Patria, februarie 1920 (Anul 2, nr. 21-45)
1920-02-21 / nr. 37
Patina 2. Cronica teatrală A cincecea reprezentați« la Teatrul Național Marți seara n’a jurat piesa Cărnii In a doua reprezentație ți ea a cincizeea dela deschiderea Teatrului National din Cluj Cn sforțări supreme, In lupte cu a t&tea neajunsuri, In luptă chiar cu indiferentieni ai autorităților contre, — ba uneori, ca în ultimul timp, în lupta cu ignoranța și demunța mai știi cărui vântură-artă, cocoțat în fruntea artelor, — Teatrul Național a ajuns la a docizecea refrenentate, fiind dramul larg al triumfului artei românești Pe din viitor. La primul centenar de reprezentație, avem stîntem câteva observații pentru toate fi «ele. Mai intăm asupra publicului nostru. Avem incă un public care ți moe românean numai după starea civilă, dar care de fapt trăiește cu gîndul la Budapesta și cu pasul în teatru maghiar. Acest public, vrednic de compătimirea României mari, era cel mai mare dușman al teatrului românesc, când însă mai reduce La teatrul Ungaresc pentru a afta după jocul actorițelor și actorilor evrei, imbricați în haina slănitei și a pustei maghiare Public stupid, lipsit de sințul artei niorale, care trăiește din amintirea fostei stăpâniri și al cărui om a fost srPictic sa o presce pe Someș. Dar Teatrul Națonal, cu tot acest public maghiar zar sufletiștii, a înregiatrst o atente a ofebit din partea Româniior coaștorii. Admirația noastră se îndreaptă către ci ! O altă observație am fac-o asupra teatrului însoți. Până somn direcța a dat numai comedii și nici-o tragedie sau dramă, înfițișându sa ca un repertoriu incomplect. Este da datoria direcției să ia în repetție și una din dramele mari. Sa cuvine să o mințim cu ocazia acestei mici aniversări că artiștii care au cuprit simpatia publicului de la noi sunt Simnescu- Popa, Neamța Ottonel, Atanesescu, Ghiarisan și în ultimal timp Militescu-Brăila. Un program naval formidabil Londra. — America prepară un program de construcții nevale, care ar cuprinde șrass,r<sape supradreadnoegteri și zace încrucișătoare. In felul acesta marina da râsboi americană ar întrece pa a tuturor țărilor din lume. Di Ndti a fișat in camera italiană importante declarații. Ridicându-se împotriva acelora, care susțin că Italia n’a cișîgut nimic pe urma râsboiului, d-sa arată întâi scopul, pentru care Italia a intrat în răsboi și toace a câștigat din acest răsboi. „Paha a lusta totu’la Tratico și Trieste și e o greș», spunându-te, că n'am câștigat moșia și ei rubaiul ar fi pierdut pentru noi, dacă n’am obținut tot din ceea ce Rasia ar putea revendia tzi'. Trei diviziani au rămas încă nerespirite: aceea a Adriaticii, a Asiei minoo și a T irciei. Cea dintâi este strâns și intim legată de sentimentul italian, dar celelalte .două surorisa azi in rândul cei dintâi escooarta Paliei, la Asia-mică noi cu putem să privim o poziție interioară altor națiuni, și va iriba; ui, cerim, ca d,rn ana dintre națonelirti să nu fa cprimiU." Reveclod la Chestienica Adriaticei, dl N.Ui a iipus principile fundamentale ale pactului de la Londra, după care Isalia trebuie ca privitaaca Volisoa și să anexe la Dalmația, taeh orașul Fiume are că rămâne Creației Iulia se mai oblig', să consimtă o separare a Alozelieî nordice de ocaladisa, dasâ aliații ar prerii;da aceasta. Prin ații dae solemna și spontana a orașului Fame, n’a urcat o acul encalip. In urma câreia două poniții sunt poeti.le: una de drept, prin «pherrea pariului dela Loutra, alta da drepsit#, care ar urma să împace indimprecua cu evangheletul... „ifirarghelislu Matei*: Evarghelistol a Ieminiat coxideiL,i tu temneslă, U ține ridicat în Vizduh, iar privire» și-o ține hxă, apoi cerceiitoare, înt eleitoare, cittă pe smne, memeptil inspirației divine. Cu î gross, or oare nu iuaiaâ, privește !» M«t ©i, cu f*ța ea uiiiÂ, xâab’toate, cu brațele amândous, îi .»