Patria, februarie 1920 (Anul 2, nr. 21-45)
1920-02-21 / nr. 37
Sâmbătă 21 Febril DIRECTOR: ION AGÂRBICI REDACȚIA ȘI ADMI CLUJ, STR. RE< ANUNȚUL PRIMEȘTE AT AGENȚII Numărul 80 fineri IAȘI •CITATE. ORGAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN Anul II. Numâris 37 PRIM-REDACTOR: BAGU QRAGNEA ABONAMENTUL: PE UN AN 90 LEI — 180 COR. O PM V. AN 45 LEI — 90 COR PS */* AN 38 LEI — 40 COR TELEFON IM** ÎFCS ÍS c... :± : b'riului la Imnirie, pa când se aștept» deschiderea Congresului n»ficnl b's ripesc în Sibiu pentru a aege pe mitropolitul ortodox al Ardealului, n-arm trezit o - o capetâ din Siriu, pri care ni se aiurea la cunoștință amânarea Congresului, „la ordin m-ri înalt“. Mirilrsm adevărul că «zonei înca nu ne putem da seama de unde si fi gasit acel ordin mai Înalt, care să aibă puterea de a opri Congresul convocat în * *oaU regala, ai oitor membri deputați rasesir,alișt după cum prescrie Statutul org’nic șagnnîan. S’a zis atunci, el dându sa o explicare ordinului mai înalt, că « consult să ce facă teti alegerea mitropolitului primat, ți mai pa urmii a mitropolit doi din Ardeal. Dar alegerea aceasta s'a fost, după prin sețt’e. I. . S. Sa Miron Cris’ea, cu esentimental intrigai bisarici ortodoxe române a arest s’annul da mitropolit primat, și totuși nu s’a grăbit ea convocarea congresului pentru alegerea mitropolitului din Siria. In loc de acestă convocere ne am trezit na un proict de lege, treziufet de ministrul de cult a săratului prin cre se delară unirea bisericei ortodoxa române din întreg cuprins A României mari, și se stabilește că autoritățtra supremă a bisericei este și rămâne, Sf. sinod al bisericii autocefale române, în era întră și arhiereii noailor provincii. Totodată se completează consstoriul superior bisericesc prin membri de si conseioara lor de pe lângă scaunele episcopiști din conice prvincii. In urma acestui proeot de lege re forma ca 'p* epis ortodox; român din nou la prov noü să fie «ieși de același far ca și cei din va hnl Regat, și tot așa și mitropolitul dela Sibiu. detffî s’a luat lumină asupra ,ordinului mai înaltŭ care amânase Congresul bisericesc convocat în Sibiu pe Iisusr Dară si îndronea Congresul, tim» ca mitropolitul ortodox din Transilvania să fie ales după Statutul organic; dacă proeriul minismului de culte sir deveni lge, el ar fi sie? după constituția bîs»r»ce»soă dir verhiol Regst, delfin» Sf.dna. In acest panel, Statut i orgatio a lui Sagues Pupertat prezentat, și chiar votat de S'u*t, după infoamațiile ose le avem, ar fi fotag'tt de factorii bsericeti din verhiul Reg*t, petrava, cel poțin n tragere* *-leresíoi* și fie aceeași lege pentru întreaga biserică ortodoxă română. Se ințelege, în cazul acesta legea unitira ar fi cea din vechiul Regat. Împotriva acestui proett ds lege, s’a ridicat întreaga opinie publică din Ardeal mai ales, și ni ee p*reg& on drept cuvânt. De altfel tebuie să apunem ca partidul national n’a avut nici o cunoștință de ei, și că însuși preșidectul acestui partid, a visat despre el, a rugat guvernul să nu se grăbească cu prezentarea lui. Din ospul locului trebuie să spunem, că acest proect de lege nu era necesar, dupa ce biseri fa ortodoxă română, fiind o biserică națională, prin însăși prescripțile canoanelor bisericești, a devenit una magară in* dați după proclamarea uniiei poitee a nou’lor provincii cu patria-naamt. Aceasta unire a fost apoi recunoscută de conferința episijorillor ortooxi ținuți la Sinaia. Ce erste trebuie consfințit prin o ’egenie unirea ierarhică, nu nu» canonică, ci constituția unitară a b’sericei, însăși această constituție