Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)
1920-09-21 / nr. 203
Pagina 2 Numiri în învăţământul normal Ministerul instrucţiunei Secretariatul general din Cluj a făcut următoarele numiri pentru şcolile normale de dincoace de munţi: a) Şcoli normale de fete 1. Cluj: Victoria Diaconescu fiz. chim. Constanţa Spânaeană şt. mat. Ana Popa muzică. Ersilia Braşovean desemne aligr. Elena Rotta şi Ana Jipn înv. la şcoala de aplicaţie. 2. Lugoj: Victoria Andrei fiz. chin. Vitravara Jidav mat. fiz. Eugenia Şerbănescu pedagogie. Elena Pop 1. rom. George Vornicu ist. georg. Victoria Petrişor dexterităţi. Ofelia Lungu gimn. 1 man. Paulina Petrovici muzică. Maria Brebenar înv. la şc. de aplicaţie. 3. Sft. Gheorghe: Sabina Petrescu pedagogie. Maria Manoilescu 1. rom. Aurelia Muntean st. nat. Eugenia Georgescu mat. fiz. Cleopatra Lupu ist. geogr. Victoria Cioroga? înv. la şc. de aplicaţie. . • 4. Arad : Consuela Georgescu dir. şt. nat. Maria Ioanovici ist. geogr. Ionescu Speranţa 1. rom. Florica Suciu şt. nat. Alexandrina Piperescu 1. franc. Elena Ştefănescu muzică. Maria Marta desemn. Georgina Roşea gosp. 1. man. C. Comicescu pedagogie. Hortenzia Popovnei înv. la şn. de aplicaţie. Dna Paveleanu prof. aux. de gimnastică. 5. Oradea-Mars : A. Teodorescu dir. 1. rom. Eugenia Buciumean matematică. Elena Spirescu fiz. chim. detaşată la „Elena Doamna“ Bucureşti. Elena Bulbuc ist. geogr. Ecaterina Mihailescu 1. română, franceză. Maria Hociung şt. nat. chim. Florica Marinescu psdagogie. Lucreţia Mihailescu desemn. paligr. Ştefania Sudeţan muz detaşată de la liceul „ Regina Maria“ din Cluj. Valeria Tulbure lutcr. man. gosp. Ana Teodorescu înv. la şc. de aplicaţie. b) Şcoli normale de băieţi. Cluj: Ana Bucur 1. română. Valeria Gogan desemn. Constantin Encica şi J. Goga înv. la şp. de aplicaţie. 2. Deva: Elena Sporea 1. rom. Victoria Ştefănescu 1. franc. Ion Modreanu pedagogie, 1. rom. Ion Mihu ped., lucr. man. acon. Victor Solomon şt. nat. chim. Ion Radu mat. fiz. Dragan Mariş desemn, caligr. Nicolae Haneş muzică. G. Ghinea gimnastică. Niculae Muntean econ. Drăghioascu ist. geogr. C. Popescu înv. lare de aplicaţie. 3. Zălau: Graţian Capătă pedagogie. Pompei Tolea şt. nat. geogr. G. Matieşan 1. rom cah.gr. G. Duma muzică. Mihail Pleşu ist. geogr. Olga Sculi mat. fiz. Angela Stropescu 1. franc. rom. Isaia Cimpoca desemn. Iuliu Epure gimn. hier. man. loan Luca econ. 4 Sighet: Dimitrie Simon dir. 1. rom. Bucur Căpătă ist. geogr. I. Bilţiu Dancuş 1. franc., rom. * Victor Matei şt. nat. geogr. D. Braharu ist. rom. I. Petrescu pedagogie Vasilie Niţeanu mat., fiz. Vasilie Peta muzică. Mih. Antonescu des caligr. Nicolae Goanţă gimnastică. 5. Timişoara: Traian Simu ist., geogr. Dionisie Linţia şt. nat. Simion Laşiţă pedagogie. D. Chevereşan 1. franc germ O. Teodoru Oltea 1. fran Octavian Pop şt. nat. chim Ioaellm Perianu muzică. Ion Isac desemn, caligr. S. Crăciunescu gimnastică. Aurel Lupsn econ Pavel Bosica şi Al.lovitza-Sfotou înv. la şc. de aplicaţie. G. Caransebeş: Nicolae Tomici 1. rom germ. George Votci şi nat. chim Vasilie Dolean pedagogie. Iuliu Vuia ist-geogr. Leon Bocicaiu 1. franc. Remus Popa gimn. econ, caligr. 