«se seme oprec»r; evarghelistul , ințesis talmi, minorat iș« plin b.t mâni stângă p>» s.oaiis efir.iî, repede iitoare filă după frrâ, na c mva ea pardă firul gândirii. Așacim e pictat evanghel stul acesta, seamănă foarte mult, cu evang hil sîul M^toi ai sculptorului Fr. Soak. .Evanghelistul Mircu în cal măi gânditor dat e toți evangheliștii. Torturat peri cu ds dealegarea cnei enigma, stânge a spatii și strânge cu putere brațul scaunului, mâna dreapta strânga ș;eriu putere toudeiai ce lumpa fl» tărții. Ochiul stâng, în adâncimea gîndirilor i se sinude puțin, !n s limbaíhiul drept se mâiește, ce luminsc ®^, iapodian țarba după adevărul m starion. Fruntea forte încrețită, cepul plecat, greoi, ii di aspecte! unei măre gânditor. Leul cu sripi, «igaa evanghelistului Msreu, își înfige ghiara Iu neset și urlă, pu când Evanghesul se ehinește, el sbuciuma și disludă cu ga»... Dealtminteri ți în haina evanghelicilor, se £ 3i<une tot tipul triandar noatru, atât de blajin, cuminte, giucitor și filosofi Tot pe catapitossioni, mii sunt 3 pictări de mica valoare aristică: Hristos, Sfânta Treime și Madona, pe care le voiu trata In cadrul unui einie* foileton, ce-i voia «orien »urând. A. Maior, Legătura între Ardeal și Bucovina Zarul .Glasul Bucovinei" pubțină următorul articol: Pentru a as repara greșeala comisă de stăpânirea austriacă în privința faptului, că a argist la cursul sutordiunii construirea noii linii de cale ferată Intra Bucovina și Adial, greșală care lovește des-dreptul și interese economice și strategice, direcțiunea de edificare din Bistrița a înaintat fiecărui deputat din România-Mare câte un memorand prin care se face apel să avizeze cât mai urgent creditul neoassr pentru contracția căii ferate Vatra-Dorca—Hva mică. Lucrările începute In timpul risboiului sunt asa de avansate, întâi dară ar fi credit în d aperație s’ar pitea relua lucrul îmedit și plenul de legătura Intre seste 2 provincii românești s ar resliaa Io timp de g ani. Acelsș memorand a fost înaintat la Bstrita și A. S. R Principelui Carol, cere a promis tot sprijinul său. Prin construirea acestei linii ferate s-ar lega partea nordică a României cu marile centre comerciale Odessa, Khw, Iași, Cernăuți, putându-sa facă trregrea directă dinspre aceste localități spre Budapesta și Viena pe teritorionka. Afară de aceasta, partea nordică a țării noastre ar fi hartă la spre sud cu Constanța, Brăila și Galați, iw în spiro nord cu Cho-Bovacia. Linia aceasta ar avea și o mare valoare strategică. Bucovina față de Ardeal B3 găsește ln «sera« Situație strategică, c ® și pe timpul Austro-Ungariei, fiind »manintati, ca și în trecut, In caz de invazie, să rămână dezpărțită de Ardeal. O mulțime de orașe ca Cluj, Dej. Năsăud, Bistrița, Bodea, Dorna ar avea perspectiva nuci de svoltări frumoase, dacă se va valorifica bogăția terenului prin această linie ferată, însemnătatea liniei Dorna—Iva Mică este prin urmare indiscutabilă. Rămână să vedem dacă etaiul va fi în stare să acorde creditul necesar care să urcă la suma de 40 de milioane de Iei. De toată chestiunea