Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-05-28 / nr. 51
Anul I, No. 2 51. Această soncesă de ouă pe săptămănă GUMEA mi făcea. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, pe trei luni 28 lei.Abonamentul se face în Iași la Institutul Albinei Române, și 1 ° librerica D. Dimitrie Haretu, ulița mare, No. 282, pe la ținuturi la D. D. Comisionari. Înființările căte 1 leu răndul. N N - - - - fousii Joi 28 Mai 1859. ; à) -- - - - on ca - N - - Cette Sazette paraît ceux fois] par scnaire, Lr nd et Jeu-; di. Prix de l'abonnement par an, 3 ducats, y compris le port; par trimestre, 28 piastres. On s'abonne, à Iassu, à l'administration de l'Abeille Roumaine et à la librairie de D. Harète. Grande Ruc No. 282; dans les districts, chez MM. les Commissionnaires. Rghih d'insegtion, 1 riastge rag (ligne. - PEBICTR popșcă.ii De la trecerea Austrienilor peste Ticino în 29 mi 30 Auplaie, pănă la 31 Maiu nimică nu se tămplasă de serios crunta bătălie de la Montebelo. Precum e cunoscut Austrienii se înaintisă cu a lor aripă dreaptă de la Sesica, încăt cuprinsăse pe scurtu timpu sub poalele Alpilor, Biela și Ivreea pe drumul de ferit de Torino, din care unii propuneau că aveau scopu a face un atac chiar asupra Capitaliei. Însă asta nu era planul Austrienilor, deși înrurirea morală ar fi fost mare, dar înundările urmate în dosul lor, ar fi espus armiea, mai ales că puterea Franceză se afla concentrată aproape de Po, unde puntea de Vacanțța se afla puternic întărită. Cu căt Francezii sporelu An număr în a lor poziție neatacabilă, cu atăta mai mult Giulai concentra a sa armie provocănd pe inimici la luptă, din care au de la Montebelo. belul în sus la Lesiea, unde Regele Vitorio cu sporii s'au luptat la Palestro. Nirea a mai multor ofițeri superiori Franțezi și a multor soldați, carii au căzut ca privii în mănile trupelor austriene. Precum se vorbește, în Boemiea, și vor fi internați HEPMANIEA. „Jurnalul de Dresda” din 31 Mai publică testul declarațiilor, ce au dat Bavariea și Sacsonica în cea de pe urmă seanță confederală, și asigură, că acele s'ar fi priadăogănd, că tractațiile pentru agiungerea la înțelegere între Austriea și Prusiea pentru interesele Germaniei au făcut în dzilele din urmă progresuri bucurătoare, au produs o dorită De la Berlinu încredințează cum că tratațiea între Prusiea și Austriea mijlocită de Generalul Wilkisen Sedzice pe Franțier, armiea de observație germană se va concentra (înnăuntrul Germaniei). La Darmstad au sosit mirea de la Viena că Imperatorul Austriei având în privire purtarea cea bravă care prințul de Hesa (cumnatul Imperatorului Rusiei) au arătat la bătăliea de la Montebelo l'au înaintat la rangu de General- Leuenant și eau dat regimentul al 6 de infanterie, ce purta pănă acum numele Banului Selacici. P.S.A. Seanța secretă a deputaților poliției din 28 Mai au fost foarte vie, și este în prurătotvirea obiectului de interes obștesc, a obiectelor din ea cu cheltueala poliției. A aproape de 100,000 taleri, fiindcă servitorul lui Humbold numit Saipentru biblioteca lăsată lui, 25,009 taleri, observări scrise cu însuși măna răposataconcentrare va urma lăngă Erfurt. „Scrisoarea me de alaltaieri, făcea să presimțiți o curăndă concentrare a unui corpos de armie Prusiean. Dupre acele ce se aud vorbindusă prin circurile militare, astă Întrunirea unor corpusuri de trupe însămnătoare prin înpregiurimea acestei poliție, fără să aibă aerul unei provocații, va înfățoșa mari avantage militare, căci, despre acea parte se poate transporta în chipul cel mai grabnic trupe asupra vreunui punt de pe teritorul federal, dacă ar ajunge să fie amenințat. Interese naționale Germane. „Prusiea este cea întăi dintre marile puteri încă neîncurcate în rezbel, carea au declarat vederat în fața Europei, că: Pe lăngă aceste, ar rezulta din o asămire măsură, că Prusiea au rezolat să realizeze inițiativa ce ea