7. Oradea Mare, Const. Sudeţeanu, dir. pedagogie detaşat de la şcoala normală din Cluj. Petru Dejeu pedagogie. Alex. Grozescu mat. fiz. Andrei Crăciun ist. geogr. Mişcările în corpul profesoral al şcoalelor profesionale şi medii (civile) Secretariatul general al Instrucţiunei aduce la cunoştinţă celor interesaţi tabloul despre numirile noui şi permutările efeptuate cu 1 Septemvrie 1920 în îvâţământul profesional şi civil. Toţi acei profesori, cari sunt cuprinşi în tabloul numirilor noui şi a permutărilor sunt datori a se prezenta în timpul cel mai scurt posibil şi fără a aştepta aviz special, la catedrele indicate. Acei profesori de la şcoalele indicate cari nu sunt cuprinşi în tablourile de jos şi nu sunt prin un ordin special trecuţi la altă categorie de şcoli (licee, normale, primare,) îşi vor reocupa catedrele avute anul şcolar trecut la şcoalele profesionale şi medii (civile). Tabloul I. Numiri noi la şcoalele superioare de comerţ. 1. Ioan Baboie, prof. supl. St. corn. la Braşov (detaşat la secretariatul general în Cluj. 2. Dr. Simion Turtea, prof. aux. Drept Econ. la Brasov. 3. Aurel Capitan, prof. aux. Drept-Econ. la Brasov. 4. Alexandru N. Ionescu, prof. tit. la Cluj. 5. Horia Avram, prof. supl. Ist. Geogr. la Cluj. 6. Emil Mihaiu, prof. aux. "Mat. Aritm. la Cluj. 7. Alexandru Eronimon, prof. supl. Econ- Drept, la Haţeg. 8. Cornel Simu, prof. aux. Filol. mod. la Haţeg. 3. Traian Ţăranu, prof. aux. Fr. Germ. la Orşova. Tabloul II. Permutări la şcoalele superioare de comerţ. 1. Olivia Miculescu, prof. supl. St. com. de la Târgumureş la Sibiu. Tabloul III. Numiri noui la şcoalele medii (civile) ale Statului. 1. Lucreţia I. Miculescu, Rom. Geogr. din Bucureşti, numită la coala medie din Abrud. 2. Paul Bruck, Franceză (din Slatina Str. Drăgăneşti 6.) la Arad. 3. Ignat Matei, Econ. Gimn. la Sânmiclauşul-Mare. 4. Teodor Mureşean, Ist. Geo. din Sălaj la Caraii-Mari. 5. Ecatarina Constantinescu, Litere 1st. (din Iaşi Str. Rosetti Nr. 40) la Careii-Mari. 6. Teodor Popa, Rom. 1st. din Unguraş la Gebul-Silvaniei. 7. I. E. Vasiliu, Fran. Rom. (Bucureşti, Bul. Ferdinand Nr. 56.) Cehul-Silvaniei. 8. Alexandru Suteu, Text. (Iernotfaia) Diciosânmărtin. 9. Victoria Mihailescu, Mat. Fiz.Bucureşti, Str. Lăpteni Nr. 4,1 la Huedin. 10. Lucia Popescu, Litere (Orlat Prahova) la Lipova. 11. Antoniu Majer, Ist. Fii din I Deva, Lupeni. 12 Ervin Lurtz, dext. la Haţeg. 13. Dna Luca Auxil, Rom. Lupeni. 14. Ioan Ghiriş, dext (Sânmartin) la Ocnele Mureşului. 15. Martin Havadi, Mat. Compt. la Lupeni. 16. Smaranda Nestor, Lit. Fran. (din Bucureşti, Str. Const. Marinescu Nr. 21) Orşova. 17. Agripina Scorpan, Des. Cat. (din Iaşi, Str. Albineţi 11) la Satulung. 18. Gheorghe Babeş, dext. la Satulung. . 19. Niculescu, dext. (din Oradea) la Satulung. 20. Aurelia Baneiu, Fr. Germ. la Sălişte. 21. Teodor Bucurescu, Ist. Geo. la Sânmielăuş. 22. Ana Chellner, Fr. dext. la Sânmielăuş. 23. Dumitru Floaş, dext. la Sălişte. 24. Elena Sandu, Fr. Germ. la Sălişte. 25. Silviu Cărpinişean, Rom. la Sebeşul săsesc ca director. 