se interesează de aproape inginerii Fr. Schmied și Rudolf Pühringer ambii cocslieri tehnici In Direcțiunea de edificare din Bistrița. Proiectul de construcție sasiro-engaz s’a găsit numai In fragment El a fost revizuit și compus din nou dupa necesitațile intereselor românești și a și fost aprobat deja de Ministerul lucrurilor publice. Politica externă a Italiei teroselsilsene și Jugoslave, după ce o separa?use exactă Intre cela două riss e iragosibilă. După ce pomenește compromisul, cere s’a încercat în aceasta direcție, dl Nisi aásrg': .Nu sunt piedeci de neînvins, pentru că Italia și Jegorlivia să nu poată fi prietene. Jugoslavii trebuie să fie prietenii noștri și să-șă aibă dabașeurila lor la Adriptios.“ Cu privire la asigurarea păcii mondiale, dintti a spus: 4Karopa nași va restpăla un librdl decit prîrti'o singură eolaborare a învingătorilor și a tuvioșilor și printr’o pase, cum nu impune învinșilor condiții insuportibile • Dela comisiunea administrativă a județului La 11 Februarie a. c. s’a ținut in localitate, in sala mică a judițului, ședinii comisianei sd-ma‘strstiva a judițului, sub prez denția d >rarnui prefeot Simion Timaș. Șidința a a discris la era IO, participând aproape toți membrii. Primul raport Jonar i’a făcut domnul subprefect Dr Otavian Utopia, asuprs mersului lucrării: atât in centra cât și în pași. Prin raport «e constata că deși lipsește personalul trebuincios d.»radio insatrația merge bine. A fost îndrumet din partea ca misiunii administrativa na subprefeatul «â fie ca șef al aprovizionării pentru inseminaires da primăvară. Urmează raportul domnului prim medic, asupra sterei higieune d u jacist,astpra lunei Decemvrie și Ianuarie care arată că tutuHna comune s’au ivit boala iufeofo eentag-case cari au fost reprimate. In Cluj s’a uficist un inspiitorst și un laboratoriu igier,nod« aure sa fin © și județul. Prin ra,orii președintelui sediului O"fattidor se arata ca toata livretele da depuneri obligațiile de stat, au fost adusa de ls Budapest», care eu fost trimise acolo. Raportul revizorului școlar arată că In județ el a deschis mai multe școli dintre cere și uaile confesionale, bice Suțelea susținute de naționalități Raportul directorului de Baința încre arată oaia iuorg dările și condată că în Suia Ianuarie a incasat mai mult cu 959 min 650 da coroane to piuacs și anul 5re put luna 1 anuar. Bcp. Doctrina lui Monroe Washington* — Ranchica Sau Salvador a cerut 3fitl lor Unita ai-i ddimassá eu precizimo dootoria lui Monroe, ia felul ca America latină să știe, cari sunt drepturile sale, în gîz, când republicanii americani, ar adera la societatea națiunilor. Sî ește apoi ca un vin irderes în America rating, ieponsal, care va fi citt republice! Ban Srivater. „PATRIA" Scrieori parlamentare Dheut?a In jurul propagandei anarhice la snip — Lupta între democrații nouă și vechia partida — Raportul comisiei de anchetare — Dizolvarea C. D. înaintea Clubului parlamentar București. Actualul ministru de interne, dl Dr Lnpu a fost pe vremuri membru al partidului liberal. Iacă în timpul risboiului, cu alți prieteni de principii, a parisit partidul liberal când s’a convins că reforma agrară plănuită de liberali nu era cea mai favorabili intereselor păturii țarinești, și a înființat atunci așa numitul partid al muncii. Azi, dea, deși socialist, maeocaliet ,sui generis* mm B’a exprimat însuși într’o colântare ținută la Camera, e mmistml da interna în formațiunea ce se sprijină pe bloc. Dsa