Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-17 / nr. 200

Pagina 2 ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ Raporturile dintre studenţi şi universitate O foarte interesantă conferinţă reia­ Supravegherea, conducerea tivă la raporturile dintre studenţi şi Uni­versitate, rector, consilii profesorale, se­nate. Dăinuieşte o concepţie curioasă în ţară, a prăpastiei dintre profesor şi stu­dent. Studenţii nu-s consultaţi când se face un regulament, ca acel de ordine şi dis­ciplină, deşi acest regulament e pentru studenţi, el consideră pe studenţi ca pe nişte copii capabili de-a fi duşi de mână. Nu numai că e făcut de vreun profesor necunoscător al situaţiei reale a studanţi­­mei, ci din culisa politice. De altfel din a­­cestea se bombardează profesori, cari pot chiar văduvi catedrele cât vor, chiar cu anii, sunt rambatându-se pe unde vor. Noi studenţii trebuie să stăm cu moaile în sân , deşi avem obligaţia şi dreptul de-a curma o asemenea stare de lucruri, vădită deplorabilă. La Iaşi, de ex. a fost un exod justificat pentru acei profesori cari voiau să mai lucreze şi nu puteau face nimic la acea atmosferă, nejustificat pentru cei care s-au dus să se căpătuiască. Universitatea trebuie să fie ce-a fost şi la geneza ei şi nu ceea ce e în spiritul veac 18 şi 19, ea trebuie să fie o obştie su­fletească, o asociaţie între spiritul experi­mentat şi format al profesorilor şi spiritul dornic de ştiinţă a studentului. Toţi trebuie , , , , ţ,-—z,—-t— să muncească, şi studenţii, dar şi profesorii. * a°lamă, O telegramă Cere, după exemplul ţărilor scandinave,.v3 intreb» dacă acceptă această rugă­consilii reprezentative studenţeşti recunos- \ mmnte­ ..... cuie. ca instituţii universitare. Ca regula­? . ’­0­­03.* a’eS raemmu de onoare, cet mental de ordine şi disciplină să poată fi PJjtra rectori, apoi din S. Mehedinţi, A. C. respectat trebuie să se modifice, consul- \ C­ izar . Părvan, Oreste Tafrali, Sexu­l tăndu-se şi studenţ’mea. Tot ce e societate .Peşcuriu. . studenţiască trebuie să fie validată nu uu-i _ !imu“ indescriptibil când se propune mai de senat ei şi de centre. Pentru în- ] ^ 0C1^erari: ® or? P°Dtto. Ca să lăturarea conflictelor între societăţi s’au Poa.1} fl a.es,a se. e ^poetul pati­studenţi trebuie o comisia de arbitri. Cere­m.rn noastre f­l_ar_ preşedintele proclama schimbul de profesori, cu universităţile din al­es Pe poetul Ardealului Octavian Goga şi nu pa dl Goga, atunci de abia se a­­plaudă. ţară şi cele din streinătate Dl VIRGIL BOGDAN-DUICA- Cen­trele prin oficialitatea lor au obligaţiuni care nu pot exista cu interesele de toate ordinele ale studenţilor. Asociaţiuni izvo­­rita din necesităţi reale ale unor studenţi, care sa susţie anume idei numai intre dânşii, fără 11 fi idei pol­tice, un cerc de studii socialiste, de ex. n’ar putea cere aprobarea Centrului şi acesta nici nu ia'- da-o Dl ARDELEANU: Cât timp cent­rele vor fi naţional politice, asociaţiuni ca cele amintite de dl Bogdan vor fi inevita­bile. De aceea sa impune ca centrele să se desbrace de caracterul lor naţional-politic şi­ să devie social-politice, alunei numai va dispare ne­esitatea fold­rii rlo asociaţiuni lăturalnice. Senatului profesoral, apoi, nu-i putem impune vederile, ci spune. Dl ARDELEANU: Profesorul e un educator, cum i se va putea dicta de studenţi care de-acum­ înainte vor fi mult mai tineri decât noi? Intimitatea nu se impune, ea se naşte în