Patria, iulie 1920 (Anul 2, nr. 141-164)

1920-07-10 / nr. 147

Sâmbătă 10 Killa 1320 NOmârtii 2 Coroane AnQ!­0. Numărul 147 DIRECTOR- ^ ION SI CIX ANU , t uRI DUPĂ TARIF PRIMEȘTE ADMINISTRAȚIA U AGENȚIILE DE PUBLI-C­ i CITATE -i : : ®măm& *ÉWJC Jt^NsJCa»T3w « mau a& faatidumr national mmM PRIM-REDACTOR!: EADU DBAGNBA ABONAMENTUL: PE UN AN 240 LEI — 480 COR PE V. AN; 120 LEI —240 COR PE */­ AN 60 LEI —120 COR TELEFON !?ÎS. ÎSÎ Sufletul maghiar şi universitatea maghiară (,%) Ungurii nu pot înţelege schimb­oine nu vrea să se adopteze spiritului vremea şi cearcă pe toate căile a depărta tinerimea maghiară de acest focar cultural — acela este inamicul statului român. Aceasta trebuie s o spunem limpede şi deschis — pentrucă avem indicii pre­cise, că acei capi bisericeşti, cari au iscă­lit anunţul sfidător — n’au alt scop, decât a creşte tinerimea într’un spirit dujmanos, în acel spirit care­­ a condus în trecut şi-i conduce şi astăzi. E de ajuns să amintesc — că aceşti capi au de negat a se prezenta înaintea M. S. Restelui când a fost în Cluj. Cazul fostului senator, Truppei, pe care l-a amorat din slujba lui de preot epp. Majláth — pentru că a cutezat să candi­deze la alegeri şi pentru că a vorbit în Se­natul român — e recent. Asemenea şi cazurile, când comisari­lor guvernului român pe lângă şcolile con­fesionale maghiare — li­ s’a denegat drep­tul ca să fee parte la examene. Acesta-i spiritul, de care sunt con­duşi cei trei episcopi, cari au iscălit faimo­sul anunţ. Şi acum întreb — are statul român garanţă în aceşti conducători — că ei vor înflor­ţi o universitate, care se propage buna înţelegere, dragoste între cetăţenii acestei ţări? Frăţietatea, dragostea, liberalitatea aceia, pe care o propagă Universitatea ro­mânească din Cluj? Această universitate nu face deose­bire între ascultătorii de diferite neamuri. Cu dreptate , n­ci un ungur nu se plânge, că ar fi persecutat, întrebaţi tinerii universitari maghiari — cum sunt trataţi la examene, la cur­suri şi ve­ţi putea constata cu satisfacţie, că cultura română, profesorul român — nu oprimă pe nimeni, făr’ ocroteşte pe toţi acei, cari aleargă la isvoarele culturei. Pentru ce vreau dar să reţină, să o­­prească dina această apropiere — pe tinerii maghiari ? Ce scopuri urmăresc cu aceasta ? O se vi­ le spun, ca să vadă şi con­­patrioţii noştri maghiari, că le cunoaştem barca vremilor. Pentru ei desmembrarea Ungariei de adineaori — nu e altceva decât o »schim­bare politica“, cum e o schimbare de gu­vern, adecă ,vremelnică“. Nu vreau să înţeleagă, că aici s’au petrecut prefaceri istorice, ale căror puteri motrice trebuiesc căutate în spiritul timpu­lui, şi în curentele epocale, cari astăzi sunt la suprafaţă. Şi Ungurii sunt la fel. Au dormit întreaga durată a răsbo­­iului, şi de la 1918 încoace. Acum — după semnarea păcii — în­cep a se trezi, dar ,anunţul— privitor la universitatea maghiară — arată clar, că sunt nişte Ripp van Winkle. Astfel ei nu vor suferi nici o între­rupere — în mersul vieţii lor... Pentru ei şi dacă s’a schimbat ceva — numai în favorul lor poate să fie. Faţă de ei nu-i permis a aplica ace­leaşi metode — de cari ei s’au folosit în trecut faţă de noi. Nu se poate, căci doar azi „s’au schimbat vremurile“.. . în favorul lor,­­zi de minorităţi — s’a îngrijit tra­tatul de pace, pe care ei — Ungurii nici cu o vorbă nu-1 amintesc ; acest cuvânt nu-i permis să atingă buzele lor. Va să zică și aici — tot ei cei cu noroc. Noi Românii — o mie de ani și mai bine am putut suferi — neavând a­­ceste drepturi, pentru că noi nu suntem­­poporul ales", dar pe ei — poporul cel ales — nu-i permis să-i atingă nici umbra durerii. Pentru aceea ei îşi ţin sub demnita­tea lor şi să steie numai de vorbă cu Ro­mânii. Dovadă clară este cazul cu »uni­versitatea maghiară“ — pe care numai că anunţă — şi spun că o deschid la I­ a Oc­­tomvrie 1920. In pertractare însă cu gu­vernul român — nu se dimit şi o ţin de superflu — având drepturi asigurate prin pacea de Linz şi Münster. Despre universitatea ungurească de adineori — zic, că sa sistat, şi, după fe­lul de judecată e şi adevărat. Pentru că iată cum înţeleg ei această sistare. Universitatea ungurească — cu ma­joritatea profesorilor — a trecut la Buda­pesta, sistându-şi deocamdată funcţionarea aici în Cluj. Ştim din ziarele ungureşti din Pesta, că acolo stau constituiţi şi pe mai departe. A şi ţinut senatul universitar acolo o şedinţă, în care fostul rector Schneller şi profesor la facultatea de drept, Menyharth în vorbiri fulminante s’au adresat celor ră­maşi acasă, sub jugul valah, ca să fie nu­mai pe pace, că preluarea Universităţii cu forţa de către valahi e numai temporală şi că în curând iar se vor instala ei între păreţii Almei mater din Cluj. Şi se vede, că Ungurii noştri — cu universitatea intercom­fesională — acest spaţiu vreau să-l umple, ca continuitatea ungurească să nu fie întreruptă nici pe un moment. Din întreaga construcţie şi plan de învăţământ al proiectatei universităţi — reiese clar acest m­od de gândire. (Vezi planul facultăţilor). Adecă, pentru ei — nu s’a schimbat nimic. Ei nu vor face studii la Universitate românească, cum adineaori făceam noi. Ei vreau să ducă o vieaţâ a­parte. Ei îşi vor crea medicii, inginerii, ma­gistraţii, oficianţii administrativi şi lor,nu­mai ai Ungurilor în mentalitatea lor, în ideile lor. Pentru ei stat românesc, ţară româ­nească nu există; în anunţul Ior, în pla­nul lor nu o amintesc cu nici un cuvânt. Numai cât a tolera aşa ceva — ar însemna a păcătui în contra neamului ro­mânesc, şi a creia totodată o iredenţă ma­ghiară, una dintre cele mai periculoase şi mai injuste din câte au existat cândva Periculoasă — pentrucă ar fi creată din partea Statului în mod artificial; şi nedreaptă, pentrucă n’are nici o bază la existenţă, afară poate de cel mai odios orgoliu. Dar Statul român nu-i persecută, nu-i apasă pe Unguri. Că In urma schimbărilor — multe nedreptăţi — trebuie astăzi îndreptate şi că aceasta nu e pe plăcut Ungurilor obici­nuiţi, ca toate să le fie numai pe placul lor — înţelegem. Aceasta însă nu e nedreptate, din contră este o justă distribuţie a dreptăţii având ca consecinţă acel restitutio in in­tegrum, care trebuia să urmeze. Universitatea din Cluj — azi e uni­versitatea statului român. Cine despreţuieşte această instituţiune, Partidului liberal, desfiinţat în alege­rile trecute, nu i-a rămas decât arma ca­lomniei şi a uneltirilor între oamenii cin­stiţi. Mai întâi ei încearcă să mineze ac­tualul guvern. Prin ziarul „ Viitorul“ susţine guvernul ; prin „România Nouă“ îl declară de conservator; prin „Avântul“ îl înfăţi­şează ca neapt pentru a