Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-09-17 / nr. 83

A­nul 1 ; II Re -­fe (Această sonc­esă de două ori ne săptămănă umea și Poe a. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, pe trei luni 28 lei.­­Abonamen­­tul se face în Iași la Institutul Albinei-Romăne, și le librerica D. Dimitrie Haretu, ulița mare, No. 282, pe la ținuturi la D. D. MM. les Commissionnaires. Înființările căte 1 leu Comisionari- duj. răn- Goae Rolitica si Ștegaga A & =. Zassi Joi 17 Septemorie 1859. - - - = rs - „Curieriul Principatelor unite­” din 10 Septem­­vrie, publică din Monitoriul de București de la 4 mi 7 Septemvrie următoarele orănduiri cu oficiurile Mărirei Sale: „Domnul Nicolai Crețulescu Ministru Secretar de Stat la Departamen­­tul din Năuntru este numit prezident al Consiliului de Miniștri, în urma de­­misiei dată de D. Constantin Alecsandru Crețulescu. D. Ioan Cantacuzino, Ministru Secretar de Stat la tiției, este însărcinat cu integimul Ministeriului Cultelor și Instruc­țiunei publice, în locul D-lui C. A. Crețulescu. Domnescul Adjutant și ajutoru al Șefului oștirei, Colonelul Dimitrie Crețulescu, ce numește în postul de Prefect al Poliției Capitaliei. BULETINUL OFICIAL a MOLDOVEI publică următoarele: Principatele­ Unite. Comitetul Canstap al Moldovei C. Dr. Aghenție prin Nota supt No. 11870, înștiințază că în urmarea notei ce au priimit de la Guvernul Transilvaniei din 11 Septemvrie No. 1705, că în înțălegire cu acel a Bucovinei s'au statornicit germinul carantinei de 20 dzile și pe liniea graniții Transilvaniei, pentru vitele ce ar urma a să importa din Moldova, să publică această regularisire spre obșteasca știință. (subscris) L. Catargiu, G. Adrian, Bp. Cihac. Șef Biuroului A. Brăescu. Biuroul a P. No. 1662, în 14 Septemvrie 1859. Fapta următoare mărturisește bărbățiea și virtutea e­straordinară a unui omu de 70 ani, care s'au tămplat în ținutul Neamțu, și s'au raportuitu de sub-prefectul. Hoțul Gheorghi Aron, care urma a șase fapte rele împreună cu alții șep­­te­ iiși companioni, au mers noaptea 13 spre 14 la săhăstriea Secul, au bă­­tut foarte rău și au prădat pe monahul Mihail. Pe la mediul nopții sosind apoi în munții Sascuta la o piuă, au apiic și au bătut ne Pioarul Ion Oltea­­nul cu scop ai stoarce banii. Acesta făcăndu-se a căuta parale, să înarmă cu un cuțitu, se aruncă în mediul hoților răni de moarte pe șeful lor și pe Toader Mac­ovoi, Vasili Koxokaps și pe Toader Latiș. Capu hoțul au mi murit pe locul­eară cealalți trei, între care fiul măntănduse de furiea moșneagului au fugit, îmormăntat, iar pe acii trii sub prefectul giudecați dupre legi. Departamentul Jus- capul hoțului înspăi- A doua dzi capul hoțului s'au sau dus la închisoare spre a fi - No. 83. Rue Cette Sazette paraît deux fois par semaine, L'an d'à et Je u­­dei. Prix de l'abonnement par an, 3 ducats, y compris le port: par trimestre, 28 piastres. On s'a­­bonne, à Iasug, à l'administration de l’Abeille Roumaine et à la li­­brairie de D. Harète, Grande No. 282; dans les districts, chez Prix d'insegtion, ligne. 1 piastre par & 4a58). Le Courrier des Principautés-Unies en date du 10 Sept. publie d'après le Moniteur de Bucarest du 4 et 7 Srri. les nominations officielles de 8. A. 8: Mr. Nicolas Kretzoulesco, Ministre Secrétaire d'Etat au Département de l'Intérieur, est nommé president du Conseil des Ministres, à la suite de la de­­mission de Mr. A. Kretzoulesco. M. Jean Santaspzene, Ministre Secrétaire d'Etat au Département de Justice, est chargé par intérim du Ministère des Cultes et de l'instruction publique, en remplacement de Mr: A. Eghetzoșessop. L'Aide-de-Camp Princier et adjoint du Chef de l'armée, Colonel Demètre Kretzoulesco, est nommé Préfet de police de la Capitale. LE BULLETIN OFFICIEL de MOLDAVIE publie : Principautés- Unies Comtté Sanitaire de Moldavie. L'agence Impériale et Royale, par Note sous No, 11870, vient d'informer qu'en suite de la Note qu'elle a reçue du Gouvernement de Transylvanie en dâte du 11 Septembre No. 1705, portant, qu'après entente avec celui de Buco­­vine, on à fixé a 20 jours, aussi pour la ligne de la frontière de Transylvanie, le terme de la quarantaine des