laborator, dacă atât profesorul cât­ şi studentul vor lucra deavalma. Dl CHRISTIAN: Ce va fi cu studenţii neromâni dacă societăţile lor trebuie re­cunoscute de Centru, care încă nu-i pri­meşte. In organizaţiunile judeţene avem de lucrat cu stud, streini ei fiind mai bine organizaţi şi lucrând pentru aceleaşi scopuri ca şi noi Dl LABUŞCA răspunde, dând toate lămuririle celora care au vorbit după d sa. Dl R. DIMITRESCU: Societăţile stud. sire nu nu-s prigonite prin faptul că vor trebui controlate de centru; intrând ca şi ale noastre în asociaţia generală vor avea unde reclama; apoi, în afară de centru mai e şi senatul univ. Dl VLAICU: In Bucovina se pierde acea libertate academică, dată de guver­nul austriac răpită însă de guvernul român. Cantinele şi câmintrile studenţeşti, flască e compus din dnii C. N. Ifrim, Gr.­­E. ARDELEANU, ca bănăţean.mul­ T. Popa, Ilescu-Govora (propuşi­ de Cen-tţumeşte studenţimei pentru atenţia dată frul Iaşi), Vasile Ispir, Paulian, Gh. Banu (Bucureşti), dr Groze, Stoica, Victor Vlad (­P. Maior“ Cluj)Stănica Berariu, Eudoxie Gribowsky, Gheorghiu (Cernăuţi), Marius Sturdza, Marmeliuc („Rom. Jună“, Viena). Numele stud. morţi pentru întregirea neamului se va înscrie, cu faptele lor şi alte date, într’un album, înfierând dezinteresarea Bucureşteni­­lor la înmormântarea marelui istoric A­­D■ Xenopol, dl Lăbuşcă cere congresului transportarea rămăşiţelor pământeşti ale marelui dispărut la Iaşi. Se alege şi comitetul Uniunea: Via­cu, Duminte, Vintilă, Popescu, Ion Valescu, Petru Ghiaţă, Al. Constantinescu, Ion Ţeţu, Vic. Ardeleanu, Gh. Sglimbea, Lăbuşcă, Iuliu Niţulescu, Al. Bărcănescu, Laurenţiu Caton, Dimitrie Cudla Soc. „Aurel Vlaicu“ din Turnu aderă la congres. Soc. stud. în drept din Iaşi reamin­teşte recentele incidente ale unui gazetar Dl CAZAN în raportul său asupra Jexprop şi trădător Alfred Hefter şi cere Cantinelor şi Căminurilor aduce judicioasei să se revie asupra pedepsei date pe ne­critice şi modificări interesante menite ai drept unui student care nu şi-a făcut face din căminurile noastre abia înjghe- decât datoria cu acest prilej, pedeapsă bate instituţii de valoarea celora din ţă­ dictate de Senat Aflăm atunci că pentru rile scandinava. Studentul nu cere nimic,­o manifestare naţională Administraţia Ba­va câştiga tot prin munca lui, câştigul Bu­­covinei a impus pe studenţii bucovineni va pune la casa comună, care e a lui.­­ Ia pedepse băneşti, va fi tot a lui. Dl GEORGESC¥: Cât mai mulţi studenţi în comitetele de direcţie. Econo­mul să nu fie de meserie ci din lumea uni­versitară, directorul să fie ales de studenţi, o cât mai largă descentralizare, studentele, gospodinele de mâne, trebuie să între în comitete. D-ra FRUNZETTI: Să ne conducem singure. Persoane din afară să nu pătrundă în cămin. Dl BERBERIAN: In loc de statut o moţiune cu doleanţele studenţimii. Studentele de la cantina medicinistelor cer directoare titrate, intrarea decanilor în comitete, etc. Şoc. respective şi centrele vor redacta moţiunile deziderate. Dl SGLIMBEA: In chestia universi­tăţii maghiare, a unificării învăţământului superior, toate catedrele libere să fie o­­cupate. DILABUŞCA: Proclamarea membri­lor de onoare dintre personalităţile mar­cante cari au luptat pentru cultura naţio­nală şi pentru studenţime. înainte de­ a pronunţa numele dlai Dl GEORGESCU propune: pe un suflet totdeauna tânăr, care fără să şi facă un piedestal politic a