Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-17 / nr. 200

Vîf­eri 17 Septemvrie 1920 Numărul 50 bani Anul II. Numărul 200 DIRECTOR: ION AGIARBICEANTJ REDACȚIA ŞI ADM. CLUJ, Str. uBLi­*ziTe .PATRIAr-0B0A31 AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMll Ziarul averescan din localitate „Ro­mânia“ — care a înviat din morţi dato­rită unei lupte între şefii partidului po­porului — în două numere consecu­tive scrie articole prime despre munca comisiunilor parlamentare, care s’au întrunit la Bucureşti, despre marea operă pe care vor săvârşi o­ întâiul articol apărea în gazeta ave­­rescană în­­ ziua în care noi am dat ştirea, primită de la corespondentul no­stru din Capitală, că comisia pentru re­forma agrară şi-au luat vacanţă până la 1 Octomvrie. De atunci ni se pare că i-au urmat pilda şi celelalte comisiuni. După cum se ştie comisiunile par­lamentare erau constituite numai din deputaţi d­e majoritate, şi scopul întru­nirii lor la Bucureşti era pregătirea proectelor de legi pe care guvernul va avea să le aducă înaintea parlamentu­lui în sesiunea de toamnă. De strigoi, cam­ nu sunt sesiune parlamentară, că din cauza ati­­tudinei nepatriotice a opoziţiei n'a pu­tut trece prin Cameră şi Senat proec­­tele de legi importante aşteptate de ţara întreagă? Ce proiecte să fi prezentat ? Acele care nu există nici acum, la mijlocul lui Septemvrie? Iată cum să verifică nedreptatea unei acuze prin care gu­vernul voia să-şi ascundă incapacitatea şi să discred­­eze opoziţia naţională. Şi, după pilda trecutului, tare ne temem că şi la 1 Octomvrie se vor în­truni zadarnic comisiunile parlamentare, nici până atunci guvernul nu-şi va a­­vea elaborate proiectele de legi! Aceia care au acuzat mereu gu­vernul Vaida şi majorităţile trecute că-s lipsite de capacităţi, au venit la putere afişându-se în mari bărbaţi de stat! Cum nu! Dnii Mocsonyi, Tăslăuanu, Trancu-Iaşi etc au ajuns până azi nu numai capacităţi, ci chiar celebrităţi Era, într’adevăr, întrunirea lor, nu sub diferite aspecte, bine înţeles ! Dar bun prilej pentru un ziar guvernamen- oameni care să poată elabora proiecte tar, pent­u a arăta câtă grije poartă de de legi, nu s’au adeverit până acum, legislaţia necesară ţării şi guvernul ac- Şi noi Inţelegem foarte bine gven­tual, şi majorităţile sale. Intr adevăr era - - - -frumos să arăţi ţării că părinţii patriei din partidul poporului sunt gata să-şi jertfească toată hodina la care ar avea dreptul după două luni de parlament, pentru a munci zi şi noapte la înt®c­­mirea proectelor de legi pe care — vai! — ţara nu încetează de a le aştepta! Era frumos să se poată arăta că, scă­paţi de opoziţie, deputaţii din majori­tate n’au altă dorinţă mai mare decât să lucreze pentru patrie! Şi de­sigur nu redacţia ziarului averescan e de vină, dacă articolele scrise de dânsă au fost lipsite de obiect! Cui i-ar fi trecut prin gând că membrii comisiunilor parlamentare, stea întru­niţi, să se şi obosească şi să amâne lucrul până la 1 Octomvrie! Noi ştiam, din pilda trecutului, că deputaţii din comisiuni cu mare greu­tate se vor fi hotărât să meargă la Bucureşti şi că fi­e acru sufletul de împlinirea acestei datorii de părinţi ai patriei. Noi ştiam, câte concedii­­­i s’au dat în cele două luni de vieaţă