26. Elvira Constandache, Fr. (din Bucureşti) la Bistriţa. 27. Eliza Mladecoviciu, Ist. Geogr. (Craiova) ca directoară la fete Bistriţa. 28. Maria Herişescu, Des. Caligr. (din Bucureşti) la Cluj. 29. Elena Baier, Franceză (Cluj) la Cluj (fete). 30. Amalia Mironescu, Fr. Rom. (din Burdusoci jud. Tecuci ca directoară la Diciosânmărtin. 31. Natalia Dida, Text. la Huedin. 32. Elena Sandulescu, Rom. Des. (din București) la Sibiu. 33. Ecaterina Simionescu, Rom. Fr. (din Balcic) ca directoară (fete) la Sibiu. 34. Elena Bugeac Desemn Caligr. (din Câmpina) la Sibiu. 35. Corvina Istrati, Rom. Fr. (din Botoșani) la Aiud. 36. Cornelia Maior, dext. la Aiud. 37. Victoria Chifor, St. Comerc. la Aiud pentru cursul corn. 38. Maria Căileanu, dext. la Baiamere. 39. Lucia Popescu, Rom. Germ. (din Urlaţi) la Dej. 40. Elena Burky, Fn. (din Bucureşti) ca directoară la Deva. 41. Maria Ol. Tereuţi, Desemn (din Cotnari lg. Iaşi) la Diciosânmărtin. 42. Clemenţa Bolohan, dist. dext. (din Bucureşti) la Făgăraş. 43. Florica Păunescu, dext. (din Bucureşti) la Bistriţa. 44. Natalia Mărgineanu, Rom (din Urlaţi la Brad. 45. A. Dudaş, Fr. la Deva. 40. Rodica Radu, dext. la Brad. 47. Iosefina Timbuş, Fr. dext. la Gherla. 48. Olivia Murgul, dext. la Hunedoara. 49. Maria Teodhar, Mat. Fiz. (din Bucureşti) la Oradea Mare. 50. Hermina Dămian, Nat. (din Craiova) ca directoară la Orăştie. 51. Anisia Stoica, Măestră (din Veneţia de Jos-Făgăraş) la Orăştie. 52. Margareta Anastasiade, Măestră (Orăştie) la Orăştie pentru cursul de ţesut. 53. Lucia Cristescu, Rom. Geogr. (din Bucureşti) la Sighişoara. . 54. Cornelia Taşca, dext. la Şimleu Silvaniei. 55. Iona Uiubeanu, dext. la Zalău. 56. Constanţa Pravian, Ist. Geogr. (din Bucureşti) la Zlatna. 57. Const. N. Ionescu, Rom. (din Râmnic- Valcea) la Zlatna. 58. Maria Petrescu, Fr., la Sighetul Matemaţiei. Cluj, la 15 Septemvrie 1920. Dr. Octavian Prie m. p., secretar grifieral. PROBLEMA MAGHIARA - Două stăpâniri — Tabloul IV. Profesorii dela şcoalele medii (civile) aie Statului cari nu sunt permutaţi. 1. Maria Crăciunescu, Mat. Fiz. din Diciosânmărtin la Abrud. 2. Livia Triff, Mat. Naturale din Simleul- Silvaniei ca directoară la Abrud. 3. Virginia Minescu, Ist. Geogr. din Sebeşul- Săsesc la Abrud. 4. Zoe Fsier Nat. Geogr. din Orăştie la Abrud. 5. Maria Minescu, Franceză, Germană din Sebeşul-Săsesc la Abrud. 6. Ioachim Dabiciu, Desemn, dext. din Orşova la Arad. 7. Aurel Pop, Desemn, dext. din Cluj la Bistriţa. 8. Gedeon Socol, Nat. Geog. din Făgăraş la Bistriţa. 9. Maria Grecu, Matern. Fizici din Dej la Bistriţa. 10. Pompei Bujor, Nat. Geogr. director, din Careii Mari la Reghin de director. 11. Livia Pasca, Matern. Fizică din Baia-Mare la Careii Mari. 12. Gheorghe Körmendi, Desemn, din Brad la Cehul Silvaniei. 13. loan Vlad, Desomn. dext. din Bistrița la Cluj. 14. Irina Vuia, Filol. Istr. fr. din Diciosânmărtin la Cluj. 15. Elena Bozac, lt. Geogr. din Oradea- Mare la Cluj. 16. Margareta Anzeln, Matern. Nat. la Deta. 17. Hans Slama, Germană Ist. la Deta. 18. Iulius Jeckelt, Ist. Geogr. la Deta. 19. Trifon Puşcariu, 1st. Geogr. din Sighişoara ca director la Dierosânmărţin. 