ajutat în­totdeauna pe studenţii cu înclinaţii literare, pe dl Odd Densuşianu. Mai sunt propuşi: dl Onciul, ca fost prim-preşedinte al unei societăţi bucovi­­nene, C. Ifrim, întemeietorul organizaţiei studenţi­­ei ieşene, Maria Ştefănescu, dr Mina Minovici, Ioan Simionescu, Mitropoli­tul primat, Mitropolitul Ardealului, dr Va­sile Spin Ca preşedinta da­­onoare se a­­clamă pe M. Sa Regele. Se închide discuţia la propuneri de membrii de onoare tocmai când se mai propuneau: dnii P. Poni, D. Pompei, Mra­­zek, Ţiţei­ca, Xenofon Gheorghiu, etc. Locul viitorului congres va fi Cer­năuţii. Comitetul de patronaj din foşţii stu­denţi care s’au remarcat în vieaţă studen- ­ timp, pentru că nimeni nu are convingeri personale. Să nu se mai bată apa ’n piuă. La Iaşi şi în Bucovina jidanii sunt un pe­ricol. O consfătuire pentru o formulare într’o nouă propunere iar nu va da rezultat. Votul nominal tot aşa. Fiţi şi unii şi alţii concilianţi. Dl Lunescu să nu ia cuvântul, îl sfătuesc. Dl VASILIU, preţed, încearcă să scindeze amendamentul propus, menţinând excluderea la Cernăuţi, dar re­s­pin­gând-o la Ieşi. Nu reuşeşte. Pun la vot. Se vo­tează amendamentul prin ridicare de mâni şi se admite. In restul şedinţei se votează statutul pe articole cu mici modificări. Statutul­­ privitor la raporturile statornice de soli­daritate şi prietenie între asociaţiunile studenţeşti, la aducerea la cunoştinţa au­torităţilor publice a cerinţelor studenţimii, la stabilirea legăturilor între studenţi şi foştii studenţi, la plasarea şi asistenţa stu­denţilor, la legătura cu asociaţiile din alte ţări, la schimbul de studenţi, la facilitarea studenţilor care pleacă în streină­tate, va scoate un anuar şi un buletin al studen­­ţimii şi va fi expresia mentalităţii şi inte­lectualităţii studenţimii noastre, dommire a lucrărilor. Mulţi din majoritate! Dl ROM. DIMITRESCU : Fiecare pleacă Majoritatea e dispusă să cedeze­ din noi are şi nu are dreptate în acelaş numai să sa termine odată. In acelaş timp minoritatea încearcă să facă propa­gandă. Dl ILIE VASILIU: Doriţi un amendament? Rog atunci să mi­ se pre­zinte unul din partea studenţilor buco­vineni. • • VOCIFERĂRI: Cam­ bucovineni­? Sunt şase societăţi care nu se înţeleg între t­ie. Dl FOPESCU: S’a despărţit de Centrul Iaşi când cu ideia primirei strei­nilor. Explică sciziunea de la Iaşi. Mino­ritatea scandaloasă nu e câtă se vede, ei reprezintă foarte mulţi studenţi. La Iaşi, Bucovinenii, Oltenii nici nu vor să vă re­cunoască. Preşedintele încearcă să maşineze. Vacarmul creşte iarăşi Este autorizat să vorbească din partea Bucovinenilor. Se ia în considerare amendamentul cu excluderea streinilor de la societăţile din Bucovina şi din Iaşi! Dl BUZE­A. Amendamentul cade, întrucât face parte din moţiunea dlui Dinu care şi ea a căzut. Centrul din Iaşi nu e obligat prin moţiunea Lăbuşcă să primească pe streini. E deci treaba Centrului. „PATRIA“ ŞEDINŢA DE NOAPTE Se deschide la orele 9 25. , Dl VASILIU: citeşte o moţiune prin care se propune, ca profesorii universitari să fie primiţi, ca membri onorari în U­­niune. Nu se admite, pe baza, că din Uniune nu pot face parte decât studenţii univer­sitari. Chestia valutei Dl STANCIU: citeşte un proiect de lege al dlui prof. Nistor. Prin acesta s’a protestat, ca studenţilor trimişi în streină­­tate, să li­ se acorde oarecare beneficii la valută. Eventual schimbul al­ pari. Proiectul însă a fost respins de