Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-21 / nr. 203

Pagina 2 Numiri în învăţământul normal Ministerul instrucţiunei Secretariatul general din Cluj a făcut următoarele nu­miri pentru şcolile normale de dincoace de munţi: a) Şcoli normale de fete 1. Cluj:­­ Victoria Diaconescu fiz. chim. Constanţa Spânaeană şt. mat. Ana Popa muzică. Ersilia Braşovean desemn­e aligr. Elena Rotta şi Ana Jipn înv. la şcoala de aplicaţie. 2. Lugoj: Victoria Andrei fiz. chin. Vitravara Jidav mat. fiz. Eugenia Şerbănescu pedagogie. Elena Pop 1. rom. George Vornicu ist. georg. Victoria Petrişor dexterităţi. Ofelia Lungu gimn. 1 man. Paulina Petrovici muzică. Maria Brebenar înv. la şc. de aplicaţie. 3. Sft. Gheorghe: Sabina Petrescu pedagogie. Maria Manoilescu 1. rom. Aurelia Muntean st. nat. Eugenia George­scu mat. fiz. Cleopatra Lupu ist. geogr. Victoria Cioroga? înv. la şc. de aplicaţie. . • 4. Arad : Consuela Georgescu dir. şt. nat. Maria Ioanovici ist. geogr. Ionescu Speranţa 1. rom. Florica Suciu şt. nat. Alexandrina Piperescu 1. franc. Elena Ştefănescu muzică. Maria Marta desemn. Georgina Roşea gosp. 1. man. C. Comicescu pedagogie. Hortenzia Popovnei înv. la şn. de aplicaţie. Dna Paveleanu prof. aux. de gimnastică. 5. Oradea-Mars : A. Teodorescu dir. 1. rom. Eugenia Buciumean matematică. Elena Spirescu fiz. chim. detaşată la „Elena Doamna“ Bucureşti. Elena Bulbuc ist. geogr. Ecaterina Mihailescu 1. română, franceză. Maria Hociung şt. nat. chim. Florica Marinescu psdagogie. Lucreţia Mihailescu desemn. paligr. Ştefania Sudeţan muz detaşată de la liceul „ Regina Maria“ din Cluj. Valeria Tulbure lutcr. man. gosp. Ana Teodorescu înv. la şc. de aplicaţie. b) Şcoli normale de băieţi­­. Cluj: Ana Bucur 1. română. Valeria Gogan desemn. Constantin Encica şi J. Goga înv. la şp. de aplicaţie. 2. Deva: Elena Sporea 1. rom. Victoria Ştefănescu 1. franc. Ion Modreanu pedagogie, 1. rom. Ion Mihu ped., lucr. man. acon. Victor Solomon şt. nat. chim. Ion Radu mat. fiz. Dragan Mariş desemn, caligr. Nicolae Haneş muzică. G. Ghinea gimnastică. Niculae Muntean econ. Drăghioascu ist. geogr. C. Popescu înv. la­re de aplicaţie. 3. Zălau: Graţian Capătă pedagogie. Pompei Tolea şt. nat. geogr. G. Matieşan 1. rom cah.gr. G. Dum­a muzică. Mihail Pleşu ist. geogr.­ Olga Sculi mat. fiz. Angela Stropescu 1. franc. rom. Isaia Cimpoca desemn. Iuliu Epure gimn. hier. man. loan Luca econ. 4 Sigh­et: Dimitrie Simon dir. 1. rom. Bucur Căpătă ist. geogr. I. Bilţiu Dancuş 1. franc., rom. * Victor Matei şt. nat. geogr. D. Braharu ist. rom. I. Petrescu pedagogie Vasilie Niţeanu mat., fiz. Vasilie Peta muzică. Mih. Antonescu des caligr. Nicolae Goanţă gimnastică. 5. Timişoara: Traian Simu ist., geogr. Dionisie Linţia şt. nat. Simion Laşiţă pedagogie. D. Chevereşan 1. franc germ O. Teodoru Oltea 1. fran Octavian Pop şt. nat. chim Ioaellm Perianu muzică. Ion Isac desemn, caligr. S. Crăciunescu gimnastică. Aurel Lupsn econ Pavel Bosica şi Al.­lovitza-Sfotou înv. la şc. de aplicaţie. G. Caransebeş: Nicolae Tomici 1. rom germ. George Votci şi nat. chim Vasilie Dolean pedagogie. Iuliu Vuia ist-geogr. Leon Bocicaiu 1. franc. Remus Popa gimn. econ, caligr. 