20. Iosif Draser, Mat. Fiz. din Lupeni la Sânmicluşul-Mare. 21. Ileana Pal, 1st. Filol. din Oradea-Mare la Haţeg. 22. Valeriu Boeriu, Nat. Geogr. din Reghin la Huedin. 23. Victor Dejenariu, Nat. Geogr. din Lipova la Slatana. 24. Hie Aleman, Nat. Geogr. din Sibiu la Ocnele-mureșului. 25. Cornelia Aleman, Română, Franceză din Sibiu la Ocnele-mureșului. 26. Gheorghe Crăciun, Desemn, din Cehul- Silvaniei la Orșova. 27. Simion Tanco, Ist. Geogr. din Viseu la Reghin. 28. Maria Pasca, Mat. Fiz. din Dej la Reghin. 28. Alfons Schmidt, dext. la Sântana. 30. Alexandru Fechete, 1st. Geogr. din Cehul Silvaniei la Satumare. 31. Marta Epure, 1st. Geogr. din Beiuș la Satumare. 32. Gheorghe Sima, Mat. Fiz. din Careii-Marii la Satumare (încr. cu agend. dir.) 33. Irina Sima, dexterităţi la Satumare. 34. Elena Kovács, Filol. ist. din Careii-Mari la Satu-mare. 35. Lucreţia Bălcaşiu dexterităţi din Diciosânmărtin la Sebeşul-săsesc. 36. Tulia Fodor Nat. Chim. din Ocnela-mureşului la Aiud. 37. Ana Cotta, Ist. Geogr. la Vişeul-de-sus. 38. Silvia Todoran, Mat. Fiz. din Dej la Aiud. 39. Elena Simtion, Fr. Rom. din Diciosânmărtin la Baia-mare. 40. loan Roth, Mat. Fiz. din Careii-mari la Dej. 41. Susana Roth, Nat. Geogr. din Careii-mari la Dej. 42. Olivia Sârbu, Măestră 1. de m. din Caransebeș la Dej. 43. Maria Pop, dext. din Turda la Deva. 44. Melania Pușcariu, Mat. Fiz. din Sighișoara la Diciosânmărtin. 45. Eufrozina Şorban, Rom. Fr. din Făgăraş la Brad. 46. Aurelia Blărai, 1st. Geogr. din Bistrița la Gherla. 47. Ana Dinilă, 1st. Geogr. din Aiud la Hunedoara. 48. Roza Lupan, Rom. Fr. din Lupeni la Hunedoara. 49. Claudia Crișan, Mat. Fiz. din Aiud la Hunedoara. 50. Eleftera Stefan, Mat. Nat. din Periamos la Hunedoara. 51. Natalia Pop, Ist. Geogr. din Deva la Orăștie. 52. Iohanna Schmidt, Fil. mod. Dext. din Zalau la Sibiu. 53. Elena Tămaş, Nat. Geogr. din Zălau la Sibiu. 54. Maria Simu, Ist. Geogr. din Sighet la Sighișoara. 55. Eliza Pal, Mat. Fiz. din Careii-mari la Sighișoara. 56. Veturia Pop, Nat. Geogr. din Gherla la Simleul-Silvaniei. 57. Petronela Bucur, Rom. Fr. din Dej la Târgu-mureș. 58. Victoria Bara, Nat. Geogr. din Cluj la Târgumureş. 59. Elisabeta Al. George, Mat. Fiz. din Sighet la Târgumureş. 60. Lucreţia Cristea, Mat. Fiz. din Sumen la Zălau. 61. Octavia Martin, Dexterităţi din Aiud la Zlatna. Pentru a găsi formula corectă a politicei noastre faţă de minorităţile etnice şi în primul rând faţă de maghiari, credem, că nu este de prisos a face bilanţul sistemului de guvernare unguresc, deodată cu înfăţişarea situaţiei în care ne găsim în prezent. Dela anul 1867 încoace s’a introdus un sistem feudal, de maghiarizare, în guvernarea Ungariei. Un sistem oligarhic, care în afară îşi vântura veşmântul drepturilor istorice şi al unei misiuni civilisatorice, dar înlăuntrul ţării n’a fost altceva decât o maghiarizare forţată. Neîndreptâţirea popoarelor nemaghiare, împiedicarea unei vieţi de stat moderne şi sănătoase, sufocarea democraţiei, iată bilanţul guvernării maghiare. Slugarnici faţă de germani şi austrieci, asupritorii