majo­ritatea guvernamentală. Aceasta respingere a atins foarte dureros studenţimea. Se citeşte următoarea moţiune: Studenţimea universitară, adunată la primul Congres în Cluj, protestează împo­triva respingerii proiectului de lege amin­tit considerând procedarea guvernului drept act de desinteresare faţă de studenţime. Dl DUMITRESCU: ţine să declare, că o delegaţie trebuie să ceară de la guvern ca să acorda studenţilor trimişi în streină­tate, o bursă mai mare, ca să poată trăi Bursa să se plătească în banii ţărilor res­pective, pentru că studenţii s­ă nu mai fie speculaţi. Astfel propunerea de­ a intrerveni la guvern pentru a supune votării şi a primi proiectul dlui prof. Nistor, se aprobă. Căminele Dl GEORGESCU în chestia „Cămi­­nilor studenţeşti“ propune să se intervină la guvern pentru satisfacerea doleanţelor studenţilor în chestia căminurilor, vo­­tânndu-se moţiunea. Constatându-se că „Căminul studenţesc“ nu mai corespunde în actualul său sistem de funcţionare trebuie schimbat cu totul nevoilor noastre prezente. Toţi studenţii să contribuie la fondul căminului. „ Să se intervină, ca conducerea efec­tivă a acestei instituţiuni să fie încredin­ţată studenţimea, după sfaturile profesori­lor şi concursul altor persoane. Fiecare că­min să şi poată face singur gospodăria necesară. Direcţiunea căminului să facă parte din sfera universitară. Imediata înfiinţare a unui cămin stu­denţesc la Cernăuţi, unde nu este. Menţionarea căminelor, cel puţin încă un an, în clădirile în cari sa află acum. Căm­ studentelor să aiba aceeaş or­ganizare ca ale studenţilor. Statul să contribuia într’o măsură mai mare decât până acuma, pentru organizarea existenţei studenţilor, aceasta fiind chiar interesul neamului român. Dl NAZARIE, raportor, citeşte sta­tutele din 1919 referitor la organizarea centrelor studenţeşti pe lângă cele din Bu­cureşti şi las­, în Cluj şi Cernăuţi. Propune, ca toate actualele centre să fie centralizate la Bucureşti, sub un singur comitet de conducere, pentru a curma a­­narhia ce există în aceste centre, cari însă îşi vor păstra în sânul lor autonomia de activitate culturală. Dl BANCILA citeşte două paragrafe dintr’o lucrare a sa făcută acasă, referitor la organizarea cercurilor studenţeşti. Venind mai multe moţiuni pentru ce­tire şi fiind timpul înaintat (ora 12 noaptea), dl Ardeleanu propune, să se suspendeze şedinţa, rămânând să se discute chestia organizărei în alt timp, eventual la Con­gresul dela 1 Dec. 1921. Dl NAZARIE propune, ca să se dis­cute aceste chestii în sinul centrelor, ur­mând să se reia la Congresul data 1 Dec. 1921 la Cernăuţi. Majoritatea aproabă propunerea. Chestii actuale Dl VASILIU ceteşte o moţiune contra ■infiinţărei Universităţii maghiare la Cluj. Dezaprobă modalitatea procedărei ungurilor în această chestie şi nu admite înfiinţarea Universităţei la Cluj, pentru că acest oraş trebuie să fie cupola culturei româneşti. Mai ceteşte o altă moţiune, relativ la românii bănăţeni ajunşi sub stăpânirea sârbească, bănăţenilor ajunşi sub stăpânirea sârbească, exprimându-şi dorinţa de a vedea cât mai curând pe aceşti studenţi la Congresul stu­denţilor din România-mare. Din partea dlui dr. MINOVICI, dl preşedinte ceteşte o scrisoare: „Rog, a fi interpretul meu pe lângă dnii studenţi, comunicându-le, că, dacă cu cai dispăruţi am făcut România-mare teri­torială, de la dlor aşteptăm şi le dorim a face România-mare intelectuală. 