conduce, iar prin „izbânda“ dău alarura atâtor nenoro­ciri, cari ne vin de la noua conducere a guvernului. Dar uneltirile liberalilor, fiind un pro­dus al politicei cu patru sau cinci feţe, nu se opresc numai în faţa guvernului, ci liberalii încearcă aceeaşi acţiune şi în rân­durile opoziţiei. Astfel într’un articol din „ Viitorul" cu titlul Demascarea sanatariei ţărăneşti — stilul trivial şi insultător este al­­ Vii­torului, care se plânge de vehemenţa presei de peste munţi! — descoperă, nici mai mult nici mai puţin, că proectul de lege al dlui Mihalache a fost oprit de dl Vaida. Este una din multele minciuni ale presei liberale. Când i s’a spus acest lucru in Ca­meră, dl Vaida a răspuns: „­Am îngăduit prezentarea proec­­tului după trecerea prin Consiliul de miniştri“. Atunci, cum vine „ Viitorul“ ulterior, să mai spună încă odată aceeaşi minciună, după ce a fost de minţită de dl Vaida ? „ Viitorul­­, exprimând sentmentele şi tactica unui partid desfiinţat, ale unei ră­măşiţe în agonie, nu urmăreşte altceva, decât să separe pe dl Vaida de ţărănişti. Speranţă boierească zadarnică ! Nu numai că proectul Mihalache a fost adus în Cameră cu asentimentul dlui Vaida, dar, şi „ Viitorul“ îşi aduce aminte, în timpul campaniei electorale, de nenumă­raţi ori, dl Vaida s-a declarat pentru re­forma agr. aşa cum este plănuită în proectul Mihalache. Aceeaşi declaraţie a făcut-o asa şi în inltrviewurn­e pe tute ie-a dat cu diferite, ocazii. Oare până ieri şi de azi înainte, nu a fost şi nu este atacat dl Vaida de presa liberală tocmai că s’a solidarizat cu de­mocraţia cinstită şi sinceră, a ţărăniştilor ? încercarea liberărilor de a desbina rândurile Federaţiei, este încă o dovadă a şi cele mai ascunse cugete şi planuri, carii psihologiei lor de înfrânţi şi desfiinţaţi ca le urmăresc, îşi tem tinerimea maghiară de spi­ritul uman şi liberal al instituţiunilor ro­mâneşti. Bă tem, că tinerimea maghiară cu­­noscând sufletul poporului român se va convinge, că noi, Românii nu suntem po­p­­orul acela, pe cari l-au descris profesorii or în şcoalele lor maghiare. Că suntem un popor iubitor de libertate, care cinsteşte limba şi legea altor neamuri şi că nu este un popor opresor. Bă tem conducătorii de ieri a ungu­rilor, că tinerimea maghiară convingându-se de toate aceste, va lega frăţie, prietinie cu tinerimea română, aceea prietinie sin­ceră şi cinstită, care numai pe băncile şcolii să poate naşte şi atunci să va forma un nou curent, care va periclita conduce­rea lor. De această legătură sufletească, de acest curent să tem. ■ Şi pentru a zădărnici orice apropiere între aceste două neamuri, plănuiesc a zidi murul chinez, care este Universitatea ma­ghiară interconfesională. Voiesc a ţine tinerimea maghiară şi pe mai departe închisă între muri chine­zeşti, întro şcoală nu cu menirea da a creşte cetăţeni liberi cu vederi umane, ci ieniceri, slugi adicţi a unor chimere, cari stânjănesc orice înaintare omenească şi cari deformează sufletul omului tinăr. Dar statul român va şti să-şi apere drepturile sale. învăţământul superior este şi trebuie să fie sub controlul s­atului, aşa cum este în toate ţările civilizate In interesul lor bine priceput ungurii noştr trebuia să părăsească uizun­­ţele lor separatiste, tendinţa pe care nici un guvern european n’ar putea o tolera în ţara proprie