a fost aarzt în Cameră ca, nu bună Ințelegera cu partidul socialist, lasă să se facă toate cea mai prmejdioasa agitație cu caracter bolșevic, ți ce, constant, nu pune piederi anarhiei propagate de s ginții romunismului sovietic. Din partea partidului liberale’eu fdus aceleași acuze unui partd întreg din looe, celor țărimi », care agită între ț răni spunându le că o să li se dea pâmp irt mai mult decât cel vizat în legei, și fără plată. Cuvântările dlor Tatăl«sor, Mârzescu și a C. Cazan n pca in deplină lumină primejdiile ce ar urma pentru era noastră dintr’o astfel de propagandă la sate, arătând limpede ci poporul nostru nu poate fi nâtuit prin comenismul sovietici, și că la noi, într’o lume da țărani, n’ere nici o îndreptățire acceata agitație, cere poate fi susținută numai da dușmanii neamului și ai țârii. S’an ericat cât de antinațională e metoda aoialiștilor români cari încearcă sa cla tine credința la orice autoritate de stat. La ’nțeîge, Camera a aplaudat aceste teorii, cari cuprinde der erori atât de evidete. Dar erm ele erau în parte îndreptate impo’rive noilor partide democratice și nepecial a minstrului de interni, au pricinuit ședințe fcarte zgomote sau. Paridul țigănesc a respins ar sza că ar faca propagândi bolșevică la cate, susținând că nemnurmirile de uneia locuri provin dintr’o rea administrațio pe ea a partidiio politie ® vei him Boetino Po peate o jamitete de vesa, și insistând asupra bănuielii că, pemtru a face imposibilă activitea paramentului și a dirorid ti parlidele democratice. Înșiși liberalii tu *’or f ori de a provoca anume nemulțumiri la sate. U nianul de interne a declarat în repetite îâniori că, după rapoartele ce le are, la site e cea mai deplină liniște. Pri r a fi cât mai bine informat, a pus la siguranța generih a statului parl R. Voinescu, în local dlui Ghica, pentru că s’a convins că aceata din urmă avea prea etrâcsa legături cu partid ai liberal, clari. In ce-l privește pe d-s» personal decă e socialist, dar un socialist,«ui generist, c&ra până e&ni e intr'un guvern susținut de blocaj parlamentar nu poate avea și nici nu are altă politică decât pa aceea a blocului. D sa, deși socialist, e adânc convins că dacă chiar toata dinastiile vor putea că ica, dinastia noastră va trăi, fiindcă a dat cea muși stralucită dovadă de valoarea ei ca o prietină diserdinei, nici a anarhiei. De la la Iași s’a pus un ocna^t cu armata revoluționară rus», a baut o în interesul țârii, și numai după ce a consultat pe dl Iirga și guvernatibersl de leuci. N’are și n'a avut nici o lege tara cu bolșevicii ruși. Dar dar crede că rhestiunea propagandei bolșevice k sita e intentată de liberali pentru a discredita pmidiie demosratice. .Nu ds dca-ai roșa vă pasă d voastă, ci dectma^a albă din Cameră*, a spus d-sa în atât și al urnei vorbiri. De-o săptămână r si atârn astfel la lupta ce sa de Intre partidele vechi din Regat și cele nouă. In Cameră partidul național din Ardeal o ia centra. Deputații asistă în liniște la acest duel foarte instructiv pentru noi care n'am prea cunoscut prăpastia dintre partidele vechi și cele ceau din Regat- Cu cât din suita se lungește, ca fetăta palimne ies m* furtum a la saprakț&, sine conv.ugem pe zi ne trece ea o colaborare a lumii vechi cu cea nouă nu e na putință, și că noi n’an urmat dacât cel mai sin zis instinct politic căi ci ne am alăturat partidelor timre du vidh ui Rigat. fâe poate crn a,e*te t’aa oameni de talia celor din vechile