parla­mentară şi de câte ori a trebuit să sbâr­­năie telegraful pentru a­­ aduce în Ca­pitală. Şi cu toate acestea de câte ori nu spunea buletinul parlamentar, că cutare votare nu s’a putut face din cauza puţinilor deputaţi averescani pre­zenţi la şedinţă . . . Aşa că înţălegem uşor, cât de bucuroşi se vor fi împrăştiat membrii comisiunii agrare — şi ni se pare şi la celorlalte comisiuni — că nu se mai spune nimic de ele pe la vetrele lor. Numai cât — este evident — ho­tărârea de a se împrăştia îndată ce s’au întrunit, n’a venit dela membrii com­i­siunilor. De când dl Averescu şi-a ame­ninţat majorităţile cu demisiunea, depu­taţii averescani s’au înfricat aşa de tare, încât pentru ei nu există altă orientare şi altă voinţă, decât acea a tătucului. Amânarea lucrărilor comisiunilor până la toamnă, s’a făcut din ordinul guvernului, care nu avea ce să le dea de lucru, neavân­d terminate nici unul din proectele de legi asupra cărora trebuiau comisiunile să-și spună cuvântul. Dacă diferitele departamente ar fi avut terminate proectele de legi, tre­cute prin consiliul de miniștri, comi­siunile ar fi avut de lucru, nu s’ar fi împrăştiat și ziarele, cari anumau munca începută, n’ar fi anticipat lucruri, despre care nimne nu poate ști când vor fi de actualitate. Dar, cu aceasta ocaziune, nu pu­tem să nu punem întrebarea: dacă gu­vernul generalului Averescu nu are nici azi gata vreun proect de lege, ce să credem de bunăcredinţa lui, când acuza opoziţia, în cele două luni de datea elaborării proiectelor de legile că­tre guvernul actual , pe lângă lipsa de capacitate, mai este o piedecă şi una mare: gena continuă de-a fi necesita să legiferezi pentru lumea de azi, pen­tru vieaţa de stat şi socială modernă ţinând mereu în vedere interesele lu­mei vechi, a fericitei clase suprapuse din România. Să împaci, în aceeaşi vreme, ş capra şi varza, e greu, de sigur. Şi tocmai din aceste două motive conservatorismul guvernului Averescu şi aparenţa democratică a aceluiaşi gu­vern ce trebuie salvată, guvernul Ave­rescu vor legifera, cu parlamentul său cu tot, enorm de încet şi de greu, şi chiar într’un caz de naştere fericită nu vom avea o lege, ci numai frânturi, crâmpee de legi, cum a şi dat dovadă prin singura lege adusă până acum, aceea a islazurilor. Numai cât nenorocirea e cu expe­rimentarea grea, îndelungată şi zadar­nică prin care lumea veche încearcă să întinerească, se face pe socoteala unei ţări întregi, care are nevoie de­ o grabnică refacere, și nici decât încer­cări dezastruoase. Contrarevoluţia din Rusia După ştiri mai noui ţăranii din re­giunile Omsk, Nikolaivsk şi Tomsk, s’au răsculat împotriva regimului sovietic, alun­gând pe comisarii bolşevici şi înlocuindu-i cu autorităţi burgheze. Din aceste mişcări contra revoluţio­nare, dară se vor adeveri, nu putem trage altă concluzie decât că răsboiul civil e de parte de a se fi terminat în Rusia. In re­­petite rânduri au fost semnalate mişcări ţărăneşti împotriva regimului bolşevist, dar până azi ele au fost mereu înfrânte de că­tre cei ce deţin azi puterea de stat în Rusia înfrângerea suferită de armatele roşii în lupta cu polonii ar putea să dea uni mulţi sorţi de izbândă mişcărilor ţărăneşti şi poate că tocmai această înfrângere au îndemnat pe ţăranii din