7. Oradea Mare, Const. Sudeţeanu, dir. pedagogie detaşat de la şcoala normală din Cluj. Petru Dejeu pedagogie. Alex. Grozescu mat. fiz. Andrei Crăciun ist. geogr. Mişcările în corpul profesoral al şcoalelor profesionale şi medii (civile) Secretariatul general al Instrucţiunei aduce la cunoştinţă celor interesaţi tabloul despre numirile noui şi permutările efeptuate cu 1 Septemvrie 1920 în îvâţământul profesional şi civil. Toţi acei profesori, cari sunt cuprinşi în tabloul numirilor noui şi a permutărilor sunt datori a se prezenta în timpul cel mai scurt posibil şi fără a aştepta aviz special, la catedrele indicate. Acei profesori de la şcoalele indicate cari nu sunt cuprinşi în tablourile de jos şi nu sunt prin un ordin special trecuţi la altă categorie de şcoli (licee, normale, primare,) îşi vor reocupa catedrele avute anul şcolar trecut la şcoalele profesionale şi medii (civile). Tabloul I. Numiri noi la şcoalele superioare de comerţ. 1. Ioan Baboie, prof. supl. St. corn. la Braşov (detaşat la secretariatul general în Cluj. 2. Dr. Simion Turtea, prof. aux. Drept­ Econ. la Brasov. 3. Aurel Capitan, prof. aux. Drept-Econ. la Brasov. 4. Alexandru N. Ionescu, prof. tit. la Cluj. 5. Horia Avram, prof. supl. Ist. Geogr. la Cluj. 6. Emil Mih­aiu, prof. aux. "Mat. Aritm. la Cluj. 7. Alexandru Eronimon, prof. supl. Econ- Drept, la Haţeg. 8. Cornel Simu, prof. aux. Filol. mod. la Haţeg. 3. Traian Ţăranu, prof. aux. Fr. Germ. la Orşova. Tabloul II. Permutări la şcoalele superioare de comerţ. 1. Olivia Miculescu, prof. supl. St. com. de la Târgumureş la Sibiu. Tabloul III. Numiri noui la şcoalele medii (civile) ale Statului. 1. Lucreţia I. Miculescu, Rom. Geogr. din Bucureşti, numită la coala medie din Abrud. 2. Paul Bruck, Franceză (din Slatina Str. Drăgăneşti 6.) la Arad. 3. Ignat Matei, Econ. Gimn. la Sânmiclauşul-Mare. 4. Teodor Mureşean, Ist. Geo. din Sălaj la Caraii-Mari. 5. Ecatarina Constantinescu, Litere 1st. (din Iaşi Str. Rosetti Nr. 40) la Careii-Mari. 6. Teodor Popa, Rom. 1st. din Unguraş la Gebul-Silvaniei. 7. I. E. Vasiliu, Fran. Rom. (Bucureşti, Bul. Ferdinand Nr. 56.) Cehul-Silvaniei. 8. Alexandru Suteu, Text. (Iernotfaia) Dicio­­sânmărtin. 9. Victoria Mihailescu, Mat. Fiz.­­Bucureşti, Str. Lăpteni Nr. 4,1 la Huedin. 10. Lucia Popescu, Litere (Orlat Prahova) la Lipova. 11. Antoniu Majer, Ist. Fii­ din I Deva, Lupeni. 12 Ervin Lurtz, dext. la Haţeg. 13. Dna Luca Auxil, Rom. Lupeni. 14. Ioan Ghiriş, dext (Sânmartin) la Ocnele Mureşului. 15. Martin Havadi, Mat. Compt. la Lupeni. 16. Smaranda Nestor, Lit. Fran. (din Bucu­reşti, Str. Const. Marinescu Nr. 21) Orşova. 17. Agripina Scorpan, Des. Cat. (din Iaşi, Str. Albineţi 11) la Satulung. 18. Gheorghe Babeş, dext. la Satulung. . 19. Niculescu, dext. (din Oradea) la Satulung. 20. Aurelia Baneiu, Fr. Germ. la Sălişte. 21. Teodor Bucurescu, Ist. Geo. la Sânmielăuş. 22. Ana Chellner, Fr. dext. la Sânmielăuş. 23. Dumitru Floaş, dext. la Sălişte. 24. Elena Sandu, Fr. Germ. la Sălişte. 25. Silviu Cărpinişean, Rom. la Sebeşul săsesc ca director. 26. Elvira Constandache, Fr. (din Bucureşti) la Bistriţa. 