trebuie făcută di biserică și ♦»»* de stat, corpurile legiuitoare având numai căderea de a ridica la valoare de legi, obigatoare și pentru stat, a noui con ttații. Aceasta o cere independența bisericei, care, o putere spirituali fiind, trebuie să aibi dreptul de ași face engiră legle după OfiTi se administrează, statul având numai dreptul d -a se crima acele pîrți din constituția bisericească ce ar fi împotri intereselor sfatului. Pornind de la acest principiu, care pe viitor trebuie să se valid teza atît pentru binele bsericei cât și pentru acria el statului, urmează ca biserica să și facă o constituție tmitsr, pe care Corpurile legiuitoare să o ridice la valoarea de 1 ga. Se știe că pentru noua constituție toate cercurile biseriești și chiar laice dela noi, Ștind că Statul organia să fie punctul de plecare. Numai așa se poate ajunge la o biserică antoni", și nicidecum adoptându-se constituția din vechiul Regat, care aservește aurului biserica ortodoxă români. Unele cercuri bisericești din vechiul Re ji gt se pare ca, prin prostal p:eent«t,ar fi voit »are puni prefeci char validitării Statutului organic in noua construție biacrice a loi prin ictor venirea statului. ""* Dorina justt a tuturor românilor ortodoxi de î» noi trebuie să te jucit în consderare, până la o nouă organizare uni- Iferi a b’sericei, trebuie să ținem în vigoare la noi Statutul organic șuganian. Proșotul de > kg? s’ân va trebui să se rectifice în acest înțeles, sau, va trebui să fie retras, zicei. Aceasta o pretinde independența b's. A. Letopiseți In râul Colorabia din America s’a mni*ipuit un cwsmuit un pește care avea două I guri norm« d avoliata și prevăzute ca nu- î marni complect de deți. Se zice că în cercurile specialiștilor ‘ o»ze1 a fâcnt mare zgomot. Greutatea 608- trai peștei de doisprezece finți. Sa Vude că în lames pes üor nu sauta mizerie ca alimentața. Scobipniți-vă ne- i xo oures pe ei de s’arig născut om și nu pețfte. * Sa comunică din Estonia om din ossza » gerdai care a domnit Inna tronată în acele părți ș’au unit moartea mai multe mii de oameni.• Parlamentul republicii Sud Americane , Enador a votat să vândi Statelor Unite i insulele Galapagos, deb intrarea canalului Panama. Numitul stat își acoperă prin vânzarea aceasta datoriile interne și externe. * Fridjof Nincen, vestitul explorator al polului nordic a’a călătorit acum în Cristiania în vârsta frumoasă de 58 ani. Se vede că marele prib??ge râtul da cutreier. Un exemplu de urmat — Gestul patriotic al muncitorilor din lași — „Unirea* din I și ne adaos o veste îmbucurătoare: Muncitorii de’a fabrisa da tutun din hsi, solidarizându -e în „Sindicatul Național R. M. S “, au pas capat propagandei de gazaraie în faptă formală a muncitorilor roșii din faloria sas numită. Cu câteva zile în urmă a ??ut loc o mare întrunire la s»a Găzii Cotștiinței Naționale. Au fost da față aproape toți muncitorii fabricei, care în urma cuvântărilor olor Pancu, Pascu, Apostol etc, sunat botărîrea, să dîlature da sinul lor pa toți suma, care au luat parte la mșnea roșu. S’au celăturat toți evreii, cara, ca In tot locul, au luat parte la inițiativa roșilor. Prin gestul asesti, muncitorimea din Iași a dovedit că e convinsă despre pericolul ce nu amenință din partea socialiștior degenerați în bolșevism. Are de dorit, ca toți muncitorii care sunt Români și simțesc românește, să urmeze exemplul muncitorilor de la Iași. Exemplul „Gârdei Conființei Naționale” din Iași este imitat tu toata localitățile unde internaționala cata să și facă lo? Inceputul a fost focala Iași. Duminecă 8 Februarie s’a ținut acolo o mare întrunire cu membrii locali ai .Grosi Conștiinței Națona’«“ din Huși la Iara au fost nvitati și delegați fi Gzei naționale de Iași în frunte cu dl C. Panou președintele societății. De asemenea au fost parte un mare nmmtir de delegați, bărbați și femei ai sindicatelor naționale din întreaga țară. Un vânt dar deșteptare națională în tot cuprusul României reîntregita. Efemeridele zilei Cum sa fac milioane!