nemaghiarilor, usurpatorii întregului popor, paraziţi ai ţării lor , iată crezul politicei maghiare. Cu banii noştri, cu munca noastră, cu puterea noastră amiată ei au creat un stat, care servea excluziv interesele marii proprietăţi ungureşti, industria şi comerţul evreomaghiar. Ungaria a fost un stat tipic al militarismului, al bigotismului şi al feudalismului politic, şi intelectualii lor au fost puşi în serviciul acestor idei. Statul Ungar nu a-i zdit nici măcar o singură şcoală primară cu limba de propunere nemaghvă, iar şcolile confesionale nemaghiare ţinea mereu să termunize, nimicindu-le pe urmă. Limba nemagharilor a fost cu dusăvârşire scoasă din uzul autorităţilor administrative. In Statul Ungar, unde numărul nemaghiarilor întrecea cu mult pe al maghiarilor, au fost în timpul din urmă 5 deputaţi români, 1 deputat slovac şi nici un sârb faţă de 408 deputaţi ungari. Nici măcar într’un singur judeţ n’a fost numit un român prefect şi subprefect. (Au fost, câţiva renegaţi întotdeauna, cari se ţineau de coada lor, dar chiar şi aceia au fost preteniţi). Ţăranul român desrobit de iobăgie, a fost tratat la fel cu animalele. In schimb secuii au fost colonizaţi în contra voinţei lor în ţinuturile curat româneşti. In judeţele curat româneşti au fost numiţi consecvent funcţionari unguri. Nu s’a recunoscut nici măcar dreptul de existenţă al naţiunii româneşti. * Constatăm dlar, că: naţionalităţile nemaghiare din Ungaria nu numai că n-au fost egal îndreptăţite, dar s’a dus chiar un adevărat răsboi de exterminare a fiinţei lor naţionale. In aceasta vreme mica România a fost într’adevăr oaza libertăţii şi a umanităţii. Dar nu se poate răspunde, că România n’a fost un Stat poliglot, că a fost silită să respecteze drepturile altor neamuri, în urma raporturilor „amicale“ cu vecinii ei puternici. Cred însă, că nu întră în discuţie decât numai stările de azi din România întregită şi deci guvernarea de azi a Românilor faiţă de minorităţile etnice. Deşi România de azi nu este un Stat poliglot cum a fost Ungaria, pentru că la noi nu neromânii sunt în majoritate, ci în minoritate disparentă, nu ne vom ascunde în faţa răspunderii şi primim cu conştiinţa liniştită orice judecată Consiliul Dirigent, ca mandatarul Adunării Naţionale şi al factorilor legali din Regatul vechiu, a luat în primire puterea într’un timp, când administraţia ungurească dăduse faliment, când, atât căile de comunicaţie, cât şi materiile au fost nimicite aproape total şi lipseau din circulaţie, când în urma unui răsboi sângeros de 3 ani, a bântuit o mizerie grozavă în ţară, de care nici odată n’am pomenit, când n- au fost alimente, n’a fost armată şi totul s’a prăbuşit odată cu frontul din Alpi. Consiliul Dirigent a găsit aici o stare de răsboi. Funcţionarii (unguri) au părăsit posturile lor. Noi românii naveam destui oameni crescuţi pentru funcţii şi n’ara avut nici bani, nici material şi nici mijloace de refacere. Cu toate acestea am luat respunderea grozavă de a întemeia şi a organiza un Stat nou In această vreme în Ungaria veche s’a prăbuşit complet toată administraţia şi s’a desfiinţat