17 Septemvrie 1920 Criza de locuinţe Evacuările —■ Controlul pentru stabilirea ilegalităţilor Având în vedere marea criză de lo­cuinţe, în urma repetatelor plângeri, gu­vernul a grăbit evacuările. Cu toate aceste însă, evacuările se fac cu greu, pentru că se intervine mereu în favoarea celor eva­cuaţi. Oricine este evacuat, recurge la pro­tecţia olor Bucşan şi Mihali, ori la Consi­liul orăşenesc cari, intervin apoi în favoa­rea celor evacuaţi. Astfel, rămân aici foarte mulţi cari ar trebui să plece din Cluj. Având în vedere, că s’au săvârşit foarte multe ilegalităţi prin astfel de in­tervenţii, prin cari cei dela evacuare au fost somaţi să suspendeze evacuarea unora, s’a hotărât, să se facă un control general. In această comisie de control sunt repre­zentate şi ziarele, pentru că să poată con­stata şi publica ilegalităţile săvârşite. La criza de locuinţe au contribuit foarte mult şi unii funcţionari de la Peraep­­torat. Se pretindea să dovedească fiecare, că-şi are indigenitatea în Cluj cel puţin de patru ani şi că a plătit dările aici. In caz că nu putea dovedi, era evacuat, dacă nu se intervenea din altă parte. Insă după cum se arată din loc competent, se dădeau a­­deverinţe de plătirea dărilor şi în mod ile­gal, da către Parceptoral. In special au a­­deverinţe aproape toţi­ evreii cari după cum se ştie au venit, cea mai mare parte în decursul revoluţiei la oraş. Astfel permi­­ţându-li-se să rămână şi pe mai departe in oraş, funcţionarii au rămas pe străzi. Pentru funcţionari , deocamdată se vor evacua câteva stabilimente, ca să a­­jungă cel puţin câţiva sub un acoperământ provizoriu până se vor elibera mai mul­t­e locuinţe, cam­ azi sunt încă ocupate pe ne­drept. Asemenea vor fi evacuaţi şi mag­naţii şi toţi acei, cari n’au nici un interes să locuiască în Cluj. La controlul amintit se va proceda foarte energic, având în vedere, că vor fi şi delegaţi de-ai ziarelor, cari vor publica orice intervenţie şi orice ilegalitate ce s’a săvârşit şi s’ar săvârşi. Astfel s­­epară că in curând vor fi eliberate foarte multe lo­cuinţe, putându-se plasa astfel, în primul rând, funcţionarii. In legătură cu controlul sa vor con­trola şi adeverinţele date de perceptorat în vederea evacuărilor. Adeverinţele ilegale se vor înainta parchetului pentru a pedepsi pe vinovaţii, cari au săvârşit aceste ilega­lităţi. Cei cari posedă astfel de adeverinţe ilegale, pe lângă că vor fi evacuaţi, vor fi şi închişi şi amendaţi. In ceea ce priveşte intervenţiile unor secretari generali etc. se vor înainta caz fi­rit­e la Bucureşti guvernului, ca acesta să ia la cunoştinţă cum fac administraţie de­legaţii săi. Despre unele intervenţii am amintit de altfel într’un număr recent al ziarului nostru, comentând şi cazurile, încât, refe­ritor la intervenţii, evacuări şi locuinţe mai avem unele date, pe cari le vom publica ca să poată vedea marele­­ public în ce mod se manifestă: cinstea, legalitatea şi munca averescano-gogească, promise la fie­care pas şi în fiecare chestie, când numi­tul guvern avea nevoie de încrederea cetă­ţenilor. Regretăm că delegaţii muncitorilor n’au vrut să ia parte la control pe motiv, că ei n’au garanţie dacă evacuările se vor face după cerinţele drepte. Acest motiv însă nu este justificat pentru că evacuările se vor face pe baza refe­ratului comisiei de control. Se afirmă şi se crede că comisia de control numită acuma, va face mai târziu şi incartiruirile. Casa învăţătorilor