® U.o millis , cava v i agii, promisiuni, isvor de lapte și miere ! cifră plică do ănd zi ! un milion ai impresia că ai cuvent o țară sau ai scăpat de un dușman puternic. Civénul în sine exprimă bogății, protecții, mărire, închipuiți-vă că cineva are un milion de bulgări de aur sau un milion de pogoane de pământ, sau un milion de... prietini. Acest om e demn de toată invidia. Acum să vedem cum se poate ajunge In posesia unui milion de lei mai mult ca simplu ; un om sărac care vrea cu orice preț să devie milionar, mănâncă numai odată pe zi și atunci cind se cui fi, nu-și mai calcă pantalonii niciodată și ca ocupație face schimb de bani, adoofi mută Rusia în Ungaria, Torontalul în Basarabia și dolarul american Uduca In stepa Kukizilor, nu exagerez de loc. ARISTARO & COMP. Manifestații antifranceze la Berlin Băle. — Duminica trecută au avut loc la B ilin mari si tumultoase manifestații contra extradării vinovaților. Asociația adiților a declarat, că aceasta e o rușine insuportabilă pentru poporul german. Astfel de manifestații au avut loc în întreagă țara. La München mai multe mii de persoane au făcut manifestații ostile înaintea hotlului unde era încartirată comisia erit ntei. Sa strigat: Jos Franța I as împotriva centralizării forțate Promotcl de lege care se pregătește la București cu privire la mutarea imediată a directoratelor de la Cluj pe lângă guvernul central, a stârpit în cerurle conducătoare de aici o serioasă îngrijorare. Convingerea generală a conductorilor de frâul normal a fosrilor public este că unificarea nu se poate face în mod frpsc, muțând deodată toate serviciile la București înte’vreme când vieața cea nouă Încă de s’a putut organiza deâtul de solii și când greutățile de toate categoriile (comunicație, telefon, telegraf, valută etc.) sunt atăt de numeroase și de mari. Convinși de grevala care se pregătește la București și conștientă de răspunderea pe care o au în fața viitorului, funcționarii superiori de la Resortul antistiei publice, cari sunt cei mai în măsură să cunoască situația uneia dintre cea mai importantă romi ai vieții publice, au remis ieri o adresă chiai dr Ialin Maniu la București, adresă pe care au trimis-o și dici ministrii Borda și diai N. Iorga, președintele Camerei, punându-le în vedere că pentru cbzul maturii imediate a directoratului de culte la București, ei nu iau nici o răspundere pentru urmări și vor trage consecințele convingerii lor, adacă nu vor merge la București. De asemenea, a trimis o adresă plină de îngrijorare și revizorii școlari din Transilvania, a nat ei părțile «ngorene, cari sunt întruniți la Cluj ia o cor feritiv. Din noi aceste două adrese, ca documente : Adresa funcțonarilor superiori de la Resortul de Culte Dui Dr It Fu Maniuțreș. Cons. Dir. Dini I Borcza, ministru de culte. Dlui N. Iorga, preșa Camerei. Față de proiectar pun ee>traizarea imediată a dreptoratilor provinciale la Bourești, subsemnații ne simțim oblgația Va face cunoscut că eccarta măsura în aceste clipe critice ar aduce tu site o zdruncinare totală a învăța mântuiri romania? ab anni habit Dios eventual pentru oiferate racuur, ale vieții publice de aici s’ar putea găsi argumente în favorul