au reclamag o pentru toate aceste ce privește operarea ziațelor menținerea bazelor statului legal și a echilibruli Europei, va hotări despre pozițiea ce o va lua în privirea evenementelor. urmat acea Franțezii însă went punct armiea aliează mișcări ai nevoit cea puternică a Austrienilor, sercinănd cilul și depeșă, cisi vă. dheapera pe Garibaldi pe flancul Austrienilor, încruntată, ne Austrieni Aceste doă a retreceredespre A3 TRGICA au afară de în privire poziție a mutatressă fie deDin au luat ofenzieva, se aștepta și istu îna va trece în Lombarpintre munți, unde nu a accepta la Magenta bătăliea cea care nu au înștiințat o și a ceriea urmare are mit în sensul prevenirei cătră Prusiea, înțălegere. voca că spre a nu prela Erfurt De la Verona anunță din 23 a curg. sovestiea era despre cumpărarea casei, în care au locuit ceste ar costa fort, pretinde Alecsandru de Humbold și și aceasta pentru multele lui pe mașgini. Gareta de Elberfeld cu data scrie de la Berlin următoarele: din 28 Mai LOMBARDIE A. Și Teatrul de rezbelu. (urmare). Capitala Lombardiei este Milano, latinește Mediolanum așezată pe un pesti, cu 190,000 locuitori, și este rezidența Ruțe Regelui, ales acea il Corso, Măreață peață a castelului cu 10,000 arbori, înceut de Napoleon II complectat sub domniea Austrienilor. Au deschis încăpători pentru 30,000 spectatori vrednic de observat sănt: Catedrala numită Domo, din cele mai frumoase edificii gotice, palatul Brera cu observatoriu astronomic, biblioteci cu 15,000 manuscripte galerii de tabloane, statui, teatru de la Scala din cele mai mari și frumoase a Plaliei. Dupre numele de Milan, ce chema în cheia teritoriul ei care de la 1257 ce guverna de șefi naționali precum familiile de Tore, Visconti, Sforța după aleea de la 1500 păn la 1535 de prinți străini a Franției, și apoi, de familii Austro-Spaniole pănă la 1801, cănd Lombardie a fu prefăcută în republică Cisalpină și apoi în rigat d'Italica, de rege cu corona de feru. Napoleon I coronănduse însuși După Milano cuprinde un post însemnat Pincenza (Bloisanse) a ducatului de Parma, pe malul stăng a fiului flo, cu 30,000 locuitori, ce deosebește prin palaturi mărețe mistrate, biserici, colegii, alte s'au dat bătăliea înainte de He. între Romani și Cartaginezi, iar la 1746 o mare bătălie între Austro-Sardzi și Franco-Spanioli în care iști din urmă de tot s'au învinsu. Din cetățile cele mai tari a Italiei este Mantova, așezată între molaștii eipoziție și arta fortificațiilor fa cu Mantova una din cele mai puternice cetăți a Europei, ea numără 30.000 locuitori afară de căteva capodopere de arhitectură precum palatul Între peate să admiră acea a lui După bătăliea de Filini, unde la 42 ts înaintea lui He.) republicanii construit de Giulio Romano, Romei Brutus și Casius au perdut bătăliea în contra lui Octavius, ce să făcu apoi Imperator; teritorul de Mantova s'au confiscat spre a fi împărțit între soldații imperiali, Bigiile fiind Mantovan și proprietari de moșii mi elu dispoet de a Da moștenire, s'au vădzut nevoit a emigra la Roma unde prin a sale compuneri poetice au meritat titlu de Prințul Poeților. Mantova cu teritoriul ei fu declarată Ducata, după stingerea familiei. Gonzaga 1708 ea s'au posedat de Austriea. Francezii o luară la 1701, dar peste 6 ani o reluară Austrienii. Bonaparte după un asediu îndelungat au luat la 1797 Mantova comendată de Wurmeer. Ea făcea pănă la 1814 parte a Regatului Italiei, de atunce se posedează ear de Austriea. f . Peschiera cetate ne lacul Gerla din care est riul Mincio, cu tori ape un porturii fortificații puternice, în cursul resbelului și a lui Napoleon, astă cetate fu deseori luată și reluată de Austrieni, la 2171 (Va urma). NO ACMĂNIIII ---s-ui 1598-- - nile riului Mincio. Strate frumoase mai garnizonă. Arce ce află arca de triumfu pumni Te, Un circ tea- Virgilu. CUMNM.MM. RP CRT 100 loculrevoluției de Francezi și