27. Eliza Mladecoviciu, Ist. Geogr. (Craiova) ca directoară la fete Bistriţa. 28. Maria Herişescu, Des. Caligr. (din Bucu­reşti) la Cluj. 29. Elena Baier, Franceză (Cluj) la Cluj (fete). 30. Amalia Mironescu, Fr. Rom. (din Burdu­­soci jud. Tecuci ca directoară la Diciosânmărtin. 31. Natalia Did­a, Text. la Huedin. 32. Elena Sandulescu, Rom. Des. (din Bucu­rești) la Sibiu. 33. Ecaterina Simionescu, Rom. Fr. (din Balcic) ca directoară (fete) la Sibiu. 34. Elena Bugeac Desemn Caligr. (din Câm­­pina) la Sibiu. 35. Corvina Istrati, Rom. Fr. (din Botoșani) la Aiud. 36. Cornelia Maior, dext. la Aiud. 37. Victoria Chifor, St. Comerc. la Aiud pentru cursul corn. 38. Maria Căileanu, dext. la Baiamere. 39. Lucia Popescu, Rom. Germ. (din Urlaţi) la Dej. 40. Elena Burky, Fn­. (din Bucureşti) ca directoară la Deva. 41. Maria Ol. Tereuţi, Desemn (din Cotnari lg. Iaşi) la Diciosânmărtin. 42. Clemenţa Boloh­an, d­ist. dext. (din Bucu­reşti) la Făgăraş. 43. Florica Păunescu, dext. (din­­ Bucureşti) la Bistriţa. 44. Natalia Mărgineanu, Rom (din Urlaţi la Brad. 45. A. Duda­ş, Fr. la Deva. 40. Rodica Radu, dext. la Brad. 47. Iosefina Timbuş, Fr. dext. la Gherla. 48. Olivia Murgul, dext. la Hunedoara. 49. Maria Teodh­ar, Mat. Fiz. (din Bucureşti) la Oradea Mare. 50. Hermina Dămian, Nat. (din Craiova) ca directoară la Orăştie. 51. Anisia Stoica, Măestră (din Veneţia de Jos-Făgăraş) la Orăştie. 52. Margareta Anastasiade, Măestră (Orăştie) la Orăştie pentru cursul de ţesut. 53. Lucia Cristescu, Rom. Geogr. (din Bucu­reşti) la Sighişoara. . 54. Cornelia Taşca, dext. la Şimleu­­ Silvaniei. 55. Iona Uiubeanu­, dext. la Zalău. 56. Constanţa Pravian, Ist. Geogr. (din Bu­cureşti) la Zlatna. 57. Const. N. Ionescu, Rom. (din Râmnic- Valcea) la Zlatna. 58. Maria Petrescu, Fr., la Sighetul­ Matemaţiei. Cluj, la 15 Septemvrie 1920. Dr. Octavian Prie m. p., secretar grifieral. PROBLEMA MAGHIARA - Două stăpâniri — Tabloul IV. Profesorii dela şcoalele medii (civile) aie Statului cari nu sunt permutaţi. 1. Maria Crăciunescu, Mat. Fiz. din Dicio­sânmărtin la Abrud. 2. Livia Triff, Mat. Naturale din Simleul- Silvaniei ca directoară la Abrud.­­ 3. Virginia Minescu, Ist. Geogr. din Sebeşul- Săsesc la Abrud. 4. Zoe Fsier Nat. Geogr. din Orăştie la Abrud. 5. Maria Minescu, Franceză, Germană din Sebeşul-Săsesc la Abrud. 6. Ioachim Dabiciu, Desemn, dext. din Orşova la Arad. 7. Aurel Pop, Desemn, dext.­ din Cluj la Bistriţa. 8. Gedeon Socol, Nat. Geog. din Făgăraş la Bistriţa. 9. Maria Grecu, Matern. Fizici din Dej la Bistriţa. 10. Pompei Bujor, Nat. Geogr. director, din Careii Mari la Reghin de director. 11. Livia Pasca, Matern. Fizică din Baia-Mare la Careii­ Mari. 12. Gheorghe Körmendi, Desemn, din Brad la Cehul­ Silvaniei. 13. loan Vlad, Desomn. dext. din Bistrița la Cluj. 14. Irina Vuia, Filol. Istr. fr. din Diciosân­­mărtin la Cluj. 15. Elena Bozac, lt. Geogr. din Oradea- Mare la Cluj. 16. Margareta Anzeln, Matern. Nat. la Deta. 17. Hans Slama, Germană Ist. la Deta. 18. Iulius Jeckelt, Ist. Geogr. la Deta. 19. Trifon­ Puşcariu, 1st. Geogr. din Sighişoara ca director la Dierosânmărţin.