partide, ao pca e ca încercarea de colaborare de azi a blocului să nu fie de lungă durată, se poate ca la eventuale unui alegri să triumfe vechile partide... Dar un luuru e cert; viitorul nu poate fi decât a lumii nouă, care va trebui să și spună cuvântat prin oameni cu adevărat noi. Piimuratarea de azi era dapravizat, că va putea să ee întețească și mai tare, vor fi Învinși și invingători și se prea poate ca intra mi dintâi să fie, pe o oipi, și tinera damoirelle remâneatoi. Dar viitorul nu poate fi deiâi al ei. încă înainta de vivanți ds Crăciun a fost aleasa o comisie de auriu tare dintre membrii pixtulului. național român, cu autorizația C. D., care avea de scop să cercetesc abuzurile săvârșite de administrația ți alți farion și vieții publica din Ardeal, abesori caii eu dat prilfj de atâtea namrimniri și au cauzat în multe jocuri lipsurile de care suferă populația, ca de pildă lipsa de sare și petrol. Comisia, a raportat într’o ședință apropie U..-clubului parlamentar, prin patru raportori lînărcinați anume ca aceasta Fiecare a ținut să depiste oin’a a putut să «done prea- multe proba precise și documentale de ska- BU?nesăvârșite, mai alea că In unele părți autoritățile le-sa făcut dificultăți. Ședința in care le’au făcut comunicările a ținut dela ecascmiis 9 seara și până la 4 dimineața, fiind de față și foștii șefi de resorturi precum și presdentul partidului național român. S'a constatat cu durere că într'adevă r abusuri au fost săvârșite mai ales in acordarea de permise. Unul dintre raportori, păr. Ciplatanu a compus lista tutiror permiselor de sare ți de sedi, și din ea resustire& pentru Banat, do p.lot, s’a dat sare în cannufețî mari, și tete și Banatul nu ere Bare. S’au intâlnit cu permise oameni cari vociferau împotriva abuzurilor cu permise. Chizstiunea fiind așa de gravă desigur că nu e terminată prin raporturile făcute și rfi*pri»ure primite. Partidul național român, care a fost in trecut «ompna din oameni iatigri, tribue să rămână și pe viitor ava, dacă vita și tristă. Toți cei cari vor fi dovediți vinovați, vor trebui să-și tragă consecințele. In ultma ședință a clubului, Vineri si a* a, a fost edusâ înainte* clubul chestiunea disolvării C. D. duple ® a fost discutată in lungi și interesante ședințe de către comitetul executiv ai partidul!...« A fost citat proestat da disolvare și da conducere pe mai departe a afacerilor Brdslicești, elaborat In sensul centralizări la B xurești, principiu pa lângă a fost majoritatea Coniliului central, și despre care v’am scris intr’o corespondentă trecută. In pas că va fi primit și de ciobul psihimontal, prceciul va fi încintat guvernului regal pentru a-l prezenta Corpurilor leiguitoare. Coresp. Școala de țesături și cusături românești din Turda — Oraacțiune contra înstrăinării portului național — Am enunțat la timp că In orașul Turda, care sa tmunisează cu etâ‘a greu, a luat ființă o școală de fete ca Atvlier de țesături și cusături românești De atunci și până acum șioals a făcut progrese uimitoare. De unde la început era christă nemții pentru județul Turda, astzi numără printre elevile înscrise și sate din alte județa. Din mai multe părți n’au prinții înscrieri și modestul atelier esta pe cale de a se preioa tntr’o mare școală a industriei istense. Dar din nefericire direcția nu poate să primească noile cereri și sâ primească mai multe eleve, din pasii« lipsei de mijloace financiare. In scopul de a ține pas desvoltirii pe cara o ai at