse însuși După Milano cuprinde un post însemnat Pincenza (Bloisanse) a ducatului de Parma, pe malul stăng a fiului flo, cu 30,000 locuitori, ce deosebește prin palaturi mărețe mi­strate, biserici, colegii, alte s'au dat bătăliea înainte de He. între Romani și Cartaginezi, iar la 1746 o mare bătălie în­­tre Austro-Sardzi și Franco-Spanioli în care iști din urmă de tot s'au în­­vinsu. Din cetățile cele mai tari a Italiei este Mantova, așezată între molaști­­i ei­poziție și arta fortificațiilor fa cu Mantova una din cele mai puternice cetăți a Europei, ea numără 30.000 locuitori afară de căteva capodopere de arhitectură precum palatul Între peate să admiră acea a lui După bătăliea de Filini, unde la 42 ts înaintea lui He.) republicanii construit de Giulio Romano, Romei Brutus și Casius au perdut bătăliea în contra lui Octavius, ce să făcu apoi Imperator; teritorul de Mantova s'au confiscat spre a fi împăr­­țit între soldații imperiali, Bi­­giile fiind Mantovan și proprietari de mo­­șii mi elu dispoet de a Da moștenire, s'au vădzut nevoit a emigra la Ro­­ma unde prin a sale compuneri poetice au meritat titlu de Prințu­l Poeți­­lor. Mantova cu teritoriul ei fu declarată Ducata, după stingerea familiei. Gonzaga 1708 ea s'au posedat de Austriea. Francezii o luară la 1701, dar peste 6 ani o reluară Austrienii. Bonaparte după un asediu îndelungat au luat la 1797 Mantova comendată de Wurmeer. Ea făcea pănă la 1814 par­­te a Regatului Italiei, de atunce se posedează ear de Austriea. f . Peschiera cetate ne lacul Gerla din care est riul Mincio, cu tori ape un portu­rii fortificații puternice, în cursul resbelului și a lui Napoleon, astă cetate fu deseori luată și reluată de Austrieni, la 2171 (Va urma). NO ACMĂNIIII ---s-ui­ 1­­598-- -­­ nile riului Mincio. Strate frumoase mai garnizonă. Arce ce află arca de triumfu pumni Te, Un circ­­ tea- Virgilu. CUMNM.MM. RP CRT 100 locul­­revoluției de Francezi și

Next