cele trei guvernamen­te să se scape de o stăpânire pe care n’o pot suferi. Dar de altă parte sunt ştiri despre înjghebarea unei noui armate bolşevice care, deşi nu s’ar mai bate cu polonii, îşi va întoarce armele împotriva propriilor lor fraţi pentru a susţine regimul bolşevist la Rusia. Ştirile despre răscoala ţăranilor din Buda e confirmată, de altfel, şi de ceea ce ne spun românii ardeleni, foşti prinsonieri în Rusia, cari au sosit pe-acasă. Ei sunt unanimi în a mărturisi că regimul sovietist nu favorizează decât clasa muncitorilor de la oraşe, şi că ţărănimea e exploatată şi ţi­nută sub teroare de sovietele muncitorilor din fabrici. Alegerea dela Sighet Dl Grigoraş Filipescu ales la Sighet unde a luptat un balotaj cu socialistul ardelean Flueraş, crede că alegerea d-sale constitue „o lovitură decisivă dată regio­nalismului exclusivist al partidului na­­ional, care dintr’un meschin și josnic oportunism caută să ridice din nou între fii aceluiaş neam graniţele dărâmate prin sacrificiul de sânge al unei întregi gene­raţii“. Săracă hârtie de tipar, multe mai su­feri pe obrazul tău! Alegerea dlu­i Grigoraş... o lovitură decisivă... regionalismul partidului naţional... graniţe... sacrificiul de sânge al unei în­­tregi generaţii... Când trebuia, alături de alegerea d-sale, scris negru pe alb : Falimentul le­galităţii, al guvernării de azi, falimentul bunului simţ plus câteva vagoane de tutun! Şi în acelaş număr al „Epocei“ cel ce a dărâmat graniţele cu... vagoane de tutun, vorbeşte despre o nouă ipostază a dlui Vaida care susţine­, bolşevismul inter­naţional împotriva reprezentanţilor ordinei sociale (sărac de mama ei ordine socială!), fiindcă dl Vaida şi noi am sprijinit pe un socialist ardelean, pe dl Flueraş, un bun român şi harnic om, împotriva dlui Fili­pescu, „reprezentan­tul ordinei sociale Şi iată cum încheie omul ordinei so­ciale vorbind de dl Vaida: „Dl Vaida este însă omul care a atins toate culmile, până şi aceea a neruşinării“. Aşa scrie ciocoiul ales de servilismul administraţiei averescane; tot el scrisese odată în „Epoca“­ .Ultimele trenuri parla­mentare vor duce din capitală gunoiul acolo de unde a venit, vorbind de deputaţi din majorităţile, din parlamentil disolvat, când aceştia plecau spre casă Şi dl Grigoraş crede că a dărâmat­, graniţele! Da, graniţele oricărui bun simţ! Demisia contelui Teieky Viena. — Ziarele din Budapesta anunţă, că Teieky, prim-ministrul Un­gariei şi-a dat demisia, în urma unelt­rilor lui Friedrich. După cum se afirmă succesorul lui va fi contele Bethlen care are moşii mari în Transilvania , despre care s’a scris în Ungaria, că doreşte o apropiere cu România, după cum a dorit-o și contele Tereky, fiindcă au interese la noi. O datorie a Românilor din America Din ziarele româneşti din America. Românilor din America, tuturora cari au sufletul nostru şi îşi amintesc cu drag de pământul pe care s’au născut şi care a înrâurit dela început, în chip ne­şters, asupra fiinţei lor morale, am să le cer , în numele acestei democraţii care se ridică aşa de greu, contra atâtor pie­dici, — un lucru. Inteligenţă este în acest popor, şi încă mai multă bunătate. Este şi atâta curaj faţă de duşman. Ceea ce lipseşte însă prea mult e curajul civic, conştiinţa de drept, ura