herul, direcția a cerut Resortului Ocrotilor Sociale sâ se des burse și pentru elevele șie aici și tot deja acest Resort a cerut suma de 59.000 de lei ca ejitor. Dacă ceh Lite Retorturi a cerut de lucru, pentru atelier, Resortului de Comerț a cerut lină și mașicondo necesare, precum și permisiunea deschidării unei loterii a a cărui beneficiu sa fie destinat fondur lor de inteținere. Resortul Cultelor aprecinnd Intr-un grad superior none școală a dat 30.000 de coroana pentru trebuințele Internatului. Șuosia da țesături însă are nevoe, pentru a și îndeplini scopul, de un viitor mai mare. Ce» dintâia or © ar avea datoria să-i vină în ajutor este Societatea Doamnelor Ortodoxe din Banaresti, care se îngrijește ia da aproape da viitorul fetelor noastre. Să nu sa uita că portul nostru național s’a impenunțat eu totul, că sunt ținuturi imre care eterul său etnic românesc a fost alterat, că ia țară ce intinda an curent orășenesc cu hiktorarea hainelor de datină și că numai printrto pregătire de școală vom readuce dragostea și importanța industriei casnice. Odată cu nevoia ascesta culturală și naționala, ce rndică importanța atelierului de la Turda din penct de vedere economic. Absolvent,« atelierului vor aduos- o Însemnară contribuție la ridicarea clasei mijorii românești, tetezi Imtrrmnd U cu totul, nu numai la noi, dar și la celatelțe provincii desrobite ca șin vechiul Regit. Până nu vom preia o clasă mijlocie industrială, nu vom fi supări pe orașe, iar satele Își vor pierde aspectul național, in fața invaziei industriei dela orașe, stăpânită numai de străini. I ti ce rol are școala dela Toria. Am vrea ca aceste rânduri ale noistre si fie an ecou cu un sunet actiun in numese și conștiința conduautorlor, ca și a poporului, spre a sprini Atgliezui de țesători și ecorturi românești. Misiunile din Polonia și Caucaz Lyon. Generalul Da Pont președintele comisiei interaliate la Varșovia, a lansat un apel populației din regiunile frontelirr, că eemisiunea va primi toate delegațiile, cu condiții să fie compuse numai din locuitorii iosantitilor atipulate în tratat. O misiune speciali va pleca in curând din Varșovia pentru Caucazul meridional. Această misiune ,față de arțti de poHține și economice, are însărcinarea de a organiza consulatele polone, de a apăra averile prizonierilor tn Csoe&«. 21 Februarie 1920. Cum ar trebui ca să se alcâtuească bugetul Extragem din lucrarea d-lui Benedict Voinescu, funcționar la Inalta Curte de Conturi, Administrația și Controlul banului p bUt, acest capitl de toată actualitatea. Un buget prevede cheltuelile Statelur din rur sa financiar. Dar acele chiitieli nu sunt noui decât prin excepție, ele aproape In total fiind aceleași, astfel: avem nevoie de armată,dministrație, învățământ, maetiție, lucrări de «osele, r&i serak, aprovizionări, etc., eta Toate acestea au fost prevăzute și în bugetele trecute și logic este ca t[ ce știe ce s’a făcut până acum, ce avem și c# ne mai trebuie pentru viitor. Bugetul de cheîtarii deci trebuie ei fie actul în care să sa prevadă diritaciile anuala pentru aceea ce avem și păstrăm și acelea piatra ceea ce mai avemm să facem în viitor. Proiectul de buget al chinîilor lnsi na se prezintă as Ll. Trecutul cheltuelilor reale și al rentatelor dobVdite nu se vede de nicăieri, ci numai cifre globale comparative : atât am avut la articolul cutare In scul trecut, atât propun pentru anul viitor; dar atât cât s’a avut pentru anul Decât, pe om și cum s’a