centralizării, pentru învățământ astfel de argumente decamdata nu pot să existe. Invițimântul românesc, cu toate sforțările depuse de noi în anul din urmă, n’a ptat fi pus până a uma pe baze destul de rezistente, nici din punct de vedere pedagogic, nici administrativ; el suferă de o mulțime de lipsuri. Școala românească n’a putut ajunge nici pe departe la nivelul școalilor confesionale ungurești și săsești, oari au tradiție veche și rîdboini puternice Dacă nu sa va mai lucra o vreme oarecara asupra învățământului nostru de imediata apropiere el sa va dero’ganta, ajungând 'ntr’o pensilă inferior ti e fată de cel naromân* si, ceeace ar contitui o rușine pentru neamul nostru. Ingrijiți da viitorul acestui învmânt in acesta de critice, ne simțim dtitori să vă facem cunoscut, că pentru căzu, oi”, directoratul s’ar muta la București, unde în condițiile grele da acum nu se poate face patru învâtmânt oceane (robie, noi ne simțim deslegați de orice răspundre și vom festa toata pocsecintele pe urma acestei prnvingeri a noastre. Va rugăm a adaos aceata la cunoștința celor în drept. Dr. Onisifor Ghibu, secretarul ganetal al Res. Cutelor și Iuslr , Dr Ioan Ui«uț directorul învițimântulu superior, Ganl Pecap, drectorul înv țîmântului ceru dir, Dr. Pavel Roșca, directorul învîțâmântului normal, Victor Stanciu directorul învâțâmântului profesional și civil, Dr loan Mitsu, directorul învățământului primar. Adresa revizorilor școlari din Transilvania Revizorii molari din Transilvania, Banat și părțile ungorene admit in conferință U Civj, aderă dn inimă li unificarea contră completă națională, îți exprima însă tem«rta, să oganizați abia începută a șo<viei romana de aici prin o permutare bun ia a organelor și oDra de organizație și conducere într’un lud prea îndepărtat de mediul școalelor și instituțiunilor culturale ale a i’.firipate ar aduce o stagiare, dasă nu char «liatrugere a lucrărilor incepute, pan ca am rămânea in inferioritate față de șoalele neromânești cu an trecut vechia și organzația puternică, de aceea se roagă si vă intrepuneți la facii competenți, ca directoratul șoalelor noi vtre să fimâna deocamdată in Ouj fn nei sauit contact cu noi și cu școala noastră. Revizoru jud.: Dr I. S.Ioa; Pibin ; Gu. Tulbure, B.üor; I. Madovan, A au;ia. Colțea, Fugiră;*; Daria Rop, Satu-Mire; Dr Gh. Wilt, Cojoana; Aurel I. Popa, Tânva- Mare ; L. Gm.a, Tânava Moi:lița Mantă, IDraș Severin; Marian Sasi, Alba de Jos; Ioan Pavel, Bistrița-Nâsaad; Teodor Sosa, Măramurfiș; Ieronim Puia, Muraș-Turda; Toma Rose, Turda-Areș; Nicolae Lateș, Ci&o; Eugen Popesc, Treiscaune; Ioachim Nistor, Ciorheiu; Romei Frațeș, Timișoara- Torontal; Andrei Galea, Senoc-Dobica ; Ioan Mango, Sălaj ; Valeriu Pană, Hunedoara. Negustorii români care ne vin în ajutor — Un om demn de laudă — N'sid! în Bucovina, absolvent al faculții de drept din Cernăuți, dl T. Iacobean a servit în simeza austriacă 26 de ani, cu rangul de maior, conducând manutanța armatei. In urma evenimentelor ce s’au desfășurat, d sa s’a retras din armată și a întreprins in Clujul nostru furnizarea cărnii pentru institutle sanitare ale orașului. Dispauâui de capital și de prio pore în branșa aceasta, dsa și-a luat cercul de furnizare zi de zi, ajungând astfel să coboare prețurile cămărilor, prin concurența ce i o făcea bazarelor. In modul acesta a ajuns la rezultatul frumes, că carnea din Cluj se vindea mult mai bclio decât în toate orașele ardelene. Populația Clujului Si e recunoscătoare pentru ușurarea trasului, care la zilele noastre a ajuns o elinie grea. Djr dl Iacob esau ia încercarea pe care a ficat o de a jefuni