puterea armatei, şi în ţară s’a înstăpânit o anarhie grozavă. Libertăţile omeneşti sunt călcate în picioare, siguranţa privată şi publică este ilusorie, iar guvernarea oscilează între două extremităţi : a dictaturei proletare şi a dictaturei oligarhice. Mii de vieţi au fost şi sunt mereu jertfite, averi imense s’au nimicit şi ordine nu se poate face. La noi In schimb s’a introdus stăpânirea românească fără să ne coste o singură vieaţă de om. La noi s’a preiat o vieaţă de stat aproape normală Siguranţa privată şi publică este complectă Administraţia şi justiţia s’a organizat ş’ lucrează cu spor. Forţa armată este cea mai bună şi puternică în orientul Europei. N’am respins nici un funcţionar pe motivul de naţionalitate. Oficiile cum spre pildă C. F., Posta, Magistratura, Administraţia sunt pline de maghiari- in cel dintâi parlament al României-mari au putut fi aleşi de trei ori atâţia deputaţi maghiari, câţi am avut noi în Ungaria. Şcolile confesionale maghiare, teatrale lor, museele, bisericile lor au rămas neatinse. Ziarele lor apar nestânjenite Ţăranul uogur a fost la fel îndreptăţit cu cel român. Maghiarii se pot folosi de limba lor în faţa oricărei autorităţi. Bineînţeles nu s’au putut relua încă raporturile normale din timp de pace. Este încă mult de reparat, de refăcut, şi de creat. Iar fie o jumătate de an, dacă lucrurile au început să meargă spre"*desorganizare vina nu e a Statului român, a guvernării româneşti, ci a oligarhiei române care s’a crezut mai bună decât tânăra noastră democraţie în organizarea Statului. Dar nimeni nu va putea contesta adevărul că între principiile de guvernar românească şi cele călăuzitoare ale guvernării ungureşti este o mare prăpastie. Statul nostru înţelege să fie un Stat modern, pe când Ungaria, chiar azi, a căzut din nou în feudalism după ce se ridicase, cu ajutorul nostru, din prăpastia bolşevismului. Dr Zaharie Boită. Consumul Funcţionarilor Publici Cine a înfiinţat Consumul? — Ce caracter avea ? — Avantagiile Consumului — Situaţia reală — Calomniări nebazate — De la o vome încoace se strecoară în public din partea unor oameni, cari se îndeletnicesc a colporta acuzări nebazate, versiuni fantastice şi se ridică chiar unele gusuri în presa locală tratând într’un mod nedemn şi neserios stările şi afacerile Consumului. Pentru restabilirea adevărului am întreprins o anchetă şi suntem în situaţie de a da informaţii corecte şi amănunţite în aceasta chestiune: 1. Indată după înfiinţarea Consiliului Dirigent în Sibiu, considerând împrejurarea că autorităţile locale de acolo, poate nu din vina lor n’au fost în stare a prevedea mulţimea funcţionarilor cu articlii de prima necesitate la timp şi în condiţii favorabile dl Pomul Boila, fostul şef al resortului de alimentare şi comunicaţie, a pus bazele unui Consum la iniţiativă proprie, care s’a admnistrat în regie proprie, conform dispoziţiilor Consiliului Dirigent 2. In urma mizerii care a crescut mereu şi a împrejurărilor extraordinare, Consiliul Dirigent a simţit nevoia să accepte ideia, ca să se beneficieze de la acest consum toţi funcţionarii publici şi gazetarii, pe cum şi muncitorii, cari nu primeau de altundeva alimente. La mutarea Consiliului Dirigent la Cluj Consumul a fost desfiinţat. 