din Cluj — Protestul Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal — Toţi câţi am trecut prin cataclismul­­ tori, cari urmau studiile la Universitatea de curând desfăşurat, al răsboiului mon-­din Cluj, întreţinându-i prin cotizaţiile ce dial, ne-am putut forma convingerea, căi plătiau fondului „Eötvös“, a trecut cu deabinele vremea, când drep­turile fireşti ale indivizilor ca şi ale co­lectivităţilor mai pot fi călcate în picioare. Şi deşi această concepţie stăpâneşte cu destulă putere, totuşi mai sunt oameni, cari puşi în situaţii şi rol de conducere, încearcă în mod abuziv, să exploateze aceste situaţii în propriul lor favor, sub platforma servirii unor interese obşteşti. Este vorba de Casa învăţătorilor din Cluj, pe care dl dl Onisifor Ghibu pro­fesor universitar şi fost secretar general la instrucţia din Ardeal, pe vremea atot­puterniciei sale, a răpit o cu violenţa de la învăţători, pentru a şi asigura sieşi lo­cuinţă şi afle condiţii favorabile de traiu, schimbându-i şi numele din „Casa învă­ţătorilor“ în „Colegiul Latin“. Socotim a fi sosit timpul, care ne obligă să demascăm cu toată indignarea opera nefastă a dlui dr­­. Ghibu, care tinde a provoca cele mai legitime nemul­ţumiri în rândurile învăţătorilor români. Fără a avea o bază de drept, d­e a concepe idea, pe care o îmbracă în fru­moase cuvinte, că aceasta instituţie, nu mai este a învăţătorilor, ci trece pur şi simplu sub administraţia Universităţii din Cluj, a cărei anexă o consideră. Şi să face a uita că aceasta casă, s’a ridicat cu banii învăţătorilor români, pe cari faimoşii inspectori de pe vremuri îi sileau să între în rândurile membrilor societăţii învăţăto­rilor maghiari din fosta Ungarie, care purta numele „Societatea Eötvös, pentru ajutorarea învăţătorilor“, plătind taxe anuala din pari­­e şi susţinea aceasta in­stituţie. Cine s’ar mai fi cugetat că Statul român, ca succesor de drept al fostului stat maghiar, să aibă şi inima şi cutezanţa să despoaie învăţătorimea română din Ar­deal, Banat şi celelalte părţi da aceasta in­stituţia a sa. Cice s’ar mai fi cugetat că ar mai putea exista un om, în aceasta des­­robită parte a ţării, care să despoaie pe învăţătorii de drepturile ce şi le-au câşti­gat cu sudoarea feţei lor şi cu jertfele cari le-au asigurat drepturi la recunoştinţa nea­mului­ Singur dl Ghibu mai este acela, care a putut avea aceasta cutezanţă şi oara sim­ţind acum mişcarea învăţătorilor, pentru revendicarea acestui drept, voieşte să ducă în eroare opinia publică prin planurile um­flate, publicate în nr. 196 al ziarului „Pa­tria“, arătând că Universitatea din Cluj, voieşte să organizeze în „Casa Invăţători-Acelaş scop voieşte învăţătorimea să aibă aceasta casă şi în viitor. Ocrotitoarea şi ajutorarea băieţilor de învăţători, săraci şi orfani, cari doresc să studieze la Uni­versitate. De sine înţeles, instituţia — fiind susţinută prin cotizaţiile tuturor învăţători­lor — ea are să fie şi condusă de cei ai­reşi la ei, aşa cum era şi sub era trecută. La congresul din 1, 2 şi 3 August învă­ţătorii au înfiinţat în locul fondului „Eöt­vös“ — fondul „Gheorghe Lazar“ al în­văţătorilor, decretând de membrii pe toţi învăţătorii titulari. Atunci s’au compus şi statutele fondului şi ale „Casei învăţători­lor“, cari sunt înaintate încă din 7 August — forurilor în drept — spre aprobare Pentru a ne justifica în faţa lumii întregi, comunicăm că Asociaţia învăţăto­rilor, este în