răsbunătoare contra oricărei atingeri aduse legii şi concepţiei supe­rioare de dreptate dela care legea pur­cede şi căreia-i serveşte. Explicaţia e uşoară: aici trăim, fie pe un teren de şerbie mai nouă, ca în vechiul Regat, fie pe unul de străveche şi grea iobăgie ca în Ardeal. Şi n’am avut atingere cu streinii liberi decât în calitate de supuşi ori de exploataţi. Câţi dintre noi au fost din neam boieresc, stăpân­, ori, din neam negustoresc, ex­ploatatori, aduc acelaşi defect din altă parte: ei cred, instinctiv, în dreptul lor de a domina şi stoarce peste lege şi im­potriva dreptăţii Acolo, în America, ori­câte scăderi ar fi, Românul trăieşte într-o societate li­beră, cu ordine legală şi concurenţă loială între merite câştigate prin talent şi muncă. De acolo şi acel simţ al intere­sului general, dar mai ales acea încre­dere în energia proprie care nu­ ar fi cea mai puternică unealtă pentru adevărata eliberare. Scrieţi şi în acest sens, propagaţi prin frumoasele d-voastră foi — dar făţiş, radical şi consecvent — această nouă morală politică, iar la întoarcere fiţi în fruntea îndrezneţei avantgarde a demo­craţiei materiale şi morale. Ori măcar în ceasurile noastre cele grele veniţi să spu- La tot cazul suntem încă departe de noţi cui nu crede, că aceasta se poate la momentul când situaţia internă a Rusiei­­ noi, fiindcă aceasta este acolo, şi e bine va fi consol­idată, şi răsboiul civil e Încă că este­ mereu în prospectivă. * ~ hrga, ABONAMENTUL: PE UN AN ... 120 LEI PE V, AN ... . 60 LEI PE VN AN .... 30 LEI TELEFON­­?SIA 13—33 Congresul studenţimei — Studenţii de altă naţionalitate — Noul statut al studenfimii — Raporturile între studenfime şi universitate — închiderea congresului Ziua IV-a Dl DINU. E o ironie ? Oricum pri­mele 3 puncte am impresia că au fost primite cu satisfacţie, în ceea ce priveşte al 4 laa el e o sancţiune în contra acelora care având a se supune aci unei majori­tăţi, ducându-se acasă, unda ar găsi o cu totul altă majoritate, nu s’ar mu supune deciziunilor Congresului. PREŞ : Moţiunile sunt identice. Să se voteze, ’ nu pot fi primite amândouă. Propunerea dlui Lăbuşcă (primirea streinilor, dar cu restrieţi) e votată prin ridicare de mâni. Aplauze furtunoase ! Ame­ninţări din partea bucovinenilor şi câtorva ieşeni. Scandalul încetează cu apariţia la tribună a dlui Lăbuşcă. PREŞED.: Zădărniciţi lucrările con­gresului. S’a votat legal. Majoritatea a fost evidentă. Să dăm dovadă de civilizaţie. Lăsaţi-ne să terminăm. E ultima zi de vo­tare. Zgomotul e atât de mare, încât nu se mai aude nimic. La citirea sumarului dl DI­AM­ANDI, student macedonean cere ca să se scoată cuvântul de „necreştin“ din moţiunea dlui Codreanu, aceasta atât pentru prestigiul studanţimii care n’ar trebui să facă deose­­b­iri de religie in veacul al 20 lea, cât şi pentru a nu se bănui că studenţimea ar fi antisemiţi (aplauze) ceea ce ar constitui o pată indelebilă pentru ea. (Aplauze, între­ruperi va naşte n­mult). Se aduce biroului congresului învi­nuirea că ar fi fost mituit de Banca Mar­­marosch-Blank. Dl PREŞEDINTE declară gravitatea ş­i î­ndrăsneala acuzaţiei, şi afirmă că bi­oul lucrează condus numai de conştiinţa ei cinstită de român, neinfluenţabiă de nimeni şi nimic. (Rîsete. Tumult). PREŞEDINTELE