3 In ura unei hotărâri a Consiliului Dirigent, la dorinţa specială a membrilor din consiliu Consumul a fost din nou alcătuit şi pus sub direcţiunea dlui Romul Boila, funcţionând astfel:’ până aproape 5 luni, când s’a constituit Consumul funcţionarilor publici în Cluj O instituţie absolut particulară. 4. Conform socotelilor de la Resort, fără nici un ajutor material al Statului, Consumul, până a avut caracter oficial, a putut realiza un câştig de aproape 700000 coroane. La propunerea dlui Romul Boila Consumul cu toate activele şi pasivele a trecut la însoţirea Funcţionarilor. Averea Consumului s’a urcat la 5000000 coroane. Câştigul cu care s’a luat în primire Consumul de către însoţirea Funcţionarilor s’a sporit considerabil. Ursa Consumului cumpărată cu 2000000 este aproape plătită. 5. In timp de un an şi jumătate toţi funcţionarii cari au fost membrii Consumului au primit zahăr regulat, apoi făină şi untură, coloniale şi etc. cu preţ redus, aproape cu 50% mai ieftin, ca în piaţă, uneori zahărul şi untura, şi făina au fost de 5—6 ori mai ieftine ca în piaţă._______ 6. La Consumul dela Resortul de comunicaţie s’a lucrat cu puţini oameni foarte mult, şi într’un mod absolut cinstit. Toţi angajaţii în frunte cu dl Boila au muncit pentru prosperarea societăţii. De când a trecut Consumul la însoţirea Funcţionarilor se zice, că s’au descoperit mici lipsuri şi furturi. In asemenea instituţii ducere diferenţele mici sunt inevitabile. Dar acestea nici pe departe nu periclitează interesele Consumului. Magazinerul are depusă cauţie. Dacă se vor descoperi incorectităţi vinovaţii îşi vor lua pedeapsa. In tot cazul veştiie alarmante sunt pornite de indivizi răutăcioşi. Este dureros faptul, că oricât ai munci pentru interes public, în loc de recunoştiţă eşti expus la fel de fel de calomnieri şi şicanări. 7. Vechia direcţiune a Consumului, care a lucrat fără să primească nici un ban remuneraţie, ţinând săptămânal câte două şedinţe şi zilnic câte un membru în serviciu de control şi-a depus mandatul primit. Acum se face inventarul la Consum, după aceea noua direcţiune îşi va începe activitatea. Acesta este adevărul. Tuturor acelora cari doresc să se convingă de autenticitatea vorbelor noastre, le stăm la dispoziție. Rep- A. Ciortea m. p., V. profesional și civil. 11722—2 Elisa Dimitriu 1. rom. Tulia Găvruş 1. franc. Margareta Budaianescu muzică Ioan Pop eoon. Toma Ştefănescu gimn. 1. man. caligr. 8. Satu-Mare: P. Eremie director. I. Florea pedagogie. Natalia Niţescu istr. geogr. Florica Deciu 1. rom. __________Ministerul Instrucţiune! Nr. 26833/920. Maria Petrescu 1. franc. Eleftera Ştefan mat. fiz. Procopie Benţia desemn. Iancu Zaharie 1. man. Nicolae Maghiar gimn. econ. C. Şcoala normală pentru pregătirea conducătoarelor grădinelor de copii Braşov Maria Popescu, dir ped. Cluj, 14 Septemvrie 1920- Dr Octavian Prie, I secretar general. Secretariatul General din Cluj.________ Secția V. 4394. „PATRIA“ * 2) Septemvrie 1920 Reportal