de a crea stat în stat. Ia vremea stăpânirei UDgU'-eş­i ei ne-au învinuit mereu de separatism. Dar separatismul nostru din trecut a fost numai o consecinţă a tratamentului, pe care ni l-au aplicat Ungurii. Dar noi nu vom urma pilda lor în politica de stat faţă de minorităţile etnice. Noi ne-am spus cuvântul la Alba-Iulia. Noi, de­ aproape doi ani, am dat dovadă de iubirea noastră de libertate. Ungurii au la noi toate drepturile — le lipseşte un singur lucru: că nu sunt în ţara ungurească şi că nu pot face — ce-au făcut în trecut Dar trebuie să înţeleagă odată, că acele vremuri au trecut şi nu se mai reîntorc. Până când nu se vor împăca cu vre­murile schimbate — bună înţelegere între noi nu va fi. Uneltirile liberalilor — Prin mistificări, ei vor ruperea rân­durilor în Federație — partid. Răsboiul din Asia­ mică Paris. — Presa franceză şi Ita­liană manifestă nelinişte în privinţa ac­­ţiunei greceşti din Asia mică. Sunt temeri să­ nu escite şi mai mult fana­tismul musulman şi pretenţiile Greciei să nu devină inadmisibile. Atitudinea funcţionarilor maghiari faţă de jurământul cerut Funţionarii maghiari, cari încă n’au depus jurământul de fidelitate, au fost somaţi să-l depună. Se ştie, că ungurii căutau să ar­gumenteze, că până nu-i va deslega statul maghiar de jurământul depus, nu-i pot jura fidelitate statului român. Cea mai mare parte dintre ei însă era de părerea, că până nu vor fi stabilite frontierile în mod definitiv, nu poate fi vorba de jurământul cerut. Acuma, însă, după ce s’au stabi­lit nouile frontiere, nu mai au nimic contra depunerei jurământului, însă pretind să li­ se permită, ca să-şi tri­mită o delegaţie la Budapesta „pentru a aranja unele chestii cu guvernul maghiar. “ De asta însă nu e nevoe, dacă statul român le asigură drepturile şi com­petinţele avute din partea statului maghiar. De altfel funcţionarii au hotărît să se întrunească, ca să ia atitudine una­nimă faţă de depunerea jurământului Acţiunea dlor Vaida şi Maniu pentru reintrarea în legalitate — Discursurile din Cameră — Discursul dlui Maniu Dl I. MANIU. — Convingerea noa­stră e că s’a făcut o ilegalitate când nu s’a pus la vot prin apel nominal, urgenţa proectului Mihalache. Interpretarea dlui preşedinte nu e corectă; interpretul legal al regulamentu­lui nu e dl preşedinte ci însăşi Camera. Practica şi uzanţele parlementare, cer ca atunci când se face o propunere semnată de 15 deputaţi să se pună la vot urgenţa. Aşa s-a procedat în parlamentul trecut şi tot aşa şi în parlamentul actual, cu un alt prilej. Sunt absolut convins, că punctul _ nostru de vedere este acel adevărat şi amj rmnpomo irmnpoai­naf nfinri /îl rvnoca * Dl MANIU în chestiune personală cu dl Garofiid, spune că a făcut afirmaţiuni eronate, deoarece legea agrară în Ardeal nu are decât un an de existenţă; a doua afirmaţie eronată a dlui Garofiid, continuă dl Maniu, din lipsă de oameni am făcut arendări forţate, şi azi toate moşiile boe­­reşti sunt arendate. Regret însă, că dis­­poziţiunile bune pe care le-am luat noi, rând pe rând sunt date la o parte de actualul guvern în paguba ţărănimei. Admit că legea noastră are lacune, fost dureros impresionat când dl preşe-10we trebuie să le îndreptam. Stabilim că dinte a dat o imerpretare parţială regula­­mentului. (Apt. şi strigăte de bravo, pre­lungite pe