­­ 20. Iosif Draser, Mat. Fiz. din Lupeni la Sânmicl­uşul-Mare. 21. Ileana Pal, 1st. Filol. din Oradea-Mare la Haţeg. 22. Valeriu Boeriu, Nat. Geogr. din Reghin la Huedin. 23. Victor Dejenariu, Nat. Geogr. din Lipova la Slatana. 24. Hie Aleman, Nat. Geogr. din Sibiu la Ocnele-mureșului. 25. Cornelia Aleman, Română, Franceză din Sibiu la Ocnele-mureșului. 26. Gheorghe Crăciun, Desemn, din Cehul- Silvaniei la Orșova. 27. Simion Tanco, Ist. Geogr. din Viseu la Reghin. 28. Maria Pasca, Mat. Fiz. din Dej la Reghin. 28. Alfons Schmidt, dext. la Sântana. 30. Alexandru Fechete, 1st. Geogr. din Cehul­ Silvaniei la Satumare. 31. Marta Epure, 1st. Geogr. din Beiuș la Satumare. 32. Gheorghe Sima, Mat. Fiz. din Careii-Marii la Satumare (încr. cu agend. dir.) 33. Irina Sima, dexterităţi la Satumare. 34. Elena Kovács, Filol. ist. din Careii-Mari la Satu-mare. 35. Lucreţia Bălcaşiu dexterităţi din Dicio­sânmărtin la Sebeşul-săsesc. 36. Tulia Fodor Nat. Chim. din Ocnela-mu­­reşului la Aiud. 37. Ana Cotta, Ist. Geogr. la Vişeul-de-sus. 38. Silvia Todoran, Mat. Fiz. din Dej la Aiud. 39. Elena Simtion, Fr. Rom. din Diciosân­mărtin la Baia-mare. 40. loan Roth, Mat. Fiz. din Careii-mari la Dej. 41. Susana Roth, Nat. Geogr. din Careii-mari la Dej. 42. Olivia Sârbu, Măestră 1. de m. din Ca­ransebeș la Dej. 43. Maria Pop, dext. din Turda la Deva. 44. Melania Pușcariu, Mat. Fiz. din Sighi­șoara la Diciosânmărtin. 45. Eufrozina Şorban, Rom. Fr. din Făgăraş la Brad. 46. Aurelia Blărai, 1st. Geogr. din Bistrița la Gherla. 47. Ana Dinilă, 1st. Geogr. din Aiud la Hunedoara. 48. Roza Lupan, Rom. Fr. din Lupeni la Hunedoara. 49. Claudia Crișan, Mat. Fiz. din Aiud la Hunedoara. 50. Eleftera Stefan, Mat. Nat. din Periamos la Hunedoara. 51. Natalia Pop, Ist. Geogr. din Deva la Orăștie. 52. Iohanna Schmidt, Fil. mod. Dext. din Zalau la Sibiu. 53. Elena Tăma­ş, Nat. Geogr. din Zălau la Sibiu. 54. Maria Simu, Ist. Geogr. din­ Sighet la Sighișoara. 55. Eliza Pal, Mat. Fiz. din Careii-mari la Sighișoara. 56. Veturia Pop, Nat. Geogr. din Gherla la Simleul-Silvaniei. 57. Petronela Bucur, Rom. Fr. din Dej la Târgu-mureș. 58. Victoria Bara, Nat. Geogr. din Cluj la Târgumureş. 59. Elisabeta Al. George, Mat. Fiz. d­in Sighet la Târgumureş. 60. Lucreţia Cristea, Mat. Fiz. din Sum­en la Zălau. 61. Octavia Martin, Dexterităţi din Aiud la Zlatna. Pentru a găsi formula corectă a po­liticei noastre faţă de minorităţile etnice şi în primul rând faţă de maghiari, cre­dem, că nu este de prisos a face bilanţul sistemului de guvernare ungu­resc, deodată cu înfăţişarea situaţiei în care ne găsim în prezent. Dela anul 1867 încoace s’a introdus un sistem feudal, de maghiarizare, în gu­vernarea Ungariei. Un sistem oligarhic, care în afară îşi vântura veşmântul drep­turilor istorice şi al unei misiuni civilisa­­torice, dar înlăuntrul ţării n’a fost altceva decât o maghiarizare forţată. Neîndreptâţirea popoarelor ne­maghiare, împiedicarea unei vieţi de stat moderne şi sănătoase, su­focarea democraţiei, iată bilanţul gu­vernării maghiare. Slugarnici faţă de germani şi aus­trieci, asupritorii nemaghiarilor, usurpa­­torii