dă lămuririle nece­sare şi adaugă că se va publica gestiunea complectă din care se va vedea cum au fost manipulaţi banii. Se dă citire şi tele­gramei către românii macedoneni. Dl DINU: Să nu se ia dispoziţii Dl SOLIMBEA, preşedintele biroului minia* 80 la­ Modalitatea de vot de organizare a congresului, expune de-h^^A „nnim­al ° ° Nd pot admite mersurile făcute la toate autorităţile şco- de'â ni° pTttm AN • o ,, „t, n- + ri kre pentru a se aloca o sumă de bani , „ DI PAULI AN . O parte din studenţi congresului, demersuri rămase zadarnice Bucureşteni şi ieşeni nu nu putem ra ia la din lipsa de fonduri la ministere, promi-­ mo|!un­Ca Lăbuşcă, că ne convine mai bine «lunile vagi ale tuturora, sprijinul dat de zloi streine6 sH a TaS ***' dl Goga care Înştiinţează Bid­oratul că a­ vlâ­­eae S 'a iaşi. obţinut banii cerând un delegat, cum dsale, I . . nu i aşa . Centrul Ieşan a fost delegat, nu i s’a putut da decât o sumă |p.n|Aa pr .8tieni'Jor. La Iaşi lucrul de derizorie, vorbeşte de sfatul dat dsa'e deI D.U ri0 J-i x . nicuda ă. O seamă de dl Goga, pentru a face apel la ofranda 8tudieD‘l Ca 8®n,imentfte aromâneşti au public! şi de promisiunea că ministrul cui­­­telor va mijloci pe lângă diferitele institu-1 &1”U’ a luat P^rtea acestui ţii, societăţi, etc. Din cele zece bănci soli-1 “A3 a?l’ la citate atât in Ardeal cât și în vechiul Re- S' 0 -*1 nu ș i pentru gat, s’a ales numai cu două mii de lei a’ ci pentru peste zece ani. ’ - - 1 Sentimentalismul și umanitarismul dela Banca Gene­ală şi cu promisiuni foarte | _ L - .­­ .. „ c frumoase, cari au rămas insă promisiuni,]^’ ri ■ o tJ ‘ ** fim strânşi dela toate celelalte instituţii financiare. 6?gleZ u“?a_ Singură Banca Marmarosch a dat 5OOOO Af i* A- if* A’“82 lei pentru Centrul Cluj şi 50.000 pentru gâÎ-j1 Z(tforn 1 tfîrn JL ^ congres, cu condiţia expresă ca biroul ^ doreşte sincer o nu aibă nici cea mai mică obligaţie faţăY j', , ' • , L £ rezolvit în spi­de acea bancă. Ca i lei de student şi nu­ d­e? con^fulD \flf fl mai pentru 100 de persoane, cât putea eă teinsufiCient pre^aiU: Pmtm a dea ministrul, și încă cu condiția de-ai tri- “JS *ot a?a* + am venit, ceeace ar mita directorului Căminului, mi s’ar fi pu- fefîl° Vn*retul.UQlverT ** bani dft’a ndal" »ÄTMTM PREȘEDINTELE: Dacă nu-i dădeahjj0“’8’^^011 freamă cu dlverM­ 0 moț'um această bancă nu eraţi aici. ’ ^ C°DUMITREŞCU, întrucât s’a Primirea studenţilor streini recunoscut da toţi atât greutatea chestiunei Dl LABUSCA ia cuvântul asupra vo-laati'­,aaatha­ nor, cât şi condiţiile speciale, în tului nul din ziua precedentă, dat cu ooa-|ca!'e Si găsesc diferitele centre, sunt de zi a discuţiei între cele două moţiuni, ace»­t părere, să se lase această chestiune să fie a societăţii studenţilor în medicină din Ba-1 so­uţ­inate de fiecare centru la el acasă, cureşti, care lăsa ca studenţii de naţiona-1(Zgomot. Se cântă „Pe al nostru steag“), uitate streină să fie primiţi, controlându-i !Cât priveşte pe cai ce caută să ameninţe însă şi acea a minorităţii, reprezentată prin­­ liniştea şedinţelor prin cântecele naţionale, moţiunea dlui Codreanu. — „Discutând eu­­vreau să-i asigur, că aceste cântece, deşi toţii, şi cei din birou, dimpreună cu parti-cao să vibreze şi în noi aceleaşi sentimente, zorii