băncile minoritâţei). Dacă Ca­mera vrea sa fie obiectivă, imparţială, va trebui să admită părerea mea. (Apl) In al doilea rând, dl Maniu spune că s’a trecut greşit la sumar propunerea de­ a se limita la 30 minute timpul comunică­rilor şi interpelărilor să se limiteze odată pe săptămână, conexându-se propunerea a­­ceasta verbală cu una concretă depusă ori de majoritate, trecându-se că propunerea a fost votata „ceea ce e inexact, spune d-sa“. Apoi, continuă, dl Maniu, am venit aci să lucrăm in binele ţării, să facem legi şi să exercităm controlul asupra guver­nului. Dacă există o datorie pentru noi a face legi bune, mai avem datoria de­ a re­specta legile pe care le avem (apl.). Ce autoritate credeți că vom avea, dacă nu vom respecta legile? Unde este baza mo­rală ? Dacă am luat cuvântul la validări, am făcut-o pentru a dovedi că legalitatea și ordinea nu a fost respectate de guvern şi organele ad-ivo (aplauze). Ori, dl mi­nistru a dat ordin ca organele ad-tive să nu se amestece în alogon, pe când de fapt s au amestecat, cu toate că noi ne am plâns la timp. O­­­atorul aduce acuzaţiuni guvernului despre care se spune că nu vrea să între in legalitate şi să pună la vot urgenţa (aplauze). In continuare dl Maniu spune: Nici un guvern nu poate să guverneze prin violenţă şi fără asentimentul minorităţilor, D­tră lucraţi cu puterea fizică pe care o aveţi, fiindcă vă lipseşte baza morală (apl). (Dl preşedinte spune dlui Maniu ca se abate deja chestia şi i-ar fi penibil să-i ia cuvântul.) Dl VAIDA: Aţi exprimat o idee care nu vă onorează. Declaraţia dlui Vaida Dl AL. VAIDA-VOEVOD protestează împotriva gravei încălcări a regula­mentului din şedinţa de erl cu privire la introducerea unei propuneri nouă în timp ce se discuta sumarul. Opoziţia nu vrea să facă greutăţi în legiferare, continuă oratorul, dar voim să facem controlul pe care avem datoria sa-l facem. Să nu credeţi că dacă aţi voi să introduceţi armata ca sa ne ridice, nu veţi comite cea mai mare ilegalitate. Ridicăm un protest energic împotriva modului de proce­dare al dv. şi vă spunem că nu vom încete lupta pentru reintegrarea lega­lităţii, până nu i­e vom sili la ace prin toate mijloacele legale. (Api.) Veţi vedea atunci că opinia publică va fi de partea noastră. (Api.) Prin vio­lare nu veţi putea hotărî nimic, căci nimic din ce se clădeşte pe violarea conştiinţelor nu durează. (Apl.) Fac apel la dl preşedinte al Camerei şi la dl preşedinte de consiliu să-şi dea bine seamă de ceea ce fac, înainte de a lua vreo hotărire. Datoria guvernului e să dea o pildă vie la fiecare cauză, că respecta legalitatea. Nu voim să fim complice cu d-voastră în această che­stiune şi ridic din nou protestul în nu­mele opoziţiei, care voeşte să vă re­aducă de pe povârnişul b­egeliţâţel pe cari aţi pornit. (Apl.) Dl Dr LUPU: Luaţi-i cuvântul, căci şi în parlamentul ungar i­ s’a luat cuvântul, proectul nostru are o vechime de 10 luni; şi tot ce era omeneşte cu putinţă să facem, am făcut, întreb pe dl Caroflia, ce a făcut în patru luni guvernul în Ardeal. Mi-ar părea bine să fi făcut ceva, dar eu afirm că nu s’a făcut nimic (apt). O chestie personală Hotărîrile Conferinţei dela Spaa Horsea. — Conferinţa dela Spaa a studiat răspunsul Turciei la tratatul de pace şi a hotărît să nu facă nici o schim­bare de importanţă în tratat