întregului popor, paraziţi ai ţării lor , iată crezul politicei maghiare. Cu banii noştri, cu munca noastră, cu puterea noa­stră amiată ei au creat un stat, care servea excluziv interesele marii proprietăţi ungureşti, industria şi comerţul evreo­­maghiar. Ungaria a fost un stat tipic al mi­litarismului, al bigotismului şi al feuda­lismului politic­­, şi intelectualii lor au fost puşi în serviciul acestor idei. Statul Ungar nu a-i z­dit nici măcar o singură şcoală primară cu limba de pro­punere nemaghvă, iar şcolile confesionale nemaghiare ţinea mereu să te­rmunize, nimicindu-le pe urmă. Limba nemagh­arilor a fost cu dusă­vârşire scoasă din uzul autorităţilor admi­nistrative. In Statul Ungar, unde numărul ne­­maghiarilor întrecea cu mult pe al maghia­rilor, au fost în timpul din urmă 5 depu­taţi români, 1 deputat slovac şi nici un sârb faţă de 408 deputaţi ungari. Nici măcar într’un singur judeţ n’a fost numit un român prefect şi subpre­fect. (Au fost, câţiva renegaţi întotdeauna, cari se ţineau de coada lor, dar chiar şi aceia au fost preteniţi). Ţăranul român desrobit de iobăgie, a fost tratat la fel cu animalele. In schimb secuii au fost colonizaţi în contra voinţei lor în ţinuturile curat româneşti. In judeţele curat româneşti au fost numiţi consecvent funcţionari unguri. Nu s’a recunoscut nici măcar dreptul de existenţă al naţiunii româneşti. * Constatăm dlar, că: naţionalităţile ne­­maghiare din Ungaria nu numai că n-au fost egal îndreptăţite, dar s’a dus chiar un adevărat răsboi de exterminare a fiinţei lor naţionale. In aceasta vreme mica România a fost într’adevăr oaza libertăţii şi a umani­tăţii. Dar nu se poate răspunde, că Româ­nia n’a fost un Stat poliglot, că a fost si­lită să respecteze drepturile altor neamuri, în urma raporturilor „amicale“ cu vecinii ei puternici. Cred însă, că nu întră în discu­ţie decât numai stările de azi din România întregită şi deci guvernarea de azi a Ro­mânilor faiţă de minorităţile etnice. Deşi România de azi nu este un Stat poliglot cum a fost Ungaria, pentru că la noi nu neromânii sunt în majoritate, ci în mino­ritate disparentă, nu ne vom ascunde în faţa răspunderii şi primim cu conştiinţa li­niştită ori­ce judecată Consiliul Dirigent, ca mandatarul Adunării Naţionale şi al factorilor legali din Regatul vechiu, a luat în primire pu­terea într’un timp, când administraţia ungurească dăduse faliment, când, atât căile de comunicaţie, cât şi materiile au fost nimicite aproape total şi lipseau din circulaţie, când în urma unui răsboi sângeros de 3 ani, a bântuit o mizerie grozavă în ţară, de care nici odată n’am pomenit, când n- au fost alimente, n’a fost ar­mată şi totul s’a prăbuşit odată cu frontul din Alpi. Consiliul Dirigent a găsit aici o stare de răsboi. Funcţionarii (unguri) au părăsit pos­turile lor. Noi românii naveam destui oameni crescuţi pentru funcţii şi n’ara avut nici bani, nici material şi nici mijloace de refacere. Cu toate acestea am luat respunderea grozavă de a întemeia şi a organiza un Stat nou In această vreme în Ungaria veche s’a prăbuşit complet toată administraţia şi s’a desfiinţat puterea armatei, şi