trainl, printr'un negoț românesc cinstit pe o piață plină de stranii, cu foc ca să întâmpine titorul Românilor, a avut regretul da a vedea că i se pun chiar piedeci. Este de datoria autorităților românești da a înlesni negoțul nostru, spre a stânge stăpâni pe casa mijlocie Pictură bizantină O. Snficih9lschi: ,Invierea“, — „măîțara a 81 — , Schimbarea la f»țâ*‘ — „Pogorârea Duhului Sfânt” — „Ivanggiiștii“ Inferior, ca creare „Naștrei“ și „Rii slîgnirei“, e fie cui ,scrierea‘. De o parte, sunt franceza doi lespezi grozwe, care mai ’nante cu câteva minute, au servit de capac, mormintulni, papi trele aete, sti blindat Nazarineau și b:nouvâeti norodul, oare mirat prive-te la Isis, cu lacrimi da bucurie. Pe gera păscată, ne’gri, a unui mormânt, prosternut cu evlavie, Iorif, cutremurat, cată la Isus M?ra, mimi, îngrjat, treminând, pac’că nu-i vino să crează câste în față pe fiul ei; fața i se ilumineeză de-o fîuturira de zâmbet, ori ei blijini ceri lacrimi, și s’raU cu pasiune fița lui Hristo. Ivr je fe de pesemsto, resemnate ad apostol lo- și InvSță pe fer, abia trece o rază de barre, care in tiua următoare se topește, în nourul se băzieazâ frunțile gânditoare se ’ăoilor sfinți. Au venit în slăvită ,laviere“, chier și ImpSra’i și miăritesc,— cari până mai ieri, biruiau divinistea lui Isus, dar astăzi când 11 vad înviat, cad și ei in genunchi, aktori de pescari și alți proletari își joaca pepetele încorondte,” duc manile la piept și plâng și ei de bucurie. Croniica artistică Decât ,Iaverea* te ’mpresionează mai mult minunata și îndmoșătoarea fcrisă ,In»lțarea*: Pe un fond mohorât (cerat), pe care plttise nouri etic,verzii, Hr.sios, ridicat de doni iegeri, se imiți la cer. Norodul rămâne năimit, cu ochii pierduți în gol, cu lacrima împietrita in gene, ce o văd ti dintre, și amară părere de rău, în sufletele lor desnădăjiuite și pe femnțile lor întunecate. Maria rămâne sfer<iti, în aiurare, cu ochii intorni reci, sticloji ca de mort, cu privirea etranie, pierduta în vâzduh, cu palmele încrucișate pe piept. Un C2stin plânge ca hohot, ridică brazele spre dr, par’că ar vrea sa prindă pe Hrstos. Un înger frumos, ca ochii înrourați, ii lase atent, îl adomoleze ca pe un copil îndărătnic, par’că s’aude glasul de argint al îngerului. O, nu plânge popor pravoslavnic. Cel ce se’nalță azi la ceruri, va veni în mocul vostru, oare cândva, tot așa, în mărire și strălucie va coborî, și atunci, precum il vedeți acum, înălțându-ee la cer . . . Un zâmbet trist, trece peste fața norodului, cere mârghiat, și închină la cuvântul înțelept al îngerurii. Incontestabil, că atât Invierea cât și la Darea, nu se pot compara ca originalitate și creație, cu feoaour.le Nașterea și Rîsligi z gairea. Cu toate aceste, e și în tresorrile învierea și sa lvarea, ceva rupt din sufletele noastre românești, împărații gârboviți, cu bărbih de siânt, cu ochii ageri, de vultur, cu coroane simple în cap, cari au venit să vadă învierea, îți fie impresia că sunt voivozii noștri viteji, de pe vremuri, și în clipă, umbrele «linte » lui Mircea, Miu, Ștefan, și a unei peiade nestricta de voivozi, ți-se înșirue în fața ta. Iar împîrfesele încoronate, ce au osietenit și ele, la înviere, sentifr că suavele, grațioasele Domnițe, de pe vremurile vechi, atit de bogata în eroism Noroiul, care aleargă pe urma lui Hristos, la In viere și Initrare, îți fene impresia, că sânt țărani de ai nostri, cu trupul istovit de greul manei, cu feele pârlite da soare, cu fracția lor zilcta de chin, cu ochii misterioși, enigmatici, cu orihir izvor de lacrima durerii... Așa sunt sfinții pictorului