Aliaţii fiind ad­utaţi. S’a redactat contra-răspuns, care cuprinde un ultimatum cerând Turciei semnarea tratatului până în 10 zile de la pre­zentare. Valoarea coroanei Coroanele în circulaţie sunt garantate cu peste 200 miliarde avuţii naturale Una din cele mai discutate chestiuni a­vuţii naturale a pierdut Ungaria în urma la ordinea zilei şi care interesează în cel­ tratatului de pace, mai mare grad întreaga populaţie, în spe­cial pe aceia­ din provinciile alipite este aceea a unificărei monedei. Retragerea din circulaţie a coroane­lor şi rublelor, care nici până astăzi nu se ştie când se va face şi cum se va face, a dat naştere la lungi şi variate discuţii, dar guvernul, nici până astăzi, nu numai că nu a găsit nici o soluţie, dar nici nu a pus în discuţie măcar vreuna Aparenţeie şi faptele pozitive de până acum ale guvernului par a indica soluţia schimbului 1=3 sau 1=4. Aceasta ne face să credem faptul că la instituţiile statului, cum este C. F. R. de pildă, schimbul se face 1=3‘30. Ca se sărăceşte Ardealul, nu mai trebuie să o spunem noi, ci o simte ori­care cetăţean român de dincoace de Car­­paţ, o simte plugarul, micul negustor şi funcţionarul, care nu s a îmbogăţit din şi prin răsboi. De ce insă, dacă moneda străină este mai depreciată decât leul, de ce nu s’a luat şi nu se va lua şi faţă de banii fa­­bricaţi de ocupaţia germană aceleaşi po­zi­ţii ca faţă de coroane şi ruble! Cu ce sunt garantate cele 2 şi jum. miliarde de lei Banca Generală? Ni se va răspunde că pentru aceşti bani există acoperirea de 400 milioane, a operire care şi astăzi se găseşte încă in mâinile germanilor. Şi dacă pentru 2 şi jumătate miliarde sunt 400 de milioane ca garanţie, pentru rele 4,5 sau şase miliarde de coroane este o garanţie de peste 200 miliarde, pe care Aracalul o are pentru coroanele sale. Pentru evidenţiarea acestui adevăr, publicăm raportul consilierului ministerial Andreies Ianos, făcut din încredințarea gu­vernului maghiar pentru a se vedea ce a-Total : 21 miliarde cor. Tot aici am putea adăuga valoarea izvoarelor de petrol, mine de aramă în va­loare de 11 miliarde cor. Izvoarele de ape minerale, ferme, etc., prezintă 2 și jumătate miliarde cor. Veni­tul anual al acestora a fost 93 milioane cor. Forța motrică a apelor circa 10 mi­liarde. Păduri 6­2 milioane hectare din cari 1­6 miloane hectare păduri de stat. Valoa­rea acestor păduri este de 4 miliarde. Deci recapitulând cele mai sus vom avea: Păduri în valoare de 4 miliarde cor. Cariere de piatră 2 9 „ Forţe motrice apă 10 Mine . . . 32 " Ape minere şi terme 2­ 5 w Total SP/, H n In acest tablou nu se cuprind valo­rile orare, industriale şi comerciale. Produse miniere: 17 miliarde chintele cărbuni cari sunt în exploatare şi cari sunt­ deja exploataţi. 1 şi jumătate miliarde chintale mi­nereu de fier. 5 milioane chintale sare. 30 milioane chintale bauxit-alumi­­nium. 140 milioane chintale alumit pe teri­toriul judeţului Bihor, (în Europa singu­rul loc unde se află). 30 chintale producţia anuală de aur în mare parte din minere Băița-Brad (jud. Hunedoara). 5 miliarde chintale tizig-turfa. 72 „ metri-cubi gaz-metan. Valoarea aproximativă a acestor pro­duse este: (socotită valoarea de înainte de răsboi). Cărbuni, minerale 17 miliarde ouor. Tizig . . 1-5 . Gaz-metanic .1 ,­­ Minereu de fier . 1-5 „ ,

Next