în ţară s’a înstăpânit o anarhie grozavă. Liber­tăţile omeneşti sunt călcate în picioare, siguranţa privată şi publică este ilu­sorie, iar guvernarea oscilează între două extre­mităţi : a dictaturei proletare şi a dicta­­turei oligarhice. Mii de vieţi au fost şi sunt mereu jertfite, averi imense s’au ni­micit şi ordine nu se poate face. La noi In schimb s’a introdus stăpânirea românească fără să ne coste o singură vieaţă de om. La noi s’a preiat o vieaţă de stat aproape normală Siguranţa privată şi pu­blică este complectă Administraţia şi ju­stiţia s’a organizat ş’ lucrează cu spor. Forţa armată este cea mai bună şi puter­nică în orientul Europei. N’am respins nici un funcţionar pe motivul de naţiona­litate. Oficiile cum spre pildă C. F., Posta, Magistratura, Administraţia sunt pline de maghiari- in cel dintâi parlament al Ro­mâniei-mari au putut fi aleşi de trei ori atâţia deputaţi maghiari, câţi am avut noi în Ungaria. Şcolile confesionale maghiare, teatrale lor, museele, bisericile lor au rămas neatinse. Ziarele lor apar nestânjenite Ţăra­nul uogur a fost la fel îndreptăţit cu­ cel român. Maghiarii se pot folosi de limba lor în faţa oricărei autorităţi. Bineînţeles nu s’au putut relua încă raporturile normale din timp de pace. Este încă mult de reparat, de refăcut, şi de creat. Iar fie o jumătate de an, dacă lucru­rile au început să meargă spre"*desorgani­­zare vina nu e a Statului român, a gu­vernării româneşti, ci a oligarhiei române care s’a crezut mai bună decât tânăra noastră democraţie în organizarea Statului. Dar nimeni nu va putea contesta adevărul că între principiile de guvernar românească şi cele călăuzitoare ale guver­nării ungureşti este o mare prăpastie. Statul nostru înţelege să fie un Stat mo­dern, pe când Ungaria, chiar azi, a căzut din nou în feudalism după ce se ridicase, cu ajutorul nostru, din prăpastia bolşe­vismului. Dr Zaharie Boită. Consumul Funcţionarilor Publici Cine a înfiinţat Consumul? — Ce ca­racter avea ? — Avantagiile Consu­mului — Situaţia reală — Calomniări nebazate — De la o vome încoace se strecoară în public din partea unor oameni, cari se îndeletnicesc a colporta acuzări nebazate, versiuni fantastice şi se ridică chiar unele gusuri în presa locală tratând într’un mod nedemn şi neserios stările şi afacerile Consumului. Pentru restabilirea adevărului am întreprins o anchetă şi suntem în si­tuaţie de a da informaţii corecte­ şi amănun­ţite în aceasta chestiune: 1. Indată după înfiinţarea Consiliului Dirigent în Sibiu, considerând împrejura­rea că autorităţile locale de acolo, poate nu din vina lor n’au fost în stare a pre­vedea mulţimea funcţionarilor cu articlii de prima necesitate la timp şi în condiţii favorabile dl Pomul Boila, fostul şef al resortului de alimentare şi comunicaţie, a pus bazele unui Consum la iniţiativă pro­prie, care s’a adm­nistrat în regie proprie, conform dispoziţiilor Consiliului Dirigent 2. In urma mizerii care a crescut me­reu şi a împrejurărilor extraordinare, Con­siliul Dirigent a simţit nevoia să accepte ideia, ca să se beneficieze de la acest con­sum toţi funcţionarii publici şi gazetarii, pe cum şi muncitorii, cari nu primeau de alt­undeva alimente. La mutarea Consiliului Dirigent la Cluj Consumul a fost desfiinţat. 