altor soluţii am găsit, în afară de con­d el° nu ar trebui să ni se reamintească cluziile mele pe cari minoritatea nu vraajP­entru0^ 19 cunoaştem din şcoala primară să le admită, o singură soluţie echitabilă, pentru că unui argument nu i­ se respunde a) Fac parte din societăţile studen­t cu un cântec. {eşti studenţii de naţionalitate română,­ L­. CODREANU : Vă declar un lucru : conform cu statutul data 1909 (român­ia-I Sa/21 pentru moţiunea dlui Lăbuşcă. Sunt satană român prin sânge). I pentru această moţiune, pentru că ea în­b) In privinţa studenţilor de naţiona-1 se tomnă moartea noastră la Iaşi. Iitate streină, fiecare societate are deplină li-\ Dl ZELEA CODREANU: Apăraţi bertate de a hotărî ţinând socoteală de im-1 trădătorii acestui neam, noi ne-am făcut prejurările locale, prevăzute într’un regula-1 datoria‘I­ment aprobat de adunarea generală a so- J . VOCIFERĂRI:: Ba aţi făcut scan­­d­etăţii. Idam­. La carte, la cartel Câte examene Ca o garanție, pe care eu o găsesc Itt a’ dat? cu totul inutilă, dar pantru a mă arăta! . PREȘED.: Să se pună la vot ne­­împăciuitor faţă de unii, prevăd şi un aH-traiDa.. niat o) în corniţele soc. stad. nu pot fiI Di LA RUŞCA: Să se ştie de toţi membrii decât studenţii care intră în cate- i că suspiciunile aduse, Insinuările făcute, goria aliniatului a). Sunt numai ale acelora cari nu-s capabili Biroul dă tot felul de­­domnuri de de-Ide matică şi care vor să zădărnicească tabu, tumultul creşte. Sau pierde din cer totul, în ce răbdarea. I Dra MANOLIU: Vederile majorităţii Dnul CIOCHINA: Este o altă mo-[studenţilor ieşeni nu concad cu cele ave­ţiune care poate fi mai precisă. Idlor Lăbuşcă şi Vasilea. Dl DOCTOR, proş României June ! Preşedinţii societăţilor speciale nu din Viena: „Congresul studenţesc respinge !«probă un articol citit de dl Lăbăşcă, in propunerea de a se înlătură studenţii străini“. Şi care e vorba că orice cetăţean român poate Se cere cu insistenţă citirea moţiunei a foi considerat membru fundator dacă dă a doua. Iat-o: I. Congresul studenţesc ţinit o sumă de 500 da lei. Un alt preşedinte de la Cluj respinge propunerea de-a se specială spune că nu­­poate vorbi studenţii streini în organizaţianile studen- |*a numele societăţii cât timp studenţii din ţeşti ale universităţii din Cernăuţi. II. Având IaCUJs^ societate sunt în sală în vedere ca aproape aceiaşi situaţie o au\ Dra DUMITRaŞCU: Nu impoartă streinii în Iaşi ca şi în Bucovina respinge pro Idac^ preşedinţii de centru sau de societăţi punerea ca studenţii streini să poată fi pri-­jsau da fracţiuni sunt de aceeaş părere uniţi in organizaţiunite studenţilor din Iaşi Isau uhu» 01 dacă majoritatea studenţilor III. Pentru organizaţiunile din Cluj şi Ba-1dm­ea[* aprobă sau Bu.­cureşti se lasă primirea studenţilor streini I _ Dnul VICENTIE ARDELEANU, la latitudinea adunării generale a orga-1 Grupul nuc să piece, a zis înainte dl pre­­nizaţianilor. IV. Nerespectarea acestor sta-|fedird8, . zia: piece şi biroul şi ma­tuări atrage după sine căderea tuturor de ■ ijoritatea şi să lucreze minoritatea,­ciziunilor congresului de la Cluj. Moţiunea! Domneşte o dezinteresare şi o apatie e semnată de dnii H. Dumitreacu şi C. 1. majoritate in faţa încercărilor de ză-Dinu. (Urmează pe pagina a Il-a).

Next