Smighelschi, și tomnai pentru aceasta, pictura dânsului, prezintă un deosebit interes, pentru noi Românii. Mai resl și plin de vieață, e firescul „Schmbarea la față“. In neantul de ultravitrină, pe care să alintă nouri smaraldini, își ridică capul chel un munte srdmiu, pe munte, pe o paiză mare de raze de aur, apare Isus, în haină albă, longi, și binecuvântă cu dreapta. De două parți, apar spectrale lui Mose și Uie, cu hârle lungi patriarhale, și își plecă cucernicii, evlavioși, capetele lor de argint, . Iar cei trei apostoli, cari au însoțit pa Isus, cad cu toții la poala muntelui. Unul j geme, și își apasă fața și ochii în palme, altul cutremurat închide ochii, întoarce capul către Isus, iar manile amândouă, le întindje spre Iris, perioa s’ar apra da o vednie Apostolul al 8-lea, fei popie, ia barba în piept, murmură ceva taine, înăbușit, iar palmele și iar dină deasupra capului, temându-se par’că să nu cadă neantul și cerul asupra lui. Frescul acesta, te înfioară, te ‘cutremură, ta zguduie, firește, dacă spectatorul știe să citească tainele ce clocotesc în șefietele acestor trei apostoli. Te mișcă și te impresionează foarte mult și frescul „Pogorârea Duhului’Sfânt“ : Flăcări de aur tremura, șerpuesc, deasupra capetelor celor 12 apostoli, dinte cari, anul gesticulează teatral, alții duc mâna la inimă, la gură, neștiind ce să creadă, ce să spună. Un apostol își lasă obosit palmele încopeiate, pe gâHQuch, apoi ușurat, ridică privirea la cer, privirea raională i se pierde in văzduh. Al, apostol, trimește homa vecinului, care rămâne năimit la cuvântul siriiti, înțeles și de mintea lui. Un altul, rămâne uluit o clipă, ridică apoi un braț și priziran la cer, izbucnind, parcă. O, Doamne, măreți eate puterea .. . Un sijgir apostól, nu-i în fresuul acesta, cara ar sta imposibil, ori ar fi lipsit de vieață, îl scare întreabă, vorbește, răspunde, să mră, sau gesticulează, din fiecare cap, braț, oohio, transpiră o energe, o vieață pună de fapte. Pa QtUpiteazmă, de-asupra frescului . Pogorârea Duhului Sfânt, sunt pictați doui dintre evangheliști. „Evanghelistul loan”: Degetele tremu Irătoare ale moșneagului evanghelist, răsfoesc pe inne ele, filele unei pârți, alunecă filă după filă, fila să privească ial o, căci abea își ln ochii vidi și, e de pros să i mai deschidă, căci cel orre a sprs o știe ca; te» pe din afară. Nici o mișcare, totul e mort în trupul lui, numai gândirea ur așa, adăpostitâ după cutele adânci de pe frunea sa. te îndeamnă să urzi ci palpită o iimă aleasă, bună în acest om: mormânt. Vulturul, — semnul distinctiv al evanghelistului loan, — I din văzduh, par’că s’a coborât tocmai acum, I și-i darul minții și gândirii obosite, sie 1 moșneagului filosof. Am privit mult tu fața acestui moșneag ursaz, o putere tainică mă fascina, să stau Încremenit în fața lui, s’ pătrund în casa muții lui, să știi ce omi 1 nou torturează mintea aceasta obosita Și j iătî, cum îl privesc, ochii par’că i se deshhid, mă privesc cu o blândețâ părintească, I pari cu îmi șoptește eu glas sins cuvinele pline de hrpsobc și enigmatice. La început 1 era cuvântul, și cuvântul era la Duomezeu, și Dumnezeu era cuvântul . . . „Evanghlistei Luca* : O lumină tainisă îi lumineazâ fața, fruntea adânc,tu *n gândiri, pe câul condeiul ii aluneca pe fila albă a cărții ce-o ține pe genamir Evanghelistul scrie înainte, ca o tarie, surierus- i leu, și din ce sine, fața par'cà i so îluminezâ tot mi mult. Li. spatele evangh uliui lei, o vaca, s miui lui Lava, cu aripele înc hnse spre soor, culcată, bi*nă, cu ocini în I ele și, gânditoare, poate ca Li o sofează ș. ea