3 In ur­a unei hotărâri a Consiliu­lui Dirigent, la dorinţa specială a membri­lor din consiliu Consumul a fost din nou alcătuit şi pus sub dire­cţiunea dlui Romul Boila, funcţionând astfel:’ până aproape 5 luni, când s’a constituit Consumul funcţio­narilor publici în Cluj O instituţie absolut particulară. 4. Conform socotelilor de la Resort, fără nici un ajutor material al Stat­ului, Co­ns­umul, până a avut caracter oficial, a putut realiza un câştig de aproape 700000 coroane. La propunerea dlui Romul Boila Consumul cu toate activele şi pasivele a tre­cut la însoţirea Funcţionarilor. Averea Con­sumului s’a urcat la 5000000 coroane. Câştigul cu care s’a luat în primire Con­sumul de către însoţirea Funcţionarilor s’a sporit considerabil. Ursa Consumului cum­părată cu 2000000 este aproape plătită. 5. In timp de un an şi jumă­tate toţi funcţionarii cari au fost membrii Consumului au primit zahăr regulat, apoi făină şi untură, coloniale şi etc. cu preţ redus, aproape cu 50% mai ieftin, ca în piaţă, uneori zahărul şi untura, şi făina au fost de 5—6 ori mai ieftine ca în piaţă._______ 6. La Consumul dela Resortul de comunicaţie s’a lucrat cu puţini oameni foarte mult, şi într’un mod absolut cinstit. Toţi angajaţii în frunte cu dl Boila au muncit pentru prosperarea societăţii. De când a trecut Consumul la însoţirea Funcţionarilor se zice, că s’au descoperit mici lipsuri şi furturi. In asemenea insti­tuţii ducere diferenţele mici sunt inevita­bile. Dar acestea nici pe departe nu peri­clitează interesele Consumului. Magazinerul are depusă cauţie. Dacă se vor descoperi incorectităţi vinovaţii îşi vor lua pedeapsa. In tot cazul veştiie alarmante sunt pornite de indivizi răutăcioşi. Este dureros faptul, că oricât ai munci pentru interes pu­blic, în loc de recunoşt­iţă eşti expus la fel de fel de calomnieri şi şicanări. 7. Vechia direcţiune a Consumului, care a lucrat fără să primească nici un ban remuneraţie, ţinând săptămânal câte două şedinţe şi zilnic câte un membru în serviciu de control şi-a depus mandatul primit. Acum se face inventarul la Consum, după aceea noua direcţiune îşi va începe activitatea. Ac­esta este adevărul. Tuturor ace­lora cari doresc să se convingă de autenti­citatea vorbelor noastre, le stăm la dispo­ziție. Rep- A. Ciortea m. p., V. profesional și civil. 1172­2—2 Elisa Dimitriu 1. rom. Tulia Găvruş 1. franc. Margareta Budaianescu muzică Ioan Pop eoon. Toma Ştefănescu gimn. 1. man. caligr. 8. Satu-Mare: P. Eremie director. I. Florea pedagogie. Natalia Niţescu istr. geogr. Florica Deciu 1. rom. __________Ministerul Instrucţiune! Nr. 26833/920. Maria Petrescu 1. franc. Eleftera Ştefan mat. fiz. Procopie Benţia desemn. Iancu Zaharie 1. man. Nicolae Maghiar gimn. econ. C. Şcoala normală pentru pregătirea con­ducătoarelor grădinelor de copii Braşov Maria Popescu, dir ped. Cluj, 14 Septemvrie 1920- Dr Octavian Prie, I secretar general. Secretariatul General din Cluj.________ Secția V. 4394. „PATRIA“ * 2) Septemvrie 1920 Reportal

Next