posesiunea tuturor documen­telor cari verifică până la indiscutabil drep­tul învăţătorilor asupra acestei instituţii. Suntem în poziţia a prezenta aceste docu­mente tuturor autorităţilor şi domnilor pro­fesori universitari din Cluj, pe cari dl dl Ghibu, voieşte să-i ducă în eroare. In situaţia aceasta ne ţinem deci de datoria noastră faţă de posteritate a pro­testa cu ultima energie faţă cu uneltirile dlui dr­­ Ghibu şi a declara in numele alor 4000 de învăţători, că în baza dreptu­rilor ce avem, vom duce lupta până la ul­timele sforţări şi limite pentru a nu ne lăsa batjocoriţi, şi suntem firm hotărâţi a re­curge la mijloace de forţă pentru a ne ve­dea stăpâni în casa noastră. Căci nu putem privi decât ca nişte eşiri pă­timaşe şi nu suntem dispuşi a purta frică de ameninţările răspândite între în­­­­­ăţători — cu ocaziunea congresului înv. din 1 şi 2 August a. c­ de agenţ­i dlui Ghibu, — prin cari ne punea în vedere că de vom primi chiar, această instituţie, ni­ se va lua îndărăpt — nu peste mult, când d-sa va fi din nou ministru de culte şi instrucţie. Biroul Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal, Banat şi părţile ungurene. Celor, cari au dispărut, le vom de­­lora un institut similar cu cele din Franţa, pune coroana neuitărei pe mormânt, iar dilor, cari luptă în prezent, le vom purta adâncă recunoştinţă.“ Intr’o altă moţiune se cere, ca auto­rităţile să împună schimbarea numirilor străzilor în româneşte, asemenea şi a fir­melor. Se aprobă unanim. Şedinţa se încheie după ora 1 noaptea. Astfel unele chestiuni propuse, au rămas să se discute la Congresul ce va avea loc la Cernăuţi în 1921, Decemvrie 1. După terminarea Congresului, a avut loc la prefectura judeţului un bal, care a durat până la dimineaţă, când studenţimea a plecat cu un tren special. O mare parte însă a plecat prin Arad în ţară, ca să poată face o excursiune prin Transilvania şi Banat AMOREIU PORA, membru în comitetul Asociaţiei, preş. comn. cons. Anglia şi America. Foarte bine. Dacă Universitatea din Cluj, — voieşte să organizeze un astfel de institut, n’are decât să o facă în .Căminul studenţesc* care este al Universităţii iar nu în „Casa învăţătorilor* care nu este a Universităţii ci a învăţ­ătorilor, dela cari nu se poate lua cu forţa, prin hotărârea unui om care abuzează de puterea sa. Credem că Universitatea din Cluj nu este un aşe­zământ care să creeze sinecure, ci este un înalt aşezământ, care propagă cultura, ştiinţa şi dreptul. Nu vom mai insista însă asupra ex­punerii motivelor morale, psihologice şi de drept, cari ne îndatorează să ne recla­măm ce este al nostru. Opinia publică ştie foarte bine că în Cluj există „Casa Invă­­ţătorilor* care adăpostea băieţii de învăţă Vinovaţii dezastrului bulgar Lyon.­­ Ministrul afacerilor streine al Bulgariei a publicat primul volum din cartea portocalie conţinând docu­mentele diplomatice relativ la Intrarea Bulgariei în răsboiul mondial. Din citirea acestor documente se poate face o nouă idee de maşinaţiu­­nile şi intrigile a căror victimă a fost Bulgaria. Cartea portocalie conţine toate telegramele, rapoartele, tratatele şi con­­venţiunile de la tratatul din Bucureşti din 1913. Este de remarcat că toţi repre­zentanţii diplomatici bulgari în streină­tate din 1915 au sfătuit pe rege şi pe Radoslawoff de a nu se angaja cu puterile centrale. Un alt volum va con­ţine documentele din timpul răsboiului şi armistiţiului.

Next