bestiaux qui s’exporteraient de la Moldavie, elle invite par conséquent à porter cette disposition à la connaissance publique. (signés) L. Catargi, G. Adrian, T. Szinac. Le Chef du Bureau A. Braïescou. Bureau P-e. No. 1662, le 14 Septembre 1859. Le fait suivant qui témoigne du courage et de la vigucur extraordinaires d'un homme âgé de 70 aps, vient d’avoir lieu dans le district Voici le résumé du rapport du sous-préfet de ce district ; Le brigand Georges Aron, qui continuait d'exercer ses méfaits avec sept autres compagnons, s'etait rendu dans la nuit du 13 au 14 Août à l'hermitage de Sékou; il y maltraita dangereusement et pilla le moine Minaii. suite à minuit dans les montagnes de Sescouta à Arrivé en­­une foulerie à draps, la bande maltgaita le foulon, nommé Ioan Olteano, pour lui extorquer de l'argent. ci sous prétexte d'en chercher, s'agma furtivement les brigands, blessa mortellement le chef, Celui­­d'un couteau, se jeta sur de même que les nommés Toader Maceroï, Vassili Cojocar, Toader Latich. Georges Aron expira sur le champ et les autres trois, parmi lesquels se trouvait aussi le fils même du 6. Aron, effrayés de la force du vieillard, prirent la fuite. Le lendemain le chef des brigands fut enterré, et les trois blessés que l'on aggeata bientôt, furent conduits par le de Niamtzo. Nat FCDEV.LNID. — 093 (5) € 60e - FKONOMIA TOJITIKE. Economiea dupre al său nume grecesc, trata în timpul antic numai despre administrațiea casnică, mai în urmă și socială, adecă despre avutul publicu și arta al administra, în consu­­în numărătoare. Mirabo, ce modu se formează învățind avuțiile, se împartu și se­mează. Știința economiei politice cu temeiu s'au format de trei seculi, Sully minis­­trul lui Xepi IV, au fost cel înmbăiți care au tratat acest sugetu, legănd știința mai cu samă cu chestiile comerciale și finanțiale, prin care să sporească în a țară banii Mai în urmă Conpdilac, Rainal și au pus pămăntul ca temeiul economiei, considerănd agricultura ca săntăna tuturor înavuțirilor. Renumitul Englez Adam Smit, prin a ai: „Cesnogenes sur la nature et les causes de la richesse des nations“ statornicește: că oste­­ neala (travail) opi de pe feliu ap fi: agricultură, comerțu s­au industrie sunt adevărata făntănă a averilor. După aceea Marius, Sei, Mac-Culoc, Sis­­mondi, Rossi, Blanci, Sevalie au adus în dzilele noastre știința economiei politice la înalt gradu. Cu toate aceste economistii încă nu s'au înțeles asupra libertăței preschimbărilor și asupra rolului ce se cuvine să gioace capi­­talurile, între care, ca cel fondamental, se cuvine a se număra ideile în­­țelepciunei și gradul culturei unui popor. Spre­­ ce îngriji morala este îndatorirea statului, un domnitoru de acest avut care să înșală întru­s­­tează astă cvestie, în Franțiea­nuarul economiei politice. Economiea politică . „ cum este acel a Romăniei, care disvoltarea resurselor o re­­guleze dupre niște principii practicabili în astă țară, o asemene privire, spre o idee despre astă minuni publică priu un ecstractu care N­ au împărtășit un benevol colaboratoru. astă știință cuprindea economiea politică ceasta, lucrează în contra cugetului, rimei. Prelăngă multe scrieri periodice fi « a­c­este­a­a a giudețului contimpuranilor cveștie prin care în toate da cetitorilor, și a să publică un jurnal special, întitulat: vitală pentru un Statu, mai sale trebuie să viito­­țerile să tră­­An­­ales pre­­Proprietateai le îngăi adevăruri, să ște­ție ce Traducere din EKONOMIE POLITICEĂ LEON FOȘE. fi pretutindene însămnată, dritul de litică, cercetănd prințipurile, ce prezidează, bogățiilor, aceeași tăcere asupra acestei mari cveștie. ăși închipuește rezistența tul său de purcedere, proprietatea, că au urmat de versal, ca necesitate a ordinului civil minești, fără vre­a Și care e priimită, o cugetare de a fi discutată. Economiei. Cet­ți­ne părinții doctrinei pr­oprietate la formarea și la împărțirea proprietăței, de unde pentru această ii păzesc de o Economie s­au arată de la începutul couiersei pop­po­­și urzit pri­­știință este unul din ce­­­i ce se gă­­cu o marcă priimită uni­­și a naturei o­­potrivă tot mai Șeful și praclul fisiocraților,

Next