cheltuit, nu se spuse. Baza bugetului actul este nunsi socotelile da cifre bugetare ținute de serviciile de contabiitate, celelate amicii considerând menirea lor in organizarea miciiturelor, numai de adultii, dar să nu le întrebi nimeni da rezultatele bune sau rele obținute după firma mi'ioanelor rhe’taite. Or. r.u pentru atari rezultate Statui cheltuaște anual zeci do mi’iosno cu atâta personal. Toate serviciile ce chefiuesc bani trebuiesa ca pe viitor să-și țină socotit» ți oricând să sa vadă pe ce s'au chintuit acei bani, o» lucrări s’au făcut și cât costă pe StA acela lucrări. Aceste date trebuiesc să fie tbasat alcătuirii proiectelor de bcgtie viitoare, iar nu numai vorbe, că avem si facem și dregem, dar de rezultatele obținute ca echiUuelie trecute nici un cuvânt. Trecuta! nu trebuie imediat șters ca buretele, nu trebuie înmormântat cu cea mai interesată grabă, ci, din contă, studiind cheltuelile trecutului și rezultatele dobândita în oricare sau cutare directinală se va putea evalua mai cu temei cheltuelile viitorului. Nu mai trebuie ca să se umble padibuite, ci acele alcătuite un proiect de buget de cheltueîi pentru serviciul ca a traduce să și dea seama ce a făcut cu banii din bugetele treapta și să știe ce vrea pentru viitor. Informațiuni L» 23 Februarie se deschid cursurile pentru încălzirea de cazan și manipularea de locomobile și mașini de Imbktit. înscrierile începând din 18 L c după masă d«l» 4—8 ore se fac la direcțiunea școalei de arte și meserii, Arad. .Revista Economici* din Sibiu scrse: .Dețineri senzaționale.* Sub aceri ttla alarmat, câteva ziare adoo știrea, el a fost deținut drectorul «Albinei* și caziarul resortcios de finanțe al Consiliului Dirigent, pentru Încercare de șampilare falsă, contrabandă de coroane neștampilate etc După informațiile ce avem, surarmîții într'adevar au fost condamnați și deținuți de Curte Marțială din Sibiu in legitură la aducerea contravaloarei bancnotelor alba din Viena. Cheatia directorului . Albinei* știu că a fost apelată la Curtea de casluție cu motivarea, că directorul Lissai a avut în mână permis nelimitat semnat de Resortul finanțelor spre a putea educa dela Viena orice valori. In prezent dl Lesri este pe picior liber la otrirea inaltutului .Albina*. Dl P. Manole, fostul pasdor al Resortului de finanțe, cere la schimbarea bancnotelor alba a funcționat ca omul de încredere al Resortului de finanțe continuă * fl și *cum deținut. Iariitota da crede și economii pe acțiuni .Orientul" din Dobra va ține adunare generală ordinară la 27 Martie în loc&inl institutului. La 5 Martie își va ține adunarea societatea .Progresar* din Ilia-Mureșani. La 1 Martie .Casa de economii* din Sîrma Cârtișoera. La 4 Martie își va ține a XXI-a »donare generală .Bihoreana* din Oradea-msra. • Bila Kun a fost adus la epitetul Stocketau lângă Viena, fiind bolnav. * Răspunsul Franței la cota lui Voiscp privitor la Adriatică n’a fost Inca remisă. * Nota pentru extrădarea vinovaților, remisă Luni, scosptâ ca Germania să judeca Înșiși nota către Olanda, de a teț alege el s’ar accepta discutarea unei propoziția»»» a Olandei. E posibil, ca redactarea răspunsului Aliaților către Wilson să fie aprobat a tizi și aici înmânată lui Davis, &mb**actorul Statelor-Unita spre a fi realisă la Washington. * « Conferința ce ocupă tu etudinea cestiunii dreptului Turciei în Akianopole. m Se cote